Page 4 - 1957-12
P. 4

¦P a r * 4 ___ _ _ ___ ___                                                                                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI \                                                                                                                                           _ Nr. 921

®S5BB5C6ft*~  Vf iX f r s ^ K m .-.rni»p -r^ ' r ^ r -ţţw ^.j^Tgu;i

lupta pentru s p lin a picii, pentru coexistentă paşnici

IpillMUillIIMHHIIIIIIIIIIIlllJIlIHlIlIlIM

     este principalul fii al Uniuni Souletlce

                     JIUIIIllHlllllllllllllllllllllllH|[!ll!IHIIIII|||IHIIII)[|||ll||[lllli!fflMSiBSIJl!ifll)!!HiiiiH)llllililil|titiHHIIIiyillllJlllll!lllllltfHlllllllllW!Wll'IIPlHllil||llllljlll|[|||)|||||l

     Convorbirea lui N.S. Hruşeiov cu ziariştii americani
         W. R. Hearst junior, F. Connif şi R. Considine

(Urmare din pag. 3-a)                                                ciodată obligaţiile pe care ni le-am a- todoxă interzice să se mănînee came

tunci omul care crede în dumnezeu                                     sumat. Preţuim viaţa omului şi facem       miercurea şi vinerea. Vedeţi ce rezul­                                                           Cum va funcţiona primul spărgător                                                    Editarea nani curs scirt ic isteric
şi în conţinutul spiritual interior nu                                toate eforturile pentru a asigura oa­      tă — tâlharii au ucis un om, i-au luat                                                               de gheaţă atomic din lume                                                                  a P.c. francez
are loc în partidul comunist?                                         menilor din ţara noastră o viaţă bună,     viaţa, i-au luat ce a avut, dar slă­
                                                                      fericită, pentru ca toţi oamenii sovie­    nina din bunurile omului ucis de ei nu au                                                           MOSCOVA 30 ('Agerpres).—               a-şi completa stocul de combus­                PARIS 30 (Agerpres). —                                                     Cursul scurt de istorie a P.C.
   N. S. HRUŞCIOV: Dacă în limba­                                    tici să fie egali în drepturile si obli­    mîncat-o. Le era teamă să păcătuiască,                                                           La primul spărgător de gheaţă             tibil. In apa fără gheaţă „Lenin"           Partidul Comunist francez a a-                                             Francez va cuprinde o prefaţă
jul nostru se întîinesc expresii ca, de                               gaţiile lor, pentru ca ei să aibă toa­     deoarecere dumnezeu ar fi interzis să se                                                         atomic din lume — „Lenin" —               va dezvolta o viteză de pînă la            ' doptat o hotărîre importantă                                              şi 12 capitole ; fiecare din capi­
pildă, „zău că", aceasta seîntîmplăîn                                te posibilităţile de a folosi bunurile      mănînee în acea zi mîncare de dulce.                                                             fochiştii vor îi înlocuiţi prin spe­      32 km pe oră.                               pentru viaţa partidului şi anu­                                            tole va fi consacrat unei anu­
virtutea obişnuinţei. Pentru noi o ase­                               muncii lor. Noi, comuniştii, luptăm                                                                                                         cialişti şi tehnicieni. Aceştia vor                                                  me de a edita un curs scurt de                                              mite perioade din istoria luptei
menea expresie echivalează cu expre­                                 activ pentru preîntîmpinarea războiu­          Oare acţiunile unor oameni de stat                                                            urmări aparatele şi vor regla                Energia termică generată în             istorie a P. C. Francez.                                                    P. C. Francez.
sia „pe cuvînt de onoare". Conside­                                   lui, facem totul ca să nu izbucnească      occidentali nu amintesc de purtarea                                                              procesele desîăşurîndu-se în re­          reactor transformă apa în a-
răm că credinţa în dumnezeu este                                     un nou război. Dar luaţi-1 de pildă         ipocrită a oamenilor descrişi în a-                                                              actor.                                    buri de înaltă presiune care ac­             In partea de nord a R. F. Germane
contrarie concepţiei noastre comuniste                                pe dl. Dulles. El este un om credin­      ceastă povestire? Doar ei, carnuftân-                                                                                                       ţionează în turbo generator.               se desfăşoară mari construcţii militare
despre lume. Noi însă nu persecutăm                                  cios şi se adresează foarte des lui         du-se prin numeie lui dumnezeu, comit                                                               Spărgătorul de gheaţă în curs          Curentul electric obţinut alimen­
 de loc pe oamenii care au o religie                                  dumnezeu, invocîndu-1 ca martor. Şi       adesea acţiuni care aduc pierderea a                                                              de construcţie este cel mai mare          tează trei puternice electromo­               BONN 30 (Agerpres). —                                                    ralul baltic al landului Schles­
deoarece aceasta este o problemă de                                  iată că dl. Dulles, invocîndu-1 pe dum­    mii şi milioane de oameni.                                                                        din lume. Lungimea lui este de            toare care acţionează arborii              După cum anunţă buletinul de                                                wig-Holstein, între Flensburg şi
conştiinţă a fiecărui om.                                            nezeu îl trimite pe emisarul său dl,                                                                                                         134 m, lăţimea maximă — 27,6              navali.                                    presă „Social Democratischer                                                I<iel, se prevede construirea li­
                                                                     Henderson în Turcia şi în alte ţiri           La timpul său, colonialiştii, in goa­                                                          m, deplasamentul — 16.000 to­                                                        Pressedienst11, în partea de nord                                           nul lanţ de baze maritime mili­
   In Uniunea Sovietică biserica este                                pentru organizarea unui război, pen­       nă după profituri, trimiteau neapărat                                                             ne, pescajul — 9,2 m. înălţi­                Pentru înzestrarea energetică           a R. F. Germane (landul                                                     tare înzestrate cu instalaţii ra­
separata de stat. Dar ştiţi probabil că                              tru organizarea asasinării oamenilor.      împreună cu trupe în ţările înrobite,                                                             mea este egală cu a unei case             a spărgătorului de gheaţă vor              Schleswig-Holstein) se desfă­                                               dar, depozite de muniţii şi tor­
în ţara noastră sînt multe biserici şi                               Cum se împacă aceasta cu naţiunea          şi preoţi şi supuneau popoarele cu sa­                                                            de cinci la şase etaje. Avînd o           fi necesare peste 500 electromo­           şoară în prezent conform planu­                                             pile.
fiecare din ele are deplina libertate                                de credinţă în dumnezeu? Nici o            bia şi cu crucea. Colonialiştii aduceau                                                           putere de 44.000 cp, spărgăto­            toare de diferite puteri şi peste          rilor N.A.T.O., mari construcţii
de acţiune dacă nu se amestecă în                                    religie nu binecuvîntează o aseme­         cu ei în ţările înrobite crucea si evan­                                                          rul de gheaţă atomic va putea             300 km de cablu.                           militare. „Prin amploarea lor                                                  La nord de canalul Kiel, scrie
viaţa politică a statului. Dacă sluji­                               nea acţiune. Iată în ce con­               ghelia, ei impuneau poporului religia                                                             străbate straturi de gheaţă groa­                                                    construcţiile militare din Schles-                                          în continuare buletinul, se pre­
torii bisericii ar îmbina activitatea lor                            stă contradicţia. Asemenea oameni          lor. Ei lăsau poporului evanghelia, iar                                                           se de peste 2 m. El va putea                 Comanda de Ia distanţă a me­            wig-Holstein“, scrie buletinul                                              vede construirea a şase mari
religioasă cu agitaţia politică împo­                                caută să prezinte lucrurile ca şi cum      bogăţiile şi ie însuşeau. întreaga lu­                                                            naviga timp de peste un an fără           canismelor va fi aplicată pe sca­          de presă, sînt fără precedent,                                              aerodromuri ale N.A.T.O. pen­
triva orînduirij sovietice, aceasta ar fi                            ei ar porni în realitate în activitatea    me cunoaşte acest sacrilegiu, această                                                                                                       ră largă Ia spărgătorul de ghea­           întregul Schleswig-Holstein se                                              tru avioane cu reacţie. In afară
o încălcare a Constituţiei noastre. Şi                               lor de la „precepte divine", dar duc de    înşelăciune. Aşa că mai bine nu vor­                                                                                                        ţă.                                        acoperă tot mai mult de con­                                                de aceasta, în Schleswig-Hol­
poporul sovietic nu va admite un ase­                                fapt o activitate care este în -'ontra-    biţi despre felul în care s-a propagai                                                                                                                                                                                                                             stein se vor mai construi alte
menea amestec al bisericii în treburile                              dicţie cu principiile fundamentale ale     religia în popor, nu cereţi lui dumne­                                                            Aerologii sovietici au lansat
statului său.                                                        omeniei şi, prin urmare, cu întreaga       zeu ajutor în lupta împotriva oameni­
                                                                     societate umană.                           lor exploataţi şi oprimaţi. Toate aces­
  Intr-un cuvînt, pentru mormîntul                                                                              tea sînt metode deja cunoscute de po­
Domnului noi nu vom lupta. Nu se                                                                                porul muncilor.

poate lupta pentru un mormînt ca c ă '                                  Cum se pot oficia servicii divine şi        R. CONSIDiNE: Anul trecut t am                                                                o radiosondă la o înălţime de 35 km ! strucţii militare11.                                                                                                       cinci aerodromuri mai mici.
presari lumea cu morminte, Au fost                                   stropi cu apă sfinţită arme menite să       fost la Melbourne martorul victoriei
timpuri cînd r au dus războaie sînge-                                distrugă omul, cum se pot binecuvînla       strălucite a sportivilor sovietici la jo­                                                                                                                                             Această regiune, scrie in con­ Pentru aprovizionarea cu com­
roase pentru mormîntul Domnului;                                     oameni să ucidă pe alţii numai pen­         curile olimpice. Această victorie a fost
mii şi mii de oameni mureau în cru­                                  tru faptul că aceşti oameni vorbesc o       o surpriză pentru mulţi dar în special                                                              MOSCOVA 30 (Agerpres).                 asiatic (paralela 77), efectuea­           tinuare buletinul, trebuie să de­                                           bustibil a avioanelor de pe a-
ciade. Dar aceste vremuri sînt de mult                               altă limbă său sînt de altă credinţă ?      pentru noi, americanii, care sîntem o-                                                           TASS anunţă : O radiosondă                ză cercetări în cadrul Anului              vină cel mai puternic punct de                                              ceste aerodromuri se va con­
de domeniul trecutului.                                              Or, aceasta o fac unii preoţi. Oare este    bişnuiţi ca Statele Unite să învingă                                                             lansată de aerologii staţiei po­          Geofizic Internaţional.                    sprijin al N.A.T.O. din nordul                                              strui o conductă petroliferă din
                                                                     aceasta manifestarea spirituală su­        în astfel de competiţii. In legătură cu                                                           lare sovietice de pe capul Ce-                                                       Efuropei. In acest scop pe lito­                                            Danemarca.
  W. R. HEARST: Aş dori să spun,                                     premă a omeniei şi cinstei ? Nu, a-         aceasta aş vrea să întreb dacă nu in­                                                            liuskin a atins altitudinea record           Semnalele radio primite de la
nu sub formă de obiecţiune, ci ca o ob­                              ceasta este un paravan. Se recurge          tenţionaţi să propuneţi Moscova ca loc                                                           de 35 km.                                 înălţimea maximă atinsă de son­            Lupta pentru pace în Mexic
servaţie, că totuşi niciodată în istorie                             adesea Ia dumnezeu, pentru ca, profi-      pentru organizarea jocurilor Olimpice,
nu a existat o civilizaţie, nu a existat                             fînd de sentimentele credincioşilor, să     să spunem în 1964, cu atât mai mult                                                                 Această staţie, situată la ex­         dă au adus informaţii intere­                 MEXICO CITY 30 (Ager­                                                    primejdiilor provenind din ex­
o ţară mare care să nu fi crezut în                                  fie înşelaţi oamenii. Or, aceasta este     cu cît la Moscova există un minunat                                                               tremitatea nordică a peninsulei           sante cu privire la repartiţia e-          pres). — Sub titlul „Să apărăm                                              perienţele cu arma nucleară. In
vreun dumnezeu.:                                                                                                stadion nou ?                                                                                     Tairnir din Siberia şi în punctul         lementelor meteorologice în stra­          viitorul copiilor noştri şi al o-                                           broşură se trage îndeosebi aten­
                                                                                                                                                                                                                  cel mai nordic al continentului           tosfera inferioară.                        menirii", mişcarea pentru pace                                              ţia asupra faptului că explo­
                                                                                                                   N. S. HRUŞCIOV: Aţi văzut stadio­                                                                                                                                                   din Mexic a publicat o broşură
N. S. HRUŞCIOV: Ţin să precizez pur şi simplu fariseism. Există destui                                           nul nostru de la Lujniki ?                                                                                                                                                            bogat ilustrată de cunoscutul                                               ziile americane cu arma atomi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                       gravor mexican Alberto Beltran
că nu a existat niciodată o ţară în oameni care camuflează prin numele                                             F. CONNIF: Da, l-am vizitat, şi                                                                In ii ! S S a fost realizai cei m l precis                                           în care, sub forma unor între­                                              că efectuate în deşertul Nevada
                                                                                                                acesta este într-adevăr o construcţie                                                                                                                                                  bări şi răspunsuri, se dau in­
care oamenii să aibă o singură re!ig!e, lui dumnezeu acţiunile lor criminale,                                   minunată. Cînd am fost aici acum trei                                                             llLMJLga‘ y  ceasornic din lume                                                      formaţii clare şi precise asupra                                            constituie un grav pericol pen­
                                                                                                                 ani pe locul pe care se află acum                                                                                                                                                                                                                                 tru teritoriul nordic al Mexicu­
să creadă toţi în dumnezeu. Şi la noi antisociale. Şi, împotriva unor astfel                                    stadionul se găseau cîteva case mici,
                                                                                                                vechi şi nimic mai mult. In prezent                                                                                                                                                                                                                                lui.
sînt oameni care cred în dumnezeu. de oameni vom lupta totdeauna, vom                                           această regiune are cu totul ait as­                                                                 MOSCOVA 30 (Agerpres). —               măsura cu o precizie de un
                                                                                                                pect.                                                                                             TASS anunţă : La Institutul de            centimetru deplasarea materia­
Şi n-au decît să creadă. A crede sau demasca acţiunile lor, vom arăta oa­                                                                                                                                         fizică al Academiei de Ştiinţe a          lelor terestre.
                                                                                                                   N. S. HRUŞCIOV : Da, numeroasele                                                               U.R.S.S. a fost realizat cel mai
nu în dumnezeu este o chestiune per­ menilor căile reale de eliberare morală                                    construcţii --ale- stadionului au fost con­                                                       precis ceasornic din lume. Ră-
                                                                                                                struite în numai un an şi jumătate şi,
sonală a fiecărui om, o chestiune de şi spirituală. Victoria în această luntâ                                   după părerea specialiştilor noştri, ele
                                                                                                                sînt corespunzătoare pentru organiza­
conştiinţă. Toate acestea nu împiedi­ va fi de partea orînduirii noastre so­                                    rea Jocurilor Olimpice. Vom fi bucu- •
                                                                                                                roşi să primim la noi ca oaspeţi pe
că însă ca oamenii sovietici să trăias­ cialiste. Şi dvs. nu veţi putea ridica ni­                              participanţii la jocurile olimpice.                                                               mînerea în urmă anuală a aces­            n lumea rechinilor
                                                                                                                                                                                                                  tui ceasornic nu depăşeşte o ze­
că în pace şi prietenie. Se întîmplă a- ciodată pe americani împotriva noastră                                     In general trebuie spus că noi pri­                                                            cime dintr-o milionime de secun­
                                                                                                                mim în Uniunea Sovietică foarte mulţi                                                             dă. El este cu m ult-m ai precis
desea că într-o singură familie să e- pe motiv că noi sîntem atei. Imediat                                      oaspeţi din foaie ţările globului, in­                                                            decît cunoscutul ceasornic cu
                                                                                                                clusiv clin S.U.A. Porţile noastre sînt                                                           cesiu din S.U.A. şi are dimen­
xîstc şi credincioşi şi atei. Numărul ce ei vor înţelege caracterul nobil al                                    ospitalier deschise iuturor oamenilor                                                             siuni mult mai mici decît o-
                                                                                                                de bună credinţă, ceea .ce nu se poate                                                            rologiul astronomic de cuarţ.
celor care cred în dumnezeu devine scopurilor noastre, a! acţiunilor noa­                                       spune despre S.U.A., unde autorită­                                                                                                         Şirul conflictelor monopo­ can şi împrumuturile destina­ parţine societăţii ENI) a fost
                                                                                                                ţile americane se tem, după cît se                                                                   La baza noului ceasornic, aşa
însă tot mai mic. Creşte tineretul şi în stre. ei vor întoarce cu dispreţ spatele                               pare, să permită intrarea cetăţenilor                                                             zis molecular, stă un generator           liste a mai înregistrat recent te dezvoltării economice a re­ refuzat să fie prelucrat de ra­
                                                                                                                sovietici.                                                                                        special de impulsii electromag­
majoritatea lui covîrşitoare el nu cre­ celor ce vor să-i ridice împotriva noa­                                                                                                                                   netice de înaltă frecvenţă. Se            o pagină de scandal. Rină nu giunilor clin suclul Italiei". finăriile controlate în majori­
                                                                                                                  W. R. HEARST, F. CONNIF, R.                                                                     pot produce pînă la 240 miliar­
de în dumnezeu. Invăţămîntul public, stră şi îi împing la un nou lăzbni                                         CONSIDINE au mulţumit lui N. S.                                                                   de oscilaţii pe secundă. Dar o            de mult afacerea care-l pro­ Reacţia puternică a opiniei pu­ tate de capitalul american şi
                                                                                                                HRUŞCIOV, pentru posibilitatea ce                                                                 asemenea precizie de citire a
răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, care va costa omenirea mult sînge                                        li s-a oferit de a s k de vorbă cu                                                                timpului nu constituie o limită           vocase părea dată uitării, pă­ blice italiene a făcut ca ame­ englez. Toate acestea dove­
                                                                                                                dînsul.                                                                                           pentru el.
studierea legilor naturii nu lasă Ioc şi jertfe uriaşe.                                                                                                                                                                                                     rea tranşată. Iată insă că nu ninţările să înceteze. Se pă­ desc incontestabil că pătrun­
                                                                                                                                                                                                                     „Ceasornicul molecular, con­
credinţei în dumnezeu.                                               îmi aduc aminte de o povestire pe                                                                                                            stituie un hibrid suigeneris al           cia trecut decît cîteva tuni şi rea că prin aceasta trusturile derea capitalului american şi
                                                                                                                                                                                                                  radiotehnicii şi fizicii cvantice“
W. R. HEARST: Vreau să spun doar care am citit-o cîndva şi în care se                                                                                                                                             — a declarat unui corespondent            ea a izbucnit cu mai multă petrolifere americane s-au re­ englez în Italia s-a dovedit nu

că aceasta este poate una din cauzele                                descrie următoarea întâmplare: Nişte                                                                                                         al agenţiei TASS prof. Ale-               violenţă. Cauza ? Societatea semnat. Dar liniştea care s-Q numai o sursă de profituri dar
pentru care nu întotdeauna putem să                                  tâlhari au ucis un om şi l-au jefuit.                                                                                                        xandr Prohorov.
ne înţelegem. S-ar putea ca atunci                                   Prinlre bunurile jefuite ei au descoperit                                                                                                                                              italiană de stat ENI încheiase, aşternut clin nou s-a transfor­ şi un mijloc de subjugare eco­
cînd ne dăm cuvîntul, invocînd pe                                    o bucată de slănină. După in timp.                                                                                                              Noul aparat, a adăugat prof.
dumnezeu, noi ne asumăm o obligaţie                                  tâlharii au hoiărît să se odihnească şi                                                                                                      Prohorov, deschide intense po­            în patria monopolurilor pe­ mat intr-o luptă ele culise, pe nomică. Faptele amintite do­
spirituală, iar pentru Rusia acordurile                              să mănînee slănina. Ei nu începui                                                                                                            sibilităţi nu numai pentru ser­           trolifere americane şi engleze, cit de tacită pe atît de acerbă. vedesc cu prisosinţă acest lu­
rămîn numai pe hîrtie.                                               chiar să o împartă între ei, cînd u-                                                                                                         viciul orei, ci şi pentru dezvol­
                                                                     nul din tâlhari a întrebat „ce zi este                                                                                                       tarea altor multor ramuri ale             Iranul, un acord cu guvernul Urmarea? Guvernul Libiei cru. Trusturile petrolifere ame­
   Ni S. HRUŞCIOV: Aş dori să vă                                     astăzi ?“ I s-a răspuns eă este mier­
răspund la aceasta următoarele: Noi,                                 curi sau vineri (nu-mi amintesc ce zi                                                                                                        ştiinţei şi tehnicii.                     iranian pentru, exploatarea ză­ care negociase c u . societatea ricane şi engleze nemulţumite
comuniştii, oamenii politici ai Uniunii                              a fost pomenită în povesiire). Atunci                                                                                                                                                  cămintelor petrolifere, în care ENI prospecţiuni petrolifere in de pătrunderea capitalului ita­
Sovietice, sîntem atei. Dar, dăm o                                                                                                                                                                                   Ceasornicul molecular va per­          se oferea acestuia condiţii mai diferite regiuni ale ţârii, a re­ lian în zonele lor de influenţă
                                                                                                                                                                                                                                                            ) avantajoase decît cele acorcla- fuzat să semneze contractul şi mai ales de condiţiile in­
                                                                                                                                                                                                                  mite rezolvarea numeroaselor              te de trusturile americane şi (cu toate avantajele oferite) comparabil mai avantajoase
                                                                                                                                                                                                                                                                                                       preferind o societate america­ oferite de capitalul italian ţări­
                                                                                                                                                                                                                  probleme de cosmogonie geofi­             engleze.
                                                                                                                                                                                                                                                            Din vară, cînd se încheiase nă. După această victorie a lor arabe, pe teritoriul cărora
înaltă preţuire obligaţiilor noastre, el a declarat că nu este voie iă se                                                                                                                                         zică şi automatică. Cu ajutorul           acest acord, după cîteva săp- monopoliştilor din S. U. A. se găsesc uriaşe zăcăminte

cuvîntului nostru, şi nu încălcăm ni­ mănînee slănină, deoarece biserica or­                                                                                                                                      lui va putea fi dezlegată una din         tămîni de furtună în lumea „sancţionarea capitalului ita­ petrolifere, au pornit o ofen­

                                                                                                                                                                                                                  enigmele naturii — variaţiile             stăpînilor petrolului lucrurile lian a început să se facă ori­ sivă vehementă împotriva a-
                                                                                                                                                                                                                                                            păreau că s-au liniştii. Liniş­ unde el îşi făcea apariţia, cestuia.
P len ara C.C. al P»C, din A rgentina                                                                                                                                                                             de scurtă durată ale vitezei de           tea relativă s-a dovedit însă chiar şi pe teritoriul italian: E- Din analiza unuia din mul­
                                                                                                                                                                                                                                                            un mijloc de pregătire a unei locvenle sint unele greutăţi tele conflicte ce se petrec zilnic
                                                                                                                                                                                                                  rotaţie a pămîntului în jurul a-          contraofensive a monopoluri­ intîmpinate de societatea ENI în lumea monopolurilor capi­
    BUENOS AIRES 30 (Ager-                                           dintelui republicii care va avea           rilor imperialiste din Statele U-                                                                                                           lor americane pentru îngrădi­ chiar pe propriul teritoriu na­ taliste, pentru realizarea de
pres). — Ziarul „Nuestra Pala-                                       loc la 23 februarie 1958, precum           nite şi subliniază rolul însem­                                                                                                             rea capitalului de stat italian. ţional. Agenţia „France Pre- supraprofituri uriaşe, se des­
bra“ anunţă că recent a avui                                         şi cu alegerile pentru congre­             nat al unităţii clasei muncitoa­                                                                                                            Iată cum s-au petrecut fap­ sse" semnalează in acest sens prind concluzii care întăresc
loc şedinţa Comitetului execu­                                       sul naţional. A fost de aseme­             re şi forţelor populare In lupta                                                                                                            tele : In urma presiunilor e- că primele livrări de petrol caracterul acaparator al trus­
tiv al Partidului Comunist din                                       nea discutată problema pregă­              pentru ridicarea bunăstării po­                                                                                                             xercitate de trusturile petroli­ brut sosite în Italia, provenit turilor americane şi engleze,
Argentina.                                                           tirilor pentru sărbătorirea celei          porului, pentru drepturile mun­                                                                                                             fere americane guvernul SUA din partea societăţii italo-egip- adevăraţi rechini ai lumii ca­
                                                                                                                citorilor, *pentru deplina inde­                                                                                                            a avertizat guvernul italian tene „societatea orientală“ pitaliste.
   La şedinţă- au fost analizate                                     de-a 40-a aniversări a Partidu­            pendenţă a mişcării sindicale.                                                                                                              că va sista „ajutorul ameri- (unde participarea italiană a-                                                                   T. S.
problemele In legătură cu alege­                                     lui Comunist din Argentina,                Comitetul executiv subliniază
rea preşedintelui şi vicepreşe-                                      care va avea loc la 6 ianuarie             că Argentina trebuie să promo­                                                                    xei sale. Totodată, se va putea
                                                                     1958. Comitetul executiv a ho-             veze o politică externă inde­
 Un amiral al fiO .9.                                                                                           pendentă. Această politică tre­                                                                   O OO 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 OO OO OO 0 0 OO 00 OO OO 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 OO CO O O OO 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOSOOOOOOOOOOOSOOOOOOOOOOOOO 0 0 OO OO OO OO OO Of     Guvernul american
    visează blocarea                                                 tărit să convoace la 21 decem­             buie să servească cauza păcii şi                                                                                                                                                                                                                                     examinează un plan
       Bosforului                                                    brie a. c. Conlerinţa naţională            colaborării între toate popoarele.                                                                              A z/ % O
                                                                     a Partidului Comunist, care va                                                                                                                                                                                                                                                                                     pentru întărirea
   ANKARA 30 (Agerpreş). —                                                                                         In încheiere comitetul execu­                                                                               LUNI 2 şi MARŢI 3 DECEMBRIE 1957                                                                                                                    » colaborării" membrilor
TASS anunţă: La 29 noiembrie                                         desemna pe candidaţii Partidu­             tiv al Partidului Comunist chea­
a plecat cu avionul din Ankara                                       lui Comunist la funcţia de pre­            mă toate forţele democratice şi                                                                              SPECTACOLE                     Muzică uşoară; 16,45 Muzică dis­           Muzică; 9,00 Muzică din operete; 9,30                                                  N.A.T.O.
amiralul Lamb, comandantul                                                                                      progresiste să se unească în-                                                                            CINEMATOGRAFICE                    tractivă ; 18,20 Prin sălile de concert    Vreau să ştiu; 11,03 Concert de es­
forjelor maritime militare ale                                       şedinte şi vicepreşedinte al re­           tr-un front naţional democratic                                                                                                             ale Capitalei; 19,30 Muzică instrumen­     tradă; 11,45 Radio Prichindel; 13,05                                           WASHINGTON 30 (Ager­
N.A.T.O. in Marea Mediterană.                                        publicii.                                  unit pentru a asigura prin ale­                                                                      DEVA : O mică întâmplare ; SEBEŞ :     tală ; 19,55 Noapte bună, copiii; 20,15    Concert de prînz; 14,45 Muzică popu­                                        pres). — Corespondentul din
                                                                                                                geri constituirea unui guvern                                                                     Ultima întâlnire; SIMER1A : Ora H ;       Muzică uşoară romînească; 21,00 Con­       lară romînească; 15,30 Muzică de es­                                        Washington al agenţiei UNI­
   La 28 noiembrie după ce a                                            Comitetul executiv a adoptat            popular.                                                                                          ORAŞTIE: Rude străine; PETRO­             cert de muzică populară romînească;        tradă; 17,30 Sfaturi pentru echipele                                        TED PRESS relatează că gu­
fost primit de preşedintele şi                                       un apel intitulat „Unitatea din­                                                                                                             ŞANI ; cinema „Alexandru Sahia":          21,30 Muzică din operete; 22,30 Pa­        artistice de amatori; 19,05 Cîntece                                         vernul american examinează în
primul ministru al Turciei, a-                                       tre clasa muncitoare şi popor“                                                                                                               Dispărut fără urm ă; cinema „7 No­        gini din creaţia compozitorilor noştri;    sportive ; 19,20 Muzică distractivă ;                                       prezent planul creării unui grup
miralul Lamb a organizat o                                           care condamnă politica cercu­                                                                                                                iembrie" : Richard al Ul-lea (regele      23,15 Concert de noapte.                   19,55 Noapte bună. copii; 21,30 Pă­                                         permanent al ambasadorilor ţă­
conferinjă de presă, in cadrul                                                                                                                                                                                    cocoşat); ALBA IULIA ; Ora H ;                                                       rinţi şi copii; 21,45 Cîntă Ştefan Lă-                                      rilor aliate cu S.U.A. din ca­
căreia a declarat că „este ne­                                       Acţiuni împotriva p o litic ii a g re siv e                                                                                                  ILIA : înălţimi; HAŢEG ; Două vic­           PROGRAMUL II: 14,03 Program             zărescu; 22,30 Muzică de estradă ;                                          drul pactului Atlantic „în vede­
cesar ca strîmtoriie să fie bine                                                    a N. A. T. O.                                                                                                                 torii ; APOLDU DE SUS: Pe bari­           de melodii populare; 15,00 Muzică u-       23,04 Seară de muzică de cameră.                                            rea îmbunătăţirii consultărilor
închise şi păzite", pentru a blo­                                                                                                                                                                                 cade ; BARU MARE: Papa D olar;            şoară; 15,30 Muzică populară romî­                                                                                     între S.U.A. şi partenerii lor
ca flota Mării Negre a Uniunii                                          BERLIN 30 (Agerpres). —                 şi să ceară sprijinul parlamen­                                                                   PAROŞENI: Prieteni credincioşi;           nească ; 16,20 Sfaturi gospodăreşti;          PROGRAMUL II: 14,03 Cîntece de                                           din N.A.T.O. In cazul cînd acest
Sovietice. „Şi aceasta, a subli­                                     ADN anunţă : Intr-o scrisoare              tarilor din statele care fac par­                                                                 BRAD : O carieră ratată ; TEIUŞ :         16.45 Din cîntecele popoarelor; 17,30      dragoste şi jocuri populare romîneşti:                                      plan ar da rezultate, oficialită­
niat amiralul, constituie scopul                                     adresată ia 28 noiembrie comi­             te din acest pact agresiv.                                                                        Cronica amanţilor săraci; LONEA:          Vorbeşte Moscova; 18,05 Concert de         14,40 Muzică uşoară de Hrenikov;                                            ţile americane' preconizează in­
principal al N.A.T.O.".                                              tetelor pentru pace din ţările                                                                                                               O întâmplare la Benderath; ZLAT-          estradă; 18,55 Sfatul medicului:           16.30 Vorbeşte MoscoVa; 17,00 Muzică                                        cluderea în acest „grup amba-
                                                                     N.A.T.O., Consiliul general al                In scrisoare se spune: „Pri­                                                                                                             „Dieta de supra-alimentaţie" ; 19,00       populară romînească; 17,30 Concert                                          sadorial" şi a ambasadorilor din
   Amiralul englez a promis să                                       luptătorilor pentru pace asigură           vim cu adîncă grijă apropiata                                                                     NA : Jan Hus.                             Teatru la microfon: „Citadela sfărî-       pentru copii; 18,55 Statul medicului:                                       Washington ai ţărilor făcînd
accelereze trataiioele cu privire                                    popoarele din aceste ţări de               conferinţă a N.A.T.O. de la P a­                                                                                                            mată" ; 22,15 Muzică de estradă ;          „Septicemia"; 19,00 Muzică uşoară ;                                         parte din pactul S.E.A.T.O.,
la transmiterea căire Turcia a                                       sprijinul deplin pe care acest             ris, pentru că planurile înscrise                                                                         SELECŢIUNI DIN                    22.45 Muzică populară romînească in­       20.30 Muzică uşoară; 21,45 Muzică din                                       pactul de la Bagdad, precum şi
patru contratorpiloare engleze.                                      comitet îl acordă în lupta lor             pe agenda conferinţei ameninţă                                                                       PROGRAMUL DE RADIO                     terpretată de Sofia Popa.                  operete romîneşti: 22,15 Pagini din                                         din Organizaţia ţărilor ameri­
                                                                     împotriva politicii agresive a             pacea în Europa. Ne îngrijorea­
                                                                     N.A.T.O. In acelaşi timp în scri­          ză îndeosebi cursa înarmării a-                                                                         LUNI 2 DECEMBRIE 1957                    MARŢI 3 DECEMBRIE 1957                istoria muzicii. •                                                          cane.
                                                                     soare se face un apel către oa­            tomice şi intenţiile de a se echi­                                                                  PROGRAMUL’ I : 6,35 Jocuri popu­           PROGRAMUL 1 : 5,10 Muzică dis­             Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7.00;
                                                                     menii de bună credinţă din                 pa, armata vest-germnnă cu ar­                                                                    lare romîneşti; 6,45 Copiii cîntă ; 7,03  tractivă; 6,15 Jocuri populare romî­
                                                                     statele membre ale N.A.T.O., ce-           me nucleare. Sîntem.hotăriţi să                                                                   Muzică uşoară; 7,40 Melodii populare      neşti ; 6,20 Emisiune ag rară; 6,45        11,00; 13,00: 15,00: 17,00; 19,00;
                                                                     rindu-li-se să protesteze împreu­          facem totul pentru ,a. împiedica                                                                  romîneşti; 9,30 Colegi de şcoală ;        Bună dimineaţa copii; 7,40 Muzică u-       20,00; 22,00; 23.52 (programul I) :
                                                                     nă împotriva planurilor N.A.T.O.           Germania să aducă suferinţe                                                                       10,00 Opera „Rigolelto" de Verdi;         - '" r ă ; 8,00 Materiale din presă; 8,30  14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00;
                                                                                                                                                                                                                  12,25 Muzică uşoară; 14,00 Muzică
                                                                                                                altor popoare". '                                                                                 de estradă ; 15,30 Tribuna Radio ; 1" '~                                             (programul- 11).

              Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, ielefon: 1S8—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale iM .i.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — .Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai"                                                                                                                                    DEVA.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9