Page 4 - 1957-12
P. 4
¦P a r * 4 ___ _ _ ___ ___ DRUMUL SOCIALISMULUI \ _ Nr. 921
®S5BB5C6ft*~ Vf iX f r s ^ K m .-.rni»p -r^ ' r ^ r -ţţw ^.j^Tgu;i
lupta pentru s p lin a picii, pentru coexistentă paşnici
IpillMUillIIMHHIIIIIIIIIIIlllJIlIHlIlIlIM
este principalul fii al Uniuni Souletlce
JIUIIIllHlllllllllllllllllllllllH|[!ll!IHIIIII|||IHIIII)[|||ll||[lllli!fflMSiBSIJl!ifll)!!HiiiiH)llllililil|titiHHIIIiyillllJlllll!lllllltfHlllllllllW!Wll'IIPlHllil||llllljlll|[|||)|||||l
Convorbirea lui N.S. Hruşeiov cu ziariştii americani
W. R. Hearst junior, F. Connif şi R. Considine
(Urmare din pag. 3-a) ciodată obligaţiile pe care ni le-am a- todoxă interzice să se mănînee came
tunci omul care crede în dumnezeu sumat. Preţuim viaţa omului şi facem miercurea şi vinerea. Vedeţi ce rezul Cum va funcţiona primul spărgător Editarea nani curs scirt ic isteric
şi în conţinutul spiritual interior nu toate eforturile pentru a asigura oa tă — tâlharii au ucis un om, i-au luat de gheaţă atomic din lume a P.c. francez
are loc în partidul comunist? menilor din ţara noastră o viaţă bună, viaţa, i-au luat ce a avut, dar slă
fericită, pentru ca toţi oamenii sovie nina din bunurile omului ucis de ei nu au MOSCOVA 30 ('Agerpres).— a-şi completa stocul de combus PARIS 30 (Agerpres). — Cursul scurt de istorie a P.C.
N. S. HRUŞCIOV: Dacă în limba tici să fie egali în drepturile si obli mîncat-o. Le era teamă să păcătuiască, La primul spărgător de gheaţă tibil. In apa fără gheaţă „Lenin" Partidul Comunist francez a a- Francez va cuprinde o prefaţă
jul nostru se întîinesc expresii ca, de gaţiile lor, pentru ca ei să aibă toa deoarecere dumnezeu ar fi interzis să se atomic din lume — „Lenin" — va dezvolta o viteză de pînă la ' doptat o hotărîre importantă şi 12 capitole ; fiecare din capi
pildă, „zău că", aceasta seîntîmplăîn te posibilităţile de a folosi bunurile mănînee în acea zi mîncare de dulce. fochiştii vor îi înlocuiţi prin spe 32 km pe oră. pentru viaţa partidului şi anu tole va fi consacrat unei anu
virtutea obişnuinţei. Pentru noi o ase muncii lor. Noi, comuniştii, luptăm cialişti şi tehnicieni. Aceştia vor me de a edita un curs scurt de mite perioade din istoria luptei
menea expresie echivalează cu expre activ pentru preîntîmpinarea războiu Oare acţiunile unor oameni de stat urmări aparatele şi vor regla Energia termică generată în istorie a P. C. Francez. P. C. Francez.
sia „pe cuvînt de onoare". Conside lui, facem totul ca să nu izbucnească occidentali nu amintesc de purtarea procesele desîăşurîndu-se în re reactor transformă apa în a-
răm că credinţa în dumnezeu este un nou război. Dar luaţi-1 de pildă ipocrită a oamenilor descrişi în a- actor. buri de înaltă presiune care ac In partea de nord a R. F. Germane
contrarie concepţiei noastre comuniste pe dl. Dulles. El este un om credin ceastă povestire? Doar ei, carnuftân- ţionează în turbo generator. se desfăşoară mari construcţii militare
despre lume. Noi însă nu persecutăm cios şi se adresează foarte des lui du-se prin numeie lui dumnezeu, comit Spărgătorul de gheaţă în curs Curentul electric obţinut alimen
de loc pe oamenii care au o religie dumnezeu, invocîndu-1 ca martor. Şi adesea acţiuni care aduc pierderea a de construcţie este cel mai mare tează trei puternice electromo BONN 30 (Agerpres). — ralul baltic al landului Schles
deoarece aceasta este o problemă de iată că dl. Dulles, invocîndu-1 pe dum mii şi milioane de oameni. din lume. Lungimea lui este de toare care acţionează arborii După cum anunţă buletinul de wig-Holstein, între Flensburg şi
conştiinţă a fiecărui om. nezeu îl trimite pe emisarul său dl, 134 m, lăţimea maximă — 27,6 navali. presă „Social Democratischer I<iel, se prevede construirea li
Henderson în Turcia şi în alte ţiri La timpul său, colonialiştii, in goa m, deplasamentul — 16.000 to Pressedienst11, în partea de nord nul lanţ de baze maritime mili
In Uniunea Sovietică biserica este pentru organizarea unui război, pen nă după profituri, trimiteau neapărat ne, pescajul — 9,2 m. înălţi Pentru înzestrarea energetică a R. F. Germane (landul tare înzestrate cu instalaţii ra
separata de stat. Dar ştiţi probabil că tru organizarea asasinării oamenilor. împreună cu trupe în ţările înrobite, mea este egală cu a unei case a spărgătorului de gheaţă vor Schleswig-Holstein) se desfă dar, depozite de muniţii şi tor
în ţara noastră sînt multe biserici şi Cum se împacă aceasta cu naţiunea şi preoţi şi supuneau popoarele cu sa de cinci la şase etaje. Avînd o fi necesare peste 500 electromo şoară în prezent conform planu pile.
fiecare din ele are deplina libertate de credinţă în dumnezeu? Nici o bia şi cu crucea. Colonialiştii aduceau putere de 44.000 cp, spărgăto toare de diferite puteri şi peste rilor N.A.T.O., mari construcţii
de acţiune dacă nu se amestecă în religie nu binecuvîntează o aseme cu ei în ţările înrobite crucea si evan rul de gheaţă atomic va putea 300 km de cablu. militare. „Prin amploarea lor La nord de canalul Kiel, scrie
viaţa politică a statului. Dacă sluji nea acţiune. Iată în ce con ghelia, ei impuneau poporului religia străbate straturi de gheaţă groa construcţiile militare din Schles- în continuare buletinul, se pre
torii bisericii ar îmbina activitatea lor stă contradicţia. Asemenea oameni lor. Ei lăsau poporului evanghelia, iar se de peste 2 m. El va putea Comanda de Ia distanţă a me wig-Holstein“, scrie buletinul vede construirea a şase mari
religioasă cu agitaţia politică împo caută să prezinte lucrurile ca şi cum bogăţiile şi ie însuşeau. întreaga lu naviga timp de peste un an fără canismelor va fi aplicată pe sca de presă, sînt fără precedent, aerodromuri ale N.A.T.O. pen
triva orînduirij sovietice, aceasta ar fi ei ar porni în realitate în activitatea me cunoaşte acest sacrilegiu, această ră largă Ia spărgătorul de ghea întregul Schleswig-Holstein se tru avioane cu reacţie. In afară
o încălcare a Constituţiei noastre. Şi lor de la „precepte divine", dar duc de înşelăciune. Aşa că mai bine nu vor ţă. acoperă tot mai mult de con de aceasta, în Schleswig-Hol
poporul sovietic nu va admite un ase fapt o activitate care este în -'ontra- biţi despre felul în care s-a propagai stein se vor mai construi alte
menea amestec al bisericii în treburile dicţie cu principiile fundamentale ale religia în popor, nu cereţi lui dumne Aerologii sovietici au lansat
statului său. omeniei şi, prin urmare, cu întreaga zeu ajutor în lupta împotriva oameni
societate umană. lor exploataţi şi oprimaţi. Toate aces
Intr-un cuvînt, pentru mormîntul tea sînt metode deja cunoscute de po
Domnului noi nu vom lupta. Nu se porul muncilor.
poate lupta pentru un mormînt ca c ă ' Cum se pot oficia servicii divine şi R. CONSIDiNE: Anul trecut t am o radiosondă la o înălţime de 35 km ! strucţii militare11. cinci aerodromuri mai mici.
presari lumea cu morminte, Au fost stropi cu apă sfinţită arme menite să fost la Melbourne martorul victoriei
timpuri cînd r au dus războaie sînge- distrugă omul, cum se pot binecuvînla strălucite a sportivilor sovietici la jo Această regiune, scrie in con Pentru aprovizionarea cu com
roase pentru mormîntul Domnului; oameni să ucidă pe alţii numai pen curile olimpice. Această victorie a fost
mii şi mii de oameni mureau în cru tru faptul că aceşti oameni vorbesc o o surpriză pentru mulţi dar în special MOSCOVA 30 (Agerpres). asiatic (paralela 77), efectuea tinuare buletinul, trebuie să de bustibil a avioanelor de pe a-
ciade. Dar aceste vremuri sînt de mult altă limbă său sînt de altă credinţă ? pentru noi, americanii, care sîntem o- TASS anunţă : O radiosondă ză cercetări în cadrul Anului vină cel mai puternic punct de ceste aerodromuri se va con
de domeniul trecutului. Or, aceasta o fac unii preoţi. Oare este bişnuiţi ca Statele Unite să învingă lansată de aerologii staţiei po Geofizic Internaţional. sprijin al N.A.T.O. din nordul strui o conductă petroliferă din
aceasta manifestarea spirituală su în astfel de competiţii. In legătură cu lare sovietice de pe capul Ce- Efuropei. In acest scop pe lito Danemarca.
W. R. HEARST: Aş dori să spun, premă a omeniei şi cinstei ? Nu, a- aceasta aş vrea să întreb dacă nu in liuskin a atins altitudinea record Semnalele radio primite de la
nu sub formă de obiecţiune, ci ca o ob ceasta este un paravan. Se recurge tenţionaţi să propuneţi Moscova ca loc de 35 km. înălţimea maximă atinsă de son Lupta pentru pace în Mexic
servaţie, că totuşi niciodată în istorie adesea Ia dumnezeu, pentru ca, profi- pentru organizarea jocurilor Olimpice,
nu a existat o civilizaţie, nu a existat fînd de sentimentele credincioşilor, să să spunem în 1964, cu atât mai mult Această staţie, situată la ex dă au adus informaţii intere MEXICO CITY 30 (Ager primejdiilor provenind din ex
o ţară mare care să nu fi crezut în fie înşelaţi oamenii. Or, aceasta este cu cît la Moscova există un minunat tremitatea nordică a peninsulei sante cu privire la repartiţia e- pres). — Sub titlul „Să apărăm perienţele cu arma nucleară. In
vreun dumnezeu.: stadion nou ? Tairnir din Siberia şi în punctul lementelor meteorologice în stra viitorul copiilor noştri şi al o- broşură se trage îndeosebi aten
cel mai nordic al continentului tosfera inferioară. menirii", mişcarea pentru pace ţia asupra faptului că explo
N. S. HRUŞCIOV: Aţi văzut stadio din Mexic a publicat o broşură
N. S. HRUŞCIOV: Ţin să precizez pur şi simplu fariseism. Există destui nul nostru de la Lujniki ? bogat ilustrată de cunoscutul ziile americane cu arma atomi
gravor mexican Alberto Beltran
că nu a existat niciodată o ţară în oameni care camuflează prin numele F. CONNIF: Da, l-am vizitat, şi In ii ! S S a fost realizai cei m l precis în care, sub forma unor între că efectuate în deşertul Nevada
acesta este într-adevăr o construcţie bări şi răspunsuri, se dau in
care oamenii să aibă o singură re!ig!e, lui dumnezeu acţiunile lor criminale, minunată. Cînd am fost aici acum trei llLMJLga‘ y ceasornic din lume formaţii clare şi precise asupra constituie un grav pericol pen
ani pe locul pe care se află acum tru teritoriul nordic al Mexicu
să creadă toţi în dumnezeu. Şi la noi antisociale. Şi, împotriva unor astfel stadionul se găseau cîteva case mici,
vechi şi nimic mai mult. In prezent lui.
sînt oameni care cred în dumnezeu. de oameni vom lupta totdeauna, vom această regiune are cu totul ait as MOSCOVA 30 (Agerpres). — măsura cu o precizie de un
pect. TASS anunţă : La Institutul de centimetru deplasarea materia
Şi n-au decît să creadă. A crede sau demasca acţiunile lor, vom arăta oa fizică al Academiei de Ştiinţe a lelor terestre.
N. S. HRUŞCIOV : Da, numeroasele U.R.S.S. a fost realizat cel mai
nu în dumnezeu este o chestiune per menilor căile reale de eliberare morală construcţii --ale- stadionului au fost con precis ceasornic din lume. Ră-
struite în numai un an şi jumătate şi,
sonală a fiecărui om, o chestiune de şi spirituală. Victoria în această luntâ după părerea specialiştilor noştri, ele
sînt corespunzătoare pentru organiza
conştiinţă. Toate acestea nu împiedi va fi de partea orînduirii noastre so rea Jocurilor Olimpice. Vom fi bucu- •
roşi să primim la noi ca oaspeţi pe
că însă ca oamenii sovietici să trăias cialiste. Şi dvs. nu veţi putea ridica ni participanţii la jocurile olimpice. mînerea în urmă anuală a aces n lumea rechinilor
tui ceasornic nu depăşeşte o ze
că în pace şi prietenie. Se întîmplă a- ciodată pe americani împotriva noastră In general trebuie spus că noi pri cime dintr-o milionime de secun
mim în Uniunea Sovietică foarte mulţi dă. El este cu m ult-m ai precis
desea că într-o singură familie să e- pe motiv că noi sîntem atei. Imediat oaspeţi din foaie ţările globului, in decît cunoscutul ceasornic cu
clusiv clin S.U.A. Porţile noastre sînt cesiu din S.U.A. şi are dimen
xîstc şi credincioşi şi atei. Numărul ce ei vor înţelege caracterul nobil al ospitalier deschise iuturor oamenilor siuni mult mai mici decît o-
de bună credinţă, ceea .ce nu se poate rologiul astronomic de cuarţ.
celor care cred în dumnezeu devine scopurilor noastre, a! acţiunilor noa spune despre S.U.A., unde autorită Şirul conflictelor monopo can şi împrumuturile destina parţine societăţii ENI) a fost
ţile americane se tem, după cît se La baza noului ceasornic, aşa
însă tot mai mic. Creşte tineretul şi în stre. ei vor întoarce cu dispreţ spatele pare, să permită intrarea cetăţenilor zis molecular, stă un generator liste a mai înregistrat recent te dezvoltării economice a re refuzat să fie prelucrat de ra
sovietici. special de impulsii electromag
majoritatea lui covîrşitoare el nu cre celor ce vor să-i ridice împotriva noa netice de înaltă frecvenţă. Se o pagină de scandal. Rină nu giunilor clin suclul Italiei". finăriile controlate în majori
W. R. HEARST, F. CONNIF, R. pot produce pînă la 240 miliar
de în dumnezeu. Invăţămîntul public, stră şi îi împing la un nou lăzbni CONSIDINE au mulţumit lui N. S. de oscilaţii pe secundă. Dar o de mult afacerea care-l pro Reacţia puternică a opiniei pu tate de capitalul american şi
HRUŞCIOV, pentru posibilitatea ce asemenea precizie de citire a
răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, care va costa omenirea mult sînge li s-a oferit de a s k de vorbă cu timpului nu constituie o limită vocase părea dată uitării, pă blice italiene a făcut ca ame englez. Toate acestea dove
dînsul. pentru el.
studierea legilor naturii nu lasă Ioc şi jertfe uriaşe. rea tranşată. Iată insă că nu ninţările să înceteze. Se pă desc incontestabil că pătrun
„Ceasornicul molecular, con
credinţei în dumnezeu. îmi aduc aminte de o povestire pe stituie un hibrid suigeneris al cia trecut decît cîteva tuni şi rea că prin aceasta trusturile derea capitalului american şi
radiotehnicii şi fizicii cvantice“
W. R. HEARST: Vreau să spun doar care am citit-o cîndva şi în care se — a declarat unui corespondent ea a izbucnit cu mai multă petrolifere americane s-au re englez în Italia s-a dovedit nu
că aceasta este poate una din cauzele descrie următoarea întâmplare: Nişte al agenţiei TASS prof. Ale- violenţă. Cauza ? Societatea semnat. Dar liniştea care s-Q numai o sursă de profituri dar
pentru care nu întotdeauna putem să tâlhari au ucis un om şi l-au jefuit. xandr Prohorov.
ne înţelegem. S-ar putea ca atunci Prinlre bunurile jefuite ei au descoperit italiană de stat ENI încheiase, aşternut clin nou s-a transfor şi un mijloc de subjugare eco
cînd ne dăm cuvîntul, invocînd pe o bucată de slănină. După in timp. Noul aparat, a adăugat prof.
dumnezeu, noi ne asumăm o obligaţie tâlharii au hoiărît să se odihnească şi Prohorov, deschide intense po în patria monopolurilor pe mat intr-o luptă ele culise, pe nomică. Faptele amintite do
spirituală, iar pentru Rusia acordurile să mănînee slănina. Ei nu începui sibilităţi nu numai pentru ser trolifere americane şi engleze, cit de tacită pe atît de acerbă. vedesc cu prisosinţă acest lu
rămîn numai pe hîrtie. chiar să o împartă între ei, cînd u- viciul orei, ci şi pentru dezvol
nul din tâlhari a întrebat „ce zi este tarea altor multor ramuri ale Iranul, un acord cu guvernul Urmarea? Guvernul Libiei cru. Trusturile petrolifere ame
Ni S. HRUŞCIOV: Aş dori să vă astăzi ?“ I s-a răspuns eă este mier
răspund la aceasta următoarele: Noi, curi sau vineri (nu-mi amintesc ce zi ştiinţei şi tehnicii. iranian pentru, exploatarea ză care negociase c u . societatea ricane şi engleze nemulţumite
comuniştii, oamenii politici ai Uniunii a fost pomenită în povesiire). Atunci cămintelor petrolifere, în care ENI prospecţiuni petrolifere in de pătrunderea capitalului ita
Sovietice, sîntem atei. Dar, dăm o Ceasornicul molecular va per se oferea acestuia condiţii mai diferite regiuni ale ţârii, a re lian în zonele lor de influenţă
) avantajoase decît cele acorcla- fuzat să semneze contractul şi mai ales de condiţiile in
mite rezolvarea numeroaselor te de trusturile americane şi (cu toate avantajele oferite) comparabil mai avantajoase
preferind o societate america oferite de capitalul italian ţări
probleme de cosmogonie geofi engleze.
Din vară, cînd se încheiase nă. După această victorie a lor arabe, pe teritoriul cărora
înaltă preţuire obligaţiilor noastre, el a declarat că nu este voie iă se zică şi automatică. Cu ajutorul acest acord, după cîteva săp- monopoliştilor din S. U. A. se găsesc uriaşe zăcăminte
cuvîntului nostru, şi nu încălcăm ni mănînee slănină, deoarece biserica or lui va putea fi dezlegată una din tămîni de furtună în lumea „sancţionarea capitalului ita petrolifere, au pornit o ofen
enigmele naturii — variaţiile stăpînilor petrolului lucrurile lian a început să se facă ori sivă vehementă împotriva a-
păreau că s-au liniştii. Liniş unde el îşi făcea apariţia, cestuia.
P len ara C.C. al P»C, din A rgentina de scurtă durată ale vitezei de tea relativă s-a dovedit însă chiar şi pe teritoriul italian: E- Din analiza unuia din mul
un mijloc de pregătire a unei locvenle sint unele greutăţi tele conflicte ce se petrec zilnic
rotaţie a pămîntului în jurul a- contraofensive a monopoluri intîmpinate de societatea ENI în lumea monopolurilor capi
BUENOS AIRES 30 (Ager- dintelui republicii care va avea rilor imperialiste din Statele U- lor americane pentru îngrădi chiar pe propriul teritoriu na taliste, pentru realizarea de
pres). — Ziarul „Nuestra Pala- loc la 23 februarie 1958, precum nite şi subliniază rolul însem rea capitalului de stat italian. ţional. Agenţia „France Pre- supraprofituri uriaşe, se des
bra“ anunţă că recent a avui şi cu alegerile pentru congre nat al unităţii clasei muncitoa Iată cum s-au petrecut fap sse" semnalează in acest sens prind concluzii care întăresc
loc şedinţa Comitetului execu sul naţional. A fost de aseme re şi forţelor populare In lupta tele : In urma presiunilor e- că primele livrări de petrol caracterul acaparator al trus
tiv al Partidului Comunist din nea discutată problema pregă pentru ridicarea bunăstării po xercitate de trusturile petroli brut sosite în Italia, provenit turilor americane şi engleze,
Argentina. tirilor pentru sărbătorirea celei porului, pentru drepturile mun fere americane guvernul SUA din partea societăţii italo-egip- adevăraţi rechini ai lumii ca
citorilor, *pentru deplina inde a avertizat guvernul italian tene „societatea orientală“ pitaliste.
La şedinţă- au fost analizate de-a 40-a aniversări a Partidu pendenţă a mişcării sindicale. că va sista „ajutorul ameri- (unde participarea italiană a- T. S.
problemele In legătură cu alege lui Comunist din Argentina, Comitetul executiv subliniază
rea preşedintelui şi vicepreşe- care va avea loc la 6 ianuarie că Argentina trebuie să promo xei sale. Totodată, se va putea
1958. Comitetul executiv a ho- veze o politică externă inde
Un amiral al fiO .9. pendentă. Această politică tre O OO 0 0 OO 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 OO OO OO 0 0 OO 00 OO OO 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 OO CO O O OO 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOSOOOOOOOOOOOSOOOOOOOOOOOOO 0 0 OO OO OO OO OO Of Guvernul american
visează blocarea tărit să convoace la 21 decem buie să servească cauza păcii şi examinează un plan
Bosforului brie a. c. Conlerinţa naţională colaborării între toate popoarele. A z/ % O
a Partidului Comunist, care va pentru întărirea
ANKARA 30 (Agerpreş). — In încheiere comitetul execu LUNI 2 şi MARŢI 3 DECEMBRIE 1957 » colaborării" membrilor
TASS anunţă: La 29 noiembrie desemna pe candidaţii Partidu tiv al Partidului Comunist chea
a plecat cu avionul din Ankara lui Comunist la funcţia de pre mă toate forţele democratice şi SPECTACOLE Muzică uşoară; 16,45 Muzică dis Muzică; 9,00 Muzică din operete; 9,30 N.A.T.O.
amiralul Lamb, comandantul progresiste să se unească în- CINEMATOGRAFICE tractivă ; 18,20 Prin sălile de concert Vreau să ştiu; 11,03 Concert de es
forjelor maritime militare ale şedinte şi vicepreşedinte al re tr-un front naţional democratic ale Capitalei; 19,30 Muzică instrumen tradă; 11,45 Radio Prichindel; 13,05 WASHINGTON 30 (Ager
N.A.T.O. in Marea Mediterană. publicii. unit pentru a asigura prin ale DEVA : O mică întâmplare ; SEBEŞ : tală ; 19,55 Noapte bună, copiii; 20,15 Concert de prînz; 14,45 Muzică popu pres). — Corespondentul din
geri constituirea unui guvern Ultima întâlnire; SIMER1A : Ora H ; Muzică uşoară romînească; 21,00 Con lară romînească; 15,30 Muzică de es Washington al agenţiei UNI
La 28 noiembrie după ce a Comitetul executiv a adoptat popular. ORAŞTIE: Rude străine; PETRO cert de muzică populară romînească; tradă; 17,30 Sfaturi pentru echipele TED PRESS relatează că gu
fost primit de preşedintele şi un apel intitulat „Unitatea din ŞANI ; cinema „Alexandru Sahia": 21,30 Muzică din operete; 22,30 Pa artistice de amatori; 19,05 Cîntece vernul american examinează în
primul ministru al Turciei, a- tre clasa muncitoare şi popor“ Dispărut fără urm ă; cinema „7 No gini din creaţia compozitorilor noştri; sportive ; 19,20 Muzică distractivă ; prezent planul creării unui grup
miralul Lamb a organizat o care condamnă politica cercu iembrie" : Richard al Ul-lea (regele 23,15 Concert de noapte. 19,55 Noapte bună. copii; 21,30 Pă permanent al ambasadorilor ţă
conferinjă de presă, in cadrul cocoşat); ALBA IULIA ; Ora H ; rinţi şi copii; 21,45 Cîntă Ştefan Lă- rilor aliate cu S.U.A. din ca
căreia a declarat că „este ne Acţiuni împotriva p o litic ii a g re siv e ILIA : înălţimi; HAŢEG ; Două vic PROGRAMUL II: 14,03 Program zărescu; 22,30 Muzică de estradă ; drul pactului Atlantic „în vede
cesar ca strîmtoriie să fie bine a N. A. T. O. torii ; APOLDU DE SUS: Pe bari de melodii populare; 15,00 Muzică u- 23,04 Seară de muzică de cameră. rea îmbunătăţirii consultărilor
închise şi păzite", pentru a blo cade ; BARU MARE: Papa D olar; şoară; 15,30 Muzică populară romî între S.U.A. şi partenerii lor
ca flota Mării Negre a Uniunii BERLIN 30 (Agerpres). — şi să ceară sprijinul parlamen PAROŞENI: Prieteni credincioşi; nească ; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; PROGRAMUL II: 14,03 Cîntece de din N.A.T.O. In cazul cînd acest
Sovietice. „Şi aceasta, a subli ADN anunţă : Intr-o scrisoare tarilor din statele care fac par BRAD : O carieră ratată ; TEIUŞ : 16.45 Din cîntecele popoarelor; 17,30 dragoste şi jocuri populare romîneşti: plan ar da rezultate, oficialită
niat amiralul, constituie scopul adresată ia 28 noiembrie comi te din acest pact agresiv. Cronica amanţilor săraci; LONEA: Vorbeşte Moscova; 18,05 Concert de 14,40 Muzică uşoară de Hrenikov; ţile americane' preconizează in
principal al N.A.T.O.". tetelor pentru pace din ţările O întâmplare la Benderath; ZLAT- estradă; 18,55 Sfatul medicului: 16.30 Vorbeşte MoscoVa; 17,00 Muzică cluderea în acest „grup amba-
N.A.T.O., Consiliul general al In scrisoare se spune: „Pri „Dieta de supra-alimentaţie" ; 19,00 populară romînească; 17,30 Concert sadorial" şi a ambasadorilor din
Amiralul englez a promis să luptătorilor pentru pace asigură vim cu adîncă grijă apropiata NA : Jan Hus. Teatru la microfon: „Citadela sfărî- pentru copii; 18,55 Statul medicului: Washington ai ţărilor făcînd
accelereze trataiioele cu privire popoarele din aceste ţări de conferinţă a N.A.T.O. de la P a mată" ; 22,15 Muzică de estradă ; „Septicemia"; 19,00 Muzică uşoară ; parte din pactul S.E.A.T.O.,
la transmiterea căire Turcia a sprijinul deplin pe care acest ris, pentru că planurile înscrise SELECŢIUNI DIN 22.45 Muzică populară romînească in 20.30 Muzică uşoară; 21,45 Muzică din pactul de la Bagdad, precum şi
patru contratorpiloare engleze. comitet îl acordă în lupta lor pe agenda conferinţei ameninţă PROGRAMUL DE RADIO terpretată de Sofia Popa. operete romîneşti: 22,15 Pagini din din Organizaţia ţărilor ameri
împotriva politicii agresive a pacea în Europa. Ne îngrijorea
N.A.T.O. In acelaşi timp în scri ză îndeosebi cursa înarmării a- LUNI 2 DECEMBRIE 1957 MARŢI 3 DECEMBRIE 1957 istoria muzicii. • cane.
soare se face un apel către oa tomice şi intenţiile de a se echi PROGRAMUL’ I : 6,35 Jocuri popu PROGRAMUL 1 : 5,10 Muzică dis Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7.00;
menii de bună credinţă din pa, armata vest-germnnă cu ar lare romîneşti; 6,45 Copiii cîntă ; 7,03 tractivă; 6,15 Jocuri populare romî
statele membre ale N.A.T.O., ce- me nucleare. Sîntem.hotăriţi să Muzică uşoară; 7,40 Melodii populare neşti ; 6,20 Emisiune ag rară; 6,45 11,00; 13,00: 15,00: 17,00; 19,00;
rindu-li-se să protesteze împreu facem totul pentru ,a. împiedica romîneşti; 9,30 Colegi de şcoală ; Bună dimineaţa copii; 7,40 Muzică u- 20,00; 22,00; 23.52 (programul I) :
nă împotriva planurilor N.A.T.O. Germania să aducă suferinţe 10,00 Opera „Rigolelto" de Verdi; - '" r ă ; 8,00 Materiale din presă; 8,30 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00;
12,25 Muzică uşoară; 14,00 Muzică
altor popoare". ' de estradă ; 15,30 Tribuna Radio ; 1" '~ (programul- 11).
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, ielefon: 1S8—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale iM .i.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — .Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" DEVA.