Page 41 - 1957-12

Pag. 2 sas DRUMUL SO C IA LISM U LW Nr. 931

S.M.T.-urile din regiunea noastră f <&**+*•+*+*•**++•* . >o••«•*0•< *••*4• •*•
pot şi trebuie să-şi îmbunătăţească
LUNA CULTURII Brigada d

f* B ib lio te c a n o a stră activitatea îşi respectă cuvîntul |

0 (Urmare din pag. l-a) nual de producţie, trebuie arătat că el i
nu s-a realizat de nici un S.M.T. Sla­
S ORĂŞTIE (de la subredac* concursul profesorul de muzică ultimul timp In fişele bibliote- „Principala sarcină a S. M. T.-urllor ba organizare a muncii (mai ales la (Urmare din gag, l-a) vrea să se califice miner, să ţ
este de a acorda un ajutor puternic şi S.M.T. Alba-Iulia), desele defecţiuni
1 ţia noastră voluntară). Luna Ion Popa şi orchestra Casei ra- cii a crescut mult. Numai In nemijlocit întovărăşirilor agricole şi ivite .în timpul lucrului la maşini şi nu se mai despartă de ortacii ţ
o culturii a constituit pentru co­ tonale de cultură. gospodăriilor colective în sporirea re­ tractoare, mişcarea continuă a tractoa­ mină. Pentru asta doar a venit gin brigada pe care i-a îndră- î
4 primele şapte zile ale lunii de- coltelor prin Introducerea asolamente- relor de la 6 unitate la alta în tim­
lor raţionale şi a cuceririlor ştiinţei şi pul campaniilor, precum şi cazurile de
4 lectivul bibliotecii raionale din De asemenea, cu concursul cembrie, s-au înscris incă 28 de tehnicii înaintate, de a veni în ajuto­ indisciplină manifestate la mulţi trac­ in Valea Jiului, ta Petrila, să git mult. -ţ
4 rul ţăranilor muncitori individuali pen­ torişti au dus la nerealizarea planului
4 Orăştie un prilej de noi reali­ cenaclului literar, va avea loc noi cititori. Tot fn aceste zile tru a obţine producţii mai mari şi şi deci la ridicarea preţului de cost. se facă miner I Acum, cind ...Brigada lui Pricop şi-a cîş- »
pentru a-i îndruma spre unirea lor în După cum rezultă din darea de seamă
f4 zări şi acţiuni în activitatea sa. in ziua de 27 decembrie proce- s-au citit din biblioteca raională diferlţe forme de cooperare socialistă contabilă încheiată la 1 noiembrie a.c. şeful brigăzii şi ceilalţi ortaci tigat stima tuturor minerilor ,
în producţie, cale sigură spre ridicarea preţul de cost planificat a fost'depăşit
Astfel, In seara zilei de 5 de- sul literar la romanul „Ion", de încă 906 volume. Colectivul bi- nivelului de trai şi de cultură al mase­ cu 20 Ia sută. se ocupă cu citita dragoste de din sectorul în care lucrează. J
lor ţărăneşti".
cembrie s-a organizat la intre- Liviu Rebreanu. bliotecii se mîndreşte cu cititori Pentru ca însămînţările de primă­ el, ar putea da înapoi ? Nu. Ştie să dea „jest“ cărbune, i
De o importanţă tot atît de mare este vară să fie făcute la timp şi bine,
prinderea I.C.I.A. o recenzie a Tot in cadrul acestei luni se ca Ştefan Popa, muncitor la fa­ sprijinul pe care trebuie să-l dea sta­ trebuie avut grijă ca tractoarele şi Este drept că a avut puţind Acum, membrii brigăzii' se j
ţiunilor de maşini şi tractoare, gospo­ maşinile agricole să fie reparate de
romanului „întunecare11 de Ce- vor mai organiza două recenzii b_r_i_ca „Chimică", Victoria Ne­ dăriilor colective şi întovărăşirilor a- asemenea la timp şi bine. Aşa cum teamă atunci cînd a intrat pri- străduiesc să extragă cantita- 1
gricole, pentru a mări producţia obţi­ s-a arătat de mai mulţi participanţi
zar Petrescu. T in limba maghiară şi germană, dejcu casnjcg Remus Florinca, nută şi a dezvolta an de an avutul lor la consfătuire, o atenţie va trebui a- ma dată în mină. Dar asta a tea de 1.000 tone cărbune pes- f
obştesc chezăşia sporirii ' continue â cordată recepţionării maşinilor şi trac­
n . . , . x . .. iaaVreain]ozciuţaa de 17 decembrie va ' ’ .. . veniturilor membrilor lor. toarelor reparate. Tot în perioada de fost la început... Acum, briga- te sarcinile de plan, pentru ¦
Pe la începutul săptăminii vii- medie din 0„ funcţionar, elevii Ioan Lupu şi iarnă, conducerilor din S.M.T. le re­
î ş coala Gospodăriile colective vine sarcina de a se ocupa de ridi­ da in care lucrează e conside- a-şi îndeplini angajamentul J
să fie ajutate mai mult carea nivelului politic şi profesional
toare biblioteca organizează o răştie un matineu literar pe te- Elena Mănuc, care sfnt cititori de organele S.M.T.-urilor al mecanizatorilor punîndu-se un ac­ rată ca una dintre cele mai luat în cinstea zilei de 80 De- ;
cent deosebit pe munca ce trebuie
seară literară închinată lui Geor- ma „I. L. Caragiale". fruntaşi ai bibliotecii raionale, In cadrul consfătuirii care s-a ţinut să o desfăşoare aceştia în rîndul ţă­ bune de la mina Petrila. Nu- cembrie. *
în ziua de 10 decembrie a.c. cu or­ ranilor individuali pentru a se în­
ge Enescu, la care îşi vor da Numărul cititorilor înscrişi In E. MARCU ganele de conducere ale S.M.T.-urilor, scrie în gospodării colective sau în­ mai în intervalul dintre iulie- — Nu vom precupeţi nici un ?
secretarii cu probleme agrare de la Co­ tovărăşiri agricole.
mitetele raionale de partid şi cu şefii septembrie, a realizat o depă- efort ca angajamentul nostru î
secţiilor agricole raionale, s-a scos în Sectorul socialist agricol din regiu­
CONCERT ÎN PREMIERĂ evidenţă faptul că S.M.T.-urile din re­ nea noastră a crescut şi creşte con­ şire medie de plan de 70 la su- să fie nu numai îndeplinit ci I
giunea noastră, nu au reuşit să se ri­ tinuu. Ca urmare, mecanizatorii noştri
dice încă la rolul lor de îndrumător vor avea de efectuat în anul viitor un tă. Toţi au salarii lunare de şi depăşit — spunea brigadie- j
şi organizator al producţiei în gospo­ volum de lucrări agricole mai mare
dăriile agricole şi întovărăşirile agri­ ca pînă acum. Acest lucru atrage după peste 2.000 lei. Minerii Gligor rul Alexandru Pricop. Vrem ţ
cole. Şi, aceasta din cauză că orga­ sine o cunoaştere temeinică a mî-
ORĂŞTIE (de la subredacfia Dendrino, precum şi din alte văiu Iosif, în etate de 70 de ! nele de conducere ale S.M.T.-urilor, nuirii şi reglării maşinilor şi tractoa­ Munteanu şi Petru Popa, au să cinstim aşa cum se cuvine i
noastră voluntară). operete. ani, a ştirnit furtunoase aplau­ precum şi agronomii acestora, au stat relor cu care lucrează.
ze în momentul cind acesta a puţin timp în gospodăriile agricole co­ Ciştigat chiar şi peste 3.000 lei aniversarea a 10 ani de la *
In cadrai Lunii culturii, ma­ La concertul in premieră de interpretat la pian un potpu­ S.M.T.-urile din regiunea noastră au
nifestaţiile culturale ce se des­ riu de cintece maghiare. lective. Atunci cînd au tfecut pe la toate condiţiile să-şi realizeze planul fiecare. Iată de ce, mai mult proclamarea Republicii Popu- J
Sirnbâtă şi duminică, precum­ în anul viitor. Pentru aceasta este
făşoară în Orăştie au devenit pănitor a fost aportul artişti­ Deosebit de important este acestea s-au interesat mai mult de felul necesar ca organele de conducere ale ca oricind, durea Dumitru lare Romîne.
tot mai frecvente. lor amatori Dinu lăncu, Piroş faptul că s-a reuşit să se gru­ cum lucrează mecanizatorii sau de în­ acestora să. se îngrijească încă de pe
Zoltan, Irina David, Voichiţă peze în jurul Casei raionale de lăturarea unor defecţiuni şi mai pu­ . + ,ş . .* . .t , .
Deosebit de valoroase sînt Dănciu, Ion Popa, Anuţa Vul- cultură din Orăştie, oameni de acum de buna desfăşurare a repara­
programele culturale prezenta­ cu, Lulu Aiuiăti ş, a,, care prin cele mai diferite vîrste şi pro­ ţin de întărirea organizatorico-econo- S-au deschis lucrările celei de a doua
interpretarea diferitelor bucăţi fesii, cei mai talentaţi şi mai micâ a gospodăriilor colective. Aşa ţiilor, de pregătirea politică şi pro­ consfătuiri tehnico-ştiinjifice a
te de harnicul colectiv al Ca­ muzicale şi-au cucerit stima cu inimă artişti amatori. In fesională a mecanizatorilor şi de rea­
sei raionale de cultură, care tuturor celor care i-au ascul­ echipele artistice şi in orches- . stînd lucrurile, nu este de mirare că lizarea planului de contractări a lu­ industriei uşoare
tat. tra semisimfonică, se înmănun­ crărilor. Toate acestea nu se vor pu­
şi-a ciştigat simpatia şi buna chează un grup de 90 de per­ brigăzile de tractoare nu ţin o legă­ tea îndeplini însă dacă nu vor cere In aula facultăţii de ştiinţe juri­ var, conducătorul delegaţiei iugosla­
apreciere a publicului din lo­ Figura pensionarului Bery- soane, aparţinînd tuturor na­ sprijinul şi îndrumarea organelor de dice din Capitală s-au deschis mier­ ve, TadeUsz jendrika, conducătorul de­
calitate. tură strînsă cu brigăzile de cîmp din partid şi de stat regionale şi raio­ curi dimineaţa lucrările celei de a legaţiei poloneze şl ing. Sandor Gosz*
ţionalităţilor conlocuitoare. nale. doua consfătuiri tehnlco-ştiinţifice a tonyi conducătorul delegaţiei ungare.
Orăştienii sînt minării de Aici sînt cei mai talentaţi ar­ gospodăriile colective. Industriei uşoare, La lucrările con­
realizările obţinute în ultimul tişti amatori din rîndul mun­ sfătuirii participă peste 800 de spe­ In referatul „Dezvoltarea tehnicii
citorilor, funcţionarilor, casni­ Vorbind despre realizarea planului a- cialişti şl tehnicieni din industria u- noi în industria uşoară11, ing. Valeriu
timp de Casa raională de cul­ celor, intelectualilor şi pen­ şoără şi din alte ramuri ale econo­ Rusanovschi, secretar generat al Mi­
tură, al cărei talentat artist a- sionarilor, bărbaţi şi femei, in­ miei naţionale. Participă, de asemenea, nisterului Industriei bunurilor de con­
terpreţi descoperiţi şi crescuţi delegaţii de specialişti din R. P. Bul­ sum 1şl preşedintele secţiei industrie
matâr, lantu Candin, este un în anii puterii populare. garia, R. Cehoslovacă, R. D. Ger­ uşoară din Consiliul central A.S.LT.,
permanent animator al între­ mană, R. P. F. Iugoslavia, R. P. Po­ a relevat căile prin care s-a t mărit
gului colectiv. In oraşul Orăştie au existat lonă şi R. P. Ungară. rezolvarea problemelor care au stat
întotdeauna oameni talentaţi. în faţa industriei uşoare.
O ultimă realizare a aces­ Cuvîntul de deschidere al consfă­
tui colectiv de amatori este Astăzi sînt însă şi condiţii din tuirii a fost rostit de prof. ing. C. Vorbitorul a arătat că în scopul
programul prezentat în zilele Atanasiu, vicepreşedinte al Consiliu­ creşterii capacităţii de producţie şl al
de 7 şi 8 decembrie a.c., care ce în ce mai favorabile pentru lui central A.S.I.T. Tov. Alexandru nivelului tehnic al industriei uşoare
s-a bucurat de un frumos suc­ Sencovici, adjunct al ministrului In­ s-au construit 25 de întreprinderi noi.
ces, de altfel binemeritat. Pri­ ca talentele din popor să se dustriei bunurilor de consum, a salu­ iar alte 27 au fost dezvoltate şi sis­
ma parte a programului a cu­ tat consfătuirea din partea Ministeru­ tematizate. Odată cu înfiinţarea Insti­
prins : muzică uşoară şi popu­ dezvolte spre binele maselor, lui Industriei bunurilor de consum. tutului de cercetări textile, pielărie,
lară, iar a două un concert cu cauciuc, activitatea de Cercetare a în­
arii din operete: „Grai nou“ al patriei. Consfătuirea a mai fost salutată de ceput să fie dusă sistematic.
de Ciprian Porumbescu, „Lă- Alexandr Ţiporanov, conducătorul de­
safi-mă să citit") de Gherăse M. ELENA legaţiei bulgare, ing. Miroslav Heyek, Avîntul creator al oamenilor muncii
conducătorul delegaţiei Cehoslovace, din industria uşoară este oglindit in
ă la ing. Kar! Frobl, conducătorul delega, marea dezvoltare pe câre a luat-o
ţiel germane, dr, Ing. Franjo Koce- mişcarea de inovaţii. Din Cele 35.000
Micii artişti amatori lOr locale, emisiuni muzicale. O activitate. Cu acest prilej â fost
propuneri de irtovaţil făcute îrt cursul
Acum, cind pentru prirrta da­
tă în ţara noastră se sărbăto­ astfel de emisiune a fost trans­ iniţiat un concert intercoral, la primului plan cincinal au foŞt accep­
reşte Luna culturii, formaţiile misă tn seara zilei de 10 de­ care vor lua parte şi formaţii
artistice au pornit o vie activi­ cembrie, cînd la microfonul cen. corale ale sindicatelor miniere tate peste 18.000. Inovaţiile ăpliCate
tate, La Aninoasa primul pro­ trului de radioficâre, tovarăşul din Vulcan şi Lonea,
gram închinat Lunii culturii ro- âu adus, humal în anul 1950, eco­
mîneşti a fost dat de cele mai
mici vlăstare ale comunei. nomii arttecaltulate de peste Ş5 mi­

Copiii celor trei grădiniţe ro- George Grigoriţă, dirijorul co­ Pentru această sărbătorire, lioane lei.
mine şi maghiare, au fost pre­ rului sindicatului minier din lo­ în repertoriul corului din Ani­
gătiţi cu răbdare de educatoa­ calitate, a vorbit despre înain­ noasa au fost introduse pe In bună măshZâ dezvoltarea pro­
rele Maria Barbu, Estera Bara, taşul muzicii romîneşti, Ciprian Ungă cîntecele „Cîntaţi mi­
Irina Bobroski. Programul mi­ gresului tehnic în industria uşoară a
cilor artişti amatori â plăcut
nespus de mult spectatorilor. fost realizată pe baza colaborării teh-

Emisiuni muzicale nico-ştilnţifice şl Schimburilor de ex­

In cadrul Săptămitili muzicii Porumbescu, neri", de Dumitru Croitoru, perienţă cu ţările prietene.
romîneşti, la Centrul de Tâdib-
ficare din Ânmoasa au fost or- In încheierea acestei emisi­ ,,Idilă bihdreahă" de Sabin Despre aportul pe care îl aduce in­
ganizaTe în cadrul programe- uni, ascultătorii au audiat „Ba­ Drăgoi, „Sub al păcii stin­
lada pentru vioară şi pian11, dard" şi altele, şi bucăţi noi ca dustria chimică lă dezvoltarea Indus­
m n i u n 1 1 m m 11 u n t >h h una din cele mai valoroase cre­ „Foaie Verde bob secară11 de
aţii ale lui Ciprian Porum­ Mihail Jora. triei bunurilor de lâtg cohSUm, a Vor­
bescu. Emisiunea a fost mult
bit ing. Ion Velea, adjutlCt ăl minis­

trului Industriei petrolului şl chimiei.

In continuarea lucrărilor, Ion Paţan,

apreciată de ascultători. Sărbătorirea aniversării a 9 directorul direcţiei pian economic din

Contert intercoral ani de activitate a corului Sin­ Ministerul Industriei bunurilor de cON-
dicatului minier din Aninoasa,
sum; a prezentat referatul „Planifi­

Formaţia corală a Sindicatu­ va avea loc în seara cînd se carea şi organizarea întreprinderilor
lui minier din Aninoasa aniver­ vâ încheia Săptărtiîttâ muzicii
industriale din cadrul industriei uşoa­

sează în această lună 9 ani de romîneşti. De curînd a fost terminat în comuna Baru Mare internatul şcolii de 7 ani. El are o capacitate de 80 re din R. P. Romînă.

; de locuri şi a fost construit din duto impunere. Lticrările consfătuirii continuă pe

* •-» • * » § I « « « « » « ««» M » m + M i M + n - i In clişeu: exteriorul internatului. secţii de specialitate.

oocooooocoooooooocxxxxxxxxxy

In China poate fi văzut pretutindeni „Dragonul", folosit pentru Hdansul Ş» obiceiuri chinezeşti: mori şi bogăţii şi că posesorul aces­ In China, chipul dragonului există
chipul unui animal straniii — dra­ dragonului11 are scheletul din bambtis, tor coftiori este acelaşi împărat—Dra­ de mult timp, în pictură şi sbulptură.
gonul. In limbă chineză el se numeş­ tipii pe deasupra cu hlttie saU mătase DR AOONUL gon. Fantezia a conlimiat să se dez­ Aproximativ în secolul al Vlt-lea î.e.n.
te „Lun". La Pekin, tn faţa porţilor colorată, rezistentă şi transparentă. volte şi oamenii au născocit Că îm­ chipul dragomilui era folosii pentru
Tiananmîn, se află două colonade Lungimea „dragonului" atinge cîtetia potrivă Hnduieiilor feudale, pentru li- milioane ani). Chiar şi fosilele pri­ In privinţa chipului dragonului, pe păratul-Dragon irăieşte Intr-un „Palat îrhpodobitea îmbrăcămintei. Pe atunci
înalte din piatră albă — „HuăbiOO". teci de ci (1 Ci este egal CU 0,32 tn). betiaiea căsătoriei şi pentru o viaţă mului sinăntrOpus, descoperite pe te­ cate astăzi îl întilniiri pretutindeni în de Cristal", construit din pietre pre­ deseruil nu era încă ptea bbmplicat.
Sculptura de pe aceste colonade în­ In timpul dansului el este purtat şi fericită. Minunatele basme populare, ritoriul Chinei, arată că ăcest om China, acesta este un produs al fan­ ţioase t de aici a luat naştere zicala La începutul secolului al IV-lea î.e.n.
făţişează de asemenea dragoni. Chi­ mlnUit de peste 10, iar clleodală — in legătură cu dragonul, au intensifi­ pteisloHc a irăit doar acum 500.000 teziei omeneşti. Cum a apărui această „bogat ca Itnpăratul-Dragon", iar cele aria de a grava chipul dragonului s-a
puri pitoreşti de dragoni se înlilnesc de ttieva ZtCi de persoane, In faţa cat şi mai mult interesul poporului ani. După cum vedem, în epoca di­ fantezie ? In antichitate oamenii nu mai splendide şi luxoase palate au dezvoltai considerabil. Mai ilriltl ăcesle
deosebit de des în palatele — fostele „dragonului“ este purtat Uri balon oiti faţă de acest animal. nozaurilor nu exista incă omul. De aveau cunoştinţe ştiinţifice şi, după început să fie numite „palate de cris­ chipuri tn relief erau folosite larg la
reşedinţe ale împăraţilor din antichi­ colorai, fixat pe un pivot. Dacă ac­ aceea dragonul, menţionat în docu­ cum s-a ărălăt mai sus, nu făceau tal". ornamentarea obiectelor de uz zilnic
tate. Dar a existai oare în realitate uri mentele istorice, nu poate fi dinozaur. observaţii amănunţite asupra cîlorvă şi a construcţiilor arhitecturale, de
ţiunea se petrece seara, în interiorul asemenea ăhimal ? Dacă nu a existat reprezentanţi ai lumii animalelor, prin Mai tîrziu guvernanţii feudali au pildă, la ornamentarea gltului instru­
Dragonul are forme bizare. Capul de ce chipul dragonului este atît de Dacă nu este dinozaur ce este în urmate ei tui puteau să înţeleagă le­ folosit legendele şi superstiţiile po­ mentului cu două coarde „huţin“, mi­
lui aminteşte de capul unui şatpe, Ore „dragonului" se fixează luminări a- larg răspîndit în China ? Pe bună acest caz ? Să încercăm să găsim gile activilăţii lor vitale. Ei au creat porului pentru a zeifica şi mai mult norelor de spadă, porţilor, hionumeii-
însă o pereche de coarne de cerb. prinse din care Cauză „dragonul11 iri­ dreptate, aceasta este o întrebare foar­ răspunsul în scrierile din vechime, astfel un chip confuz, fantasmagoric, dragonul, căullnd astfel prin înşelă­ lelot de piatră, capacălot de sarco­
Deasupra bolului are mustăţi lungi. zează lumini de ioale CiilOtile curcu­ te interesantă la care trebuie meditat, Vechile scrieri chineze de pe oase sau al dragonului. In închipuirea oameni­ ciune să-şi asigure dominaţia îndelun­ fage eic. Totodată numeroase Chipuri
Ochii lut seamănă cu cei ai unui ie­ beului, prezeniind o privelişte extrem de pe carapace de broaşte ţestoase lor dragonul căpăla lot mai multe în­ gată asupra poporului. Ei îşi doreau de acest fel erau puse în legăitiră
pure de casă, iar urechile cu cele de de frumoasă. Că nC adresăm ştiinţei şi să cla­ conţin ieroglifa „lun" —- dragon. Li­ suşiri miraculoase şi ţoale lucrurile aceeaşi adoraţie din partea poporului .cu diferite basme. Dar Intrucît chipul
vacă. Corpul dragonului este asemănă­ rificăm cauzele istorice ale apariţiei niile acestei ie'roglife amintesc întru- pe care nu şi le puteau explica oa­ de care se bucura, potrivit legendei, dragonului era legetidar, el nu ă fdst
tlFelinarele dragonului" reprezintă o chipului dragonului. Lucrările de cer­ menii începeau să le pună pe seama „Împăratul-Dragon", aceeaşi bogăţie identic in sculptura şi pictura din di­
tor corpului unui balaur: el se poate îmbinare de felinare din care fiecare cetări efectuate de geologi şi paleon­ S <XX>O0OOOO<XX>OOOOOOOCO dragonului. Astfel oamenii considerau cu a lui. De aceea ei pretindeau să ferite perioade.
esie o parte componentă a corpului tologi arată că intr-un trecut înde­ că marea este Un abis fătă fund, plin fie cinstiţi ca „adevăraţii dragoni, fii
încolăci Şi este acoperii cu solzi de „dragonului", Un asemenea „dragon" părtat trăiau animale numite dino­ Din tezaurul de taine, că tn mare trebuie să se ai cerului", nu se considerau urmaşi Dar pînă in ziua de azi poporul
aur. Cele patru labe de tigru ale dra­ este alcătuit din 40—50, iar cîteodată zauri (tn limba chineză cuvîntul „Kun- de înţelepciune al afle neapărat o zeitate, pe care ei au ai oamenilor, ci făcind parte din „fa­ chinez îndrăgeşte lotuşi chipul drago­
gonului se termină cu nişte ghiate ca din 70—80 felinare unite între ele. lun" — dinozaur, înseamnă un dra­ | poporului chinez denumii-o împăratul — Dragon. Mai milia dragonului". In felul acesta gu­ nului, deoarece în tot cursul bidelun-
de vultur. Atest animal fantasmagoric Ruinat clleVa Zeci de oameni sînt in gon groaznic). Dinozaurii făceau par­ tîrziu oamenii au început să creadă vernanţii feudali înşelau poporul şi îşi gatei dezvoltări istorice a poporului
are o înfăţişare foarte războinică. stare să-l transporte. ! te dintr-un grup de reptile din era O O0 0 0 0 <xx><x><><xxx><><><>000 că împăratul — Dragon are sub stă- consolidau dominaţia asupra acestuia. chinez, dragonul a devenit o tbmă per­
mezozoică, Şi în China au fost des­ ptnlrea sa nu numai apele mărilor Prin tot felul de rafinamente în crea­ manentă în aria chineză. Anul acesta,
Dar chipul dragonului pdătă fi în- literatura populară este bogată în coperite fosile de dinozauri, Dar pale­ cîlva de crocodil, dar nu ate elemen­ şi fluviilor, dar şi ploile. Inundaţiile, rea chipului războinic şi atotputernic de ziua sărbătorii internaţionale a
tilhit nr u numai în palatele imperiale. numeroase opere şi legende minimale ontologii au studiat amănunţit is­ tele care să înfăţişeze cele patru la­ secetele şi alte calamităţi erau consi­ al dragonului, ei căutau să provoace oamenilor muncii — 1 Mai — printre
In loâie Colţurile Chinei putem vedea în legătură cu dragonul. De cea mai toria vieţii acestui grup de animale, be. Aşa dar el poale fi luai drept şar­ derate de oameni ca o manifestare a teama şi supunerea oamenilor. coloanele demonstranţilor din Pekin
acest chip — î.H lăcaşiiH religioase, mare popularitate se bucură basmul- iar dalele obţinute arată Că dinozaurii pe. Legendele că dragonul poale lua mîniei împăratului—Dragon. De aceea se aflau oameni care purtau cinci ad­
pe obeliscurile memoriale şi în nume- legendă „Cijan Iui face marea să nu semănau .deloc cu chipul drago­ diferite înfăţişări, că poale alerga, oamenii îşi puneau speranţa în împă­ Chipul creat de ei este o combina­ mirabili dragoni de diferite culori şi
'roăSe edificii Vechi, tn recuziiul tea­ clocotească". Legenda spune că în ve­ nului descris mai sus. Inlr-o carte de înota, zbura, se explică numai prin ratul—Dragon care să-i apere împo­ ţie de particularităţi caracteristice mai executau „dansul dragonului". La
trului clasic chinez găsim de aseme­ chime trăia un om sărac cu numele istorie din antichitate „Ţzocijuan", faptul că în aniichiiale oamenii nu triva calamităţilor naturale; de aceea multor animale. Capului de şarpe i mijloc se afla un dragon auriu, iar
nea obiecte CU chipul dragonului. In de Cijan lui. El s-a îndrăgostit de o scrisă de Ţzoliu Min, care se spune urmăreau cu deosebită minuţiozitate i se închinau şi-l rugau să tempereze s-ait adăugat coarne şi mustăţi; tru­ ceilalţi dragoni erau de cilloărb roşie,
China denumirile Multor localităţi ,ml- frumoasă fată care de asemenea îl iu­ că era contemporan cu Confilciils unele specii de animale. Astfel luau viaturile şi ploile, să-i apere de inun­ pul lui este acoperii Cil solzi autii, galbenă, albastră şi verde, tn faţa
năsliri şi Obiecte, precum şl numele bea. Dar faia era fiica împăratului — (551—479 î.e.n.), există o descriere a ei fuga drept zbor, iar întinderea şi daţii şi secetă. iar labele sînt la fel cu ale tigrului, porţilor Tiananmîn dragonii au înce­
multor oameni conţin ieroglifa „Iun" Dragon <— „Lun .Van". împăratul — modului cum Împăraţii din vechime contractarea corpului din cauza respi­ însă cu ghiare de vultur. Dragonul put să se agile şi să joace în „va­
— dragon. Pe numeroase obiecte de dragon nu a îngăduit fiicei sale să se ţineau dragonii şi tinde Se arăta chiar raţiei o considerau facultate a anima­ Pentru a-şi exprima adoraţia, oame­ este înfăţişat pe un fond de nori şi luri furtunoase", formale din sule de
uz zilnic este gravat, desena1, sau mările cu Cijan Iui şi a închis-o în că Cxlsla 0 funcţie specială de su­ lului de a-şi schimba dimensiunile nii an început să construiască pe ma­ ceaţă sail între valuri agiiale, pentru
brodat chipul dragonului. „Palatul de crisial" — „Şuiţzingun". praveghetor aI întreţinerii dragonilor, corpului. Oamenii de ştiinţă au ajuns lurile rîurilot, lacurilor şi al mărilor a crea impresia că dragonul are pu­ steaguri care alternau intre ele, Mi­
Cijan Iui era copleşit de jale. El ve­ denumit „hilanlunşi". Nu este oare la concluzia că aşa-numitul dragon idoli ai împăratului—Dragon. După terea şi Capacitatea să provoace vin­ nimală privelişte a slirnit ovaţiite fur­
Cu prilejul serbărilor naţionale ca, nea în fiecare zi pe ţărmul mării şi vorba aici de dinozauri? Cercetările este denumirea generală care a fost aceea a apărui legenda fantastică că ilin şi oalllri, sâ se înalţe spre ceruri tunoase ale uriaşei mase de specta­
de pildă, sărbătoarea „primăverii" fâ­ plîngea. Inlr-un rînd, un sjînt i-a dai paleontologilor arală că dinozaurii au dată în vechime citorva Specii de rep­ Pf. mării extriă numeroase co­ şi să plutească printre nori, să-şi a- tori.
nul nou după calendarul selenar) şi un ialisman cu ajutorul căruia el pu­ tile. rate colţii şi ghiarele. O asemenea
sărVâloarea , începutul verii“ (5 mai, tea sili marea să se agile. Cijan lui trăiţ în era mczpzpjcă (acum 210—130 prezentare a dragonului este deseori
după acelaşi calendar), o disltăcţie s-a folosit de această comoară, obli- înlîlnită pe construcţiile vechi, pe o-
preferată a popbrUlui aii devenii „dan­ gindu-l pe împăratul — DragOn să bieclele uzuale ale vechilor împăraţi
sul dragonului" utllun", „jelinhrele l se supună şi să permită fiicei sale şi pe, alte Obiecte,
' d r a g o n u l u i „lunden“, itcompeiiţiile să Se mările cu el. In această legen­
cu bărci avînd chipul dragonului" — dă este oglindilă tu/>ia poporului

sai lunciuan11 ele.

»' l v . t t 1’ \ ' ' V. V \