Page 42 - 1957-12
P. 42
NJr. 931 '. aajj * . , DRUMUt SOCIALISMUL ----¦ Pag. 3
« sw m sm B BAkiiM
¦^S9KiZ3a^3S ^ SS m
V I A Ţ A DE P A R T I D Lucrările Comfs’ei
In tari reaeconomico-organiza loricăSe înaltă Blumingul permanente
/p e n t r u a ajunge In halele mulţi s-au ferit a se angaja de colaborare economică
noi ce se construiesc Ia să urce pe asemenea schele. şi ştiinţifică în domeniul
a unităţilor socialiste din agricultură Blumingul din Hunedoara, Singurii însă care s-au încur
eşti nevoit ca de la şoseaua metat să ia in primire lucră industriei de petrol
asfaltată să treci mai întîi rile la înălţimea de 35 metri, şi gaze
— sarcinăde mare răspundere printr-un adevărat labirint- de au fost oamenii din echipa Irttre 7 şi î l decembrie 1957,
construcţii auxiliare. în ju de montori a lui Nicolae la Bucureşti a avut loc şedin»
rul lor, cit şi pe schele, nu Bucur. ţa comisiei permanente de co
laborare economică şi tehnico-
Cu cîteva zile în urmă a avut loo *— N-a fost deloc uşor — a spus gospodăriile agricole colective din ra culturii pe calea transformării socia vezi decît oameni, care, în Legaţi in chingi, ei se ca ştiinţifică in domeniul industriei
Conferinţa organizaţiei raionale de tov. Petru Fărău — preşedintele sfa ion au împărţit avansuri băneşti în liste. gţTjj ciuda timpului neprielnic, vor ţără pe schele, asamblind pie de petrol şi gaze a ţărilor parti
partid lila. Cu acest prilej, s-au dezbă tului popular al comunei Lăpuşnic, să valoare de 6,50 lei Ia zi-muncă, faţă cu tot dinadinsul ca peste să cu piesă, pentru montarea cipante la consiliul de ajutor
tut pe larg numeroase probleme în convingem majoritatea ţăranilor mun de anul trecut cînd la ziua-muncă a Aşa cum au subliniat rrfulţi dintre cîteva zile Sa rupă ultima filă cit mai grabnică a contravîn- economic reciproc.
legătură cu activitatea desfăşurată de citori din Comună, de foloasele muncii revenit numai 4,25 lei. delegaţii care au luat cuvîntul, există din calendarul lui 1957. De turilor, tiranzilor şi lamina-
Către Comitetul raional de partid pen în comun. Insa, cu sprijinul Comitetu toate condiţiile ca, folosindu-se expe altfel, in această perioadă toarelor. Din partea acestor La lucrările comisei, in ca
tru întărirea întregii munci de partid. lui comunal de partid, a comunişti Mai multă atenţie rienţa cîştigată, ritmul cooperativizării premergătoare sărbătoririi e- oameni se cere insă foarte litate de observatori, au luat
lor, deputaţilor şi a comisiei de fe înMririi gospodăriilor agriculturii să fie accelerat, Măsurile' venimentului de la 30 De multă atenţie. Dar, in frun parte de asemenea şi reprezen
Datorită faptului că raionul Ilia are mei, respectînd cu stricteţe liberul con- ce trebuie luate în acest scop au fost cembrie, înzecirea eforturilor te cu conducătorul lor de tanţii Republicii Populare Chi
un permanent caracter agrar, cum era simţămînt al ţăranilor muncitori, am colective prevăzute în hotărîrea adoptată de în muncă pe întreg şantierul echipă — care în curînd va neze şi ai Republicii Populare
şi firesc, locul principal în lucrările reuşit să-i convingem să pornească pe şi întovărăşirilor Conferinţa raională de partid. Bluming este o chestiune la fi pus în discuţie pentru a Democrate Coreene.
conferinţei l-au ocupat problemele le- călea cea nouă, calea belşugului şi a ordinea zilei. deveni candidat de partid —
gâle de munca politico-organlzatorică buneistări. In munca de lămurire ac existente Delegaţii la conferinţă au exprimat au trecut peste toate greută La consfătuire, care a decurs
pentru transformarea socialistă a agri centul s-a pus, în primui rînd, pe con hotărîrea membrilor de partid şi a oa Echipa montorului ţile. intr-un spirit de unitate şi de
culturii. Atît din darea de seamă pre vingerea tuturor membrilor de partid O serie de delegaţi au arătat că, menilor muncii de a sprijini şi înfăptui Bucur plină înţelegere reciprocă, s-au
zentată de tov. Aurel Bulgărea, prim care aveau pamînt să intre în secto cu toate succesele dobîndite, totuşi ce politica partidului a l ' cărui scop este Acolo sus, la 35 metri discutat problemele în legătură
secretar al Comitetului raional de par rul socialist. le mai mari lipsuri în munca de trans ridicarea nivelului de trai al celor ce > /î/o n to r u l Nicolae Bucur a înălţime, se execută chiar şi cu colaborarea şi coordonarea
tid, cit şi din discuţiile a numeroşi formare socialistă a agriculturii în ra muncesc. . ^ y f L fost transferat pe şan sudarea pieselor. Acest lucru planurilor de perspectivă ale
delegaţi la conferinţă, au fost scoase Drept urmare a muncii desfăşurate, ion, constau tocmai în slaba preocu migălos il execută cu multă dezvoltării industriei de petrol
în evidenţă succesele remarcabile ob am reuşit ca pe raza comunei să în pare pentru întărirea economico-orga- In cuvîntul său tov. Ilie Verdeţ, prim- tier, de la uzinele „23 Au pricepere sudorul Vasile Stoi şi gaze în ţările participante la
fiinţăm in acest an şase întovărăşiri nizatorlcă a gospodăriilor colective şi secretâr al Comitetului regional de gust" din Bucureşti, în cali ca. El este acum mindria în Consiliul de ajutor econ&mie
ţinute de organele şl organizaţiile de noi şi să atragem încă un număr cţ» întovărăşirilor existente. partid Hunedoara, a apreciat că lu tate de specialist în execu tregului colectiv. recîprQc pentru o perioadă ihâi
partid din raionul Ilia în munca po 185 familii cu aproape 200 ha de te crările conferinţei s-au desfăşurat Ia un tarea lucrărilor de montaj la lungă şi s-au trasat măsuri ca
litică pentru cooperativizarea agricul ren în întovărăşirile existente. — Membrii gospodăriei noastre co nivel înalt, că ele au fost' rodnice şl mare înălţime. Aici, lui i s-a Pentru echipa lui Nicolae re vor asigura efectuarea cu
turii. Ţiriînd seama de sarcinile tra lective, a spus tov. Alexandru Popolţl pline de învăţăminte. Vorbitorul a sub •încredinţat conducerea unei Bucur munca de montor la succes a lucrărilor de coordo
sate de Congresul ai It-lea al P.M.R., Vorbind despre experienţa muncii po liniat interesul cu care au fost dezbă echipe de montori. mare Înălţime a devenit acum nare a acestor planuri.
de a intensifica muncă politicO-organi- litice pentru cooperativizarea agricul- — colectivist la G.A.C. Hărău — au tute în conferinţă problemele transfor o plăcere. Şi nu-i de mirare,
mrii în raionul Ilia, tov. Silvia Toma obţinut unele rezultate privind mai a- mării socialiste a agriculturii. Tov. Ilie Totuşi, ca la orice început de ce această echipă îşi rea S-au examinat rezultatele
zatoricâ pentru transformarea socia s-a referit la contribuţia însemnată pe les producţia de cereale. Gospodăria Verdeţ a arătat că metodele folosite de de muncă nouă, nici aici lu lizează lună de lună planul activităţii în anul 1957 şi de a*
listă ă agriculturii^ încă de la alege care ău adus-o femeile îrt această noastră a crescut, însă s-a întărit des către organizaţiile de partid din raion, crurile nu mergeau chiar stră fizic în medie cu 105 la sută. semenea s-a examinat şi s-a a-
rea sa, Comitetul raional de partid muncă. Vorbitoarea a arătat că pentru tul de puţin. Aceasta pentru că noi nu sînt instructive şi folositoare. In sa lucit. In faţa conducerii şan probat planul de lucru al eonii*
Ilia şi-a întocmit un plan de acţiune cooperativizarea agriculturii în raion au am ştiut şi nu ştim cum să organi tele raionului Ilia au loc schimbări tierului se punea tot mai a- Nîtuitoriî siei pe anul 1958.
în care şi-a prevăzut măsuri concre muncit ca agitatoare un număr mare zăm munca în gospodăria agricolă co radicale în conştiinţa şi gîndirea ţă cută problema oamenilor de
te, menite să ducă la întărirea şi de femei. Numai la Lăpuşnic, prin lectivă. La noi se puteau obţine rezul ranilor, iar faţa satelor se schimbă specialitate. de la etajul 1 Participanţii la consfătuire
dezvoltarea unităţilor socialiste din a- munca desfăşurată de comisia de fe tate mult mai bune dacă am fi pus un complect ca structură socială. Eviden au remarcat că activitatea co
gricultură, la accelerarea ritmu mei, din cele 185 cereri de înscriere accent mai mare pe dezvoltarea ferme ţiind succesele obţinute rtu trebuie ui Nicolae Bucur aflind des (T 'n raport cu înălţimea sa, misiei în artul 1957 â contribuit
în întovărăşirile agricole, peste 80 ce lor de creşterea animalelor şi a păsă tate însă lipsurile care mal sînt în pre acest lucru, fără a mai C '- Blumingul este şi el îm la un schimb larg de experien
lui • de transformare socialistă, ast reri au fost semnate de către femei. rilor care, fără îndoială, ne-ar fi adus munca organizaţiilor de partid, mai a- sta pe gînduri, s-a apucat să părţit în mai multe etaje. De ţă în domeniul industriei de
Asemenea rezultate au obţinut şi co venituri mari. Dar, din lipsa de iniţia les în direcţia îndrumării şi consolidă ticluiască o scrisoare pe care pildă, în hala depozitului in extracţie şi prelucrare a ţiţeiu
fel întlt pînă la sfîrşitul anului 1958 misiile de femei din comunele Dobra, tivă şi de răspundere a membrilor con rii gospodăriilor agricole colective şi apoi a expediat-o pe adresa, termediar, de la pămînt şi lui şi în domeniul industriei de
Burjuc, Zam şi Pojoga, unde pe lîngă siliului de conducere ne-am preocupat a întovărăşirilor. Acest lucru nu trebuie vărului său Constantin Bucur pînă la o înălţime de 14 me gaze.
în sectorul socialist al agriculturii să munca politică desfăşurată, femeile au puţin de acest lucru. Eu sînt convins să demobilizeze, ştiut fiind că numai din Bucureşti. In scrisoare, tri unde ulterior se va monta
constituit exemplu personal, înscriindu- că aceste lipsuri se puteau înlătura da pe calea înlăturării lor se vor putea printre altele, îi spunea: macaraua rulantă, se numeş Lucrările comisiei au decurs
fie Cuprinsă cea mai mare parte din se în întovărăşiri cu toată suprafaţa că tovarăşii din Comitetul raional de rezolva cu succes sarcinile ce le ri „Dragă vere, eu sînt aici şef te etajul I. Aici, acum se lu într-o atmosferă de prietenie,
de teren. partid ar fi venit mai des prin gos dică construcţia socialistă în ţara noa de echipă. Lucrul este destul crează la montarea părţii
suprafaţa de teren a raionului» podăria noastră şi he-âr fi ajutat să stră. Problema transformării socialiste de frumos, iar cu salariul sînt susţinătoare, lucru care a fost (Agerpres).
Numeroşi delegaţi care au luat cu- lichidăm cd uneie divergenţe şi neîn a agriculturii, trebuie privită cu mai mulţumit. Pe tine te ştiu un încredinţat echipei de nitui-
Cifre care spun mult vîntul îrt conferinţă, printre care tov. ţelegeri ce mal există, daca ne-ar fi mult simţ de răspundere pentru că, montor bun, mai ales la înăl torl, condusă de Ion Marti- In Siberia răsăriteană
deşi s-au obţinut rezultate, ritmul în ţimi mari. De aceea te sfătu nescu. a început exploatarea
Comitetul raional de partid a ajutat care se desfăşoară este încă totuşi tte- iesc să vii pe şantier". unui mare zăcămînt
comitetele comunale de partid şi sfa satisfâcător. toate operaţiunile “ per
turile populare să fixeze centrul de Cînd a primit aceasta scri forarea plăcilor de metal. în carbonifer.
greutate al activităţii, jos, în sale, să Trebuie înţeles că munca de trans soare, Constantin nu a ezi călzirea niturilor, precum Şi
pună accent pe atragerea tuturor mem formare socialistă prezintă şi greutăţi. tat. Hotărîrea lui de a merge asamblarea pieselor prin ni- IAKUTSK (Agerpres) TASS
brilor de partid în sectorul socialist, acolo unde-1 chema vărul său, tiiire — se execută numai sus. anunţă: In Siberia răsăriteană
să folosească în munca politică de a fost fermă. De aceea şl-a Deşi bamenii din acedstă e- la Vest de lacul Bâikâl, â înce
putaţii, utemişiil, comisiile de femei, făcut bagajul şi... direcţia put exploatarea unui mare ză-
cămint carbonifer — Zeisk.
colectiviştii şi întovărăşiţii fruntaşi şi Dumitru Ţogoe, secretar al Comitetului ajutat să cunoaştem şi noi experienţa Nu e prea uşor să determini pe un Hunedoara. Aid, revederea chipă lucrează intr-o adevă
Acest zăcămînt, situat in a-
să orienteze mutica politică spre atra raional de partid, Dragomir Cojan, gospodăriilor colective fruntaşe. ţăran, care de zeci de ani a trăit în- cu vărul său a fost prilejuită rata „ţesătură" de schele,' to propiereâ căii ferate principale
transiberiene, are o ftltirtdere
gerea în gospodăriile colective şi în preşedintele Comitetului executiv al Sfa Arătînd că producţia agricolă obţi tr-un mod de viaţă, ca deodată să crea şi de o cerinţă şi anume —- tuşi ei pot fi descoperiţi Ou de 2 0 0 km2 şi face parte din
vastul bazin carbonifer Iakutsk.
tovărăşiri, a ţăranilor mijlocaşi care' tului popular raional, Cornel Oancea, nută în raion la principalele culturi dă altfel despre el, necum despre în să fie şi el repartizat la â- uşurinţă numai datorită zgo
A fost aprobat proiectul de
se bucură de multă influenţă în sat. Maria Tarţa şi alţii, au arătat că deşi este sub posibilităţile create^ prin su treaga societate. Cu ei trebuie muncit celaşi loc de muncă. motului pe Care sfredelele ldr construcţie a primei cartere cu
o producţie anuală de 6 milioa
Desfăşurarea unei largi munci politice în raion au fost înregistrate succese de prafaţa destul de măre cooperâtivizată cu răbdare, cu pfefseyerenţă şi cu' si A trecut de-atunci aproa le împrăştie în toată hala, ne tone.
de masă, lâ care au participat, ală seamă în cooperativizarea agriculturii, şi nivelul de mecanizare ai lucrărilor guranţă că va putea ii atrâS pe calea pe un an. Cei doi veri se în Eiind in întrecere cu echipa
totuşi mai sînt o serie de lipsuri se — tov. Petru lllncaru, şeful ocolului cea nouă. trec la montarea de cit mai de montori a lui Nicolae
turi de organizaţiile de partid, un rioase, unele comune rămînînd în a- silvic Dobra, a spus printre altele. multe plăci metalice pe sche Bucur, ei dau bătălia pentru
mare număr de colectivişti şi întovă ceastă privinţă mult în urmă. Vorbi Vorbitorul a mai arătat că deşi în lăria Blumingului. obţinerea Unor succese Cit mai
răşiţi fruntaşi, folosirea tovarăşilor din torii au subliniat că dacă şi în comu — Este dovedit faptul că acolo un raionul ilia sînt suficiente condiţii frumoase. Dorinţa lO'r eSte a-
activul fără de partid, orientarea mun nele Şoitnuş, HărăU, BrănişCa, Cîrjiţi de se aplică metode agrotehnice îna de dezvoltare a sectorului zootehnic, La cota 35
cii comuniştilor şi a comitetelor exe intate, se obţin an de an recolte mari. în această direcţie a existat o preocu ceeaşi ca şi a oamenilor din.
cutive ale sfaturilor populare spre re şi altele — care sînt în urmă cu coo In toţi anii, chiar şi cînd condiţiile pare slabă. Organizaţiile de partid şl /D ota 35 este considerată echipa lui Bucur, ca în cin
zolvarea celor mai importante proble perativizarea — s-ar fi muncit mai bine de climă aii fost vitrege, gospodăriile sfaturile populare vor trebui să-şi în ca cel mai îfiâlt purtet stea zilei de 30 Decembrie să
me legate de viaţa satului, a făcut pentru cooperativizarea agriculturii, re agricole colective şi întovărăşirile a- drepte mai mult atenţia faţă de crea realizeze cil mult înainte sar
posibil ca în perioada anului 1957 zultatele ar fi fost fără îndoială cu gricole, au obţinut recblte mai biine rea de îhtovăraşiri zootehnice, spre a- al Blumingului. Lucrul lâ o cinile de plaţi.
(pînă la data de 6 noiembrie) să ia mult mai bune. decît ţăranii individuali. Din păcate cele ramuri care au portdere mare şi
fiinţă în raionul Ilia încă 28 întovă însă, trebuie spus că în raionul Ilia, care pot aduce avantaje serioase şi asemenea înălţime este 0 a- t. MANEA
Scoţînd în evidenţă faptul că de re
devărată acrobaţie. De aceea,
răşiri agricole şi trei întovărăşiri zoo zultatele obţinute în gospodăriile agri folosirii regulilor agrotehnice nu li imediate ţăranilor muncitori.
tehnice de creşterea oilor. Demn de re cole colective şi de întovărăşirile agri se acordă peste tot importanţa cuve Referindu-se la unele probleme ale
marcat este faptul Că toate acestea cu cole depinde ridicarea continuă a nive nită. Una din cauzele principale ale vieţii interne de partid, reieşite din Cooperatori meşteşugari din Alba lulia
prind suprafeţe mult mal mari decît lului de trai al colectiviştilor şi înto- acestor stări de lucruri este insuficien conferinţă, vorbitorul a subliniat că fe-a
cele înfiinţate în artul 1956. Pe lîhgă vărăşiţilor şi că aceasta este princi tă preocupare a comitetelor executive ale respectat principiul leninist al muncii
aceasta. în unităţile Socialiste existen pala formă de convingere a celorlalţi sfaturilor populare pentru a face ca colective în munca comitetului, că a In urmă cu 10 ani, oraşul anului, cooperativa a realizat masate principalele secţii ale
te au intrat anul acesta 641 familii, ţărani muncitori despre superioritatea munca inginerilor şi tehnicienilor a-' existat preocupare, mai ales îh ulti Alba lulia era fmpinzit cu fir cooperativei.
cu 441 ha de teren. Comuna Pojoga muncii în comun, numeroşi delegaţi gricoli să Se desfăşoare cu mai mult mul timp, faţă de întărirea compozi mele micilor meseriaşi de cele lin beneficiu de 368.000 lei, fapt
este în întregime coOperativlzată, iar au analizat cu spirit de răspundere folos. Răspunderea acestora faţă de ţiei sociale a partidului. Consider, că mâi diverse profesii. Cine n-ă ?
alte sate că Lăpuşnic, Brînzic, Dobra, munca depusă de Comitetul raional de sarcini trebuie urmărită pentru ca nu â existat însă un slab control asupra mâi fOst în Alba lulia de atunci, care dovedeşte cu prisosinţă cit
şl altele se apropie de cooperativiza partid pentru întărirea economico-orga- în puţine Cazuri unii dintre aceştia au respectării hotărîfllor —, chiar şi a ce va răfriine astăzi surprins poa Pe lîngă secţiile de croitorie,
nizatorică a gospodăriilor agricole co- fugit, pur şi simplu, de sarcinile în te de faptul că în locul Vechi de mult a crescut rentabilitatea Cooperativa mai âre Utt atelier
rea complectă. Că s-a muncit cu răs lective şi a întovărăşirilor agricole. Ca credinţate pe motivt cu totul neînte lor proprii, precum şi în direcţia rezol de artă populară unde se exe
pundere în această direcţie o dove meiate. lor firme, au apărut altele rtoi, cooperativei. cută minunate cOVoâfe perSâne,
urmare a muncii desfăşurate, fondul vării. unor sezisări Venite de jos din secţii de tîmplărie, mecanică,
deşte şi faptul că chiar în timpul lu de bază al gospodăriilor agricole co Conferinţa raională de partid Ilia a cu inscripţiile: „Cooperativa Uri început modest zidari, zugravi, sobari etd. In
crărilor conferinţei delegaţi a! ţărani lective şi al întovărăşirilor agricole a scos în evidenţă marile posibilităţi ce mase. Deşi membrii biroului comitetu Viitorul apropiat Vă fnâi lua
lor muncitori din satele Tisa, Coşeşti, există în raion pentru creşterea ani meşteşugărească „Progresul", Cu un atelier de împletituri fiinţă, în cadrul cooperativei
Tătărăşti şi altele au venit sl ceară crescut simţitor. Odată cu aceasta au malelor şi dezvoltarea pomiculturii, lui raional au CUnoscut unele lipsuri şi-a început activitatea prin
sporit veniturile colectiviştilor şi înto- pentru dezvoltarea continuă a agri „Cooperativa meşteşugărească 1950 cooperativa meşteşugă „MllreŞul", încă o secţie de ar
aprobarea Constituirii de noi întovă vărăşiţilor. Astfel, în acest an toate sezisate de oamenii muncii, ele au fost rească de invalizi „Munca ta populară, o secţie de cură
răşiri agricole în satele lor. „Munca nouă" sau „Cooperati nouă". Un început mai modest ţătorie şi Vopsitorie chimică şi
de multe ori neglijate, lucru, care fără nici că se putea. o secţie de lenjerie. Atelierele
va meşteşugărească „Mureşul". de croitorie vor fi dotate CU 20
îndoială, duce la ruperea organului de Oameni cu capacitatea de de maşini noi, iar ateliertil de
Aşadar, în anii ce au trecut, muncă ştirbită de război sau tîmplărie CU trei maşini comple
masă, V. PITAN din alte motive, fie că erau me
micii meseriaşi s-au unit şi seriaşi, fie că nu, S-aU unit să xe. Toate acestea vor contribui
Membrii cem iieiiiui raional de partid muncească în comun. la o tot mai buna deservire a
muncesc în comun, incepind o oamenilor muncii, la o abun
Conferinţa a ales ca membri 1 0 . Crişan Cătălina, întovără 23».Gomboş Aladar, lăcătuş 34. Oprea Gheorghe, lăcătuş Anii au trecut unii după al denţă de produse de mare con
în Comitetul raional de partid şită 24. Homorodeanu Ioan, izidar 35. Orşa Gherasie, colectivist viaţă două. ţii. Cooperativa, la rîndul ei, sum popular.
pe următorii tovarăşi : 25. Iacob Mihai, miner 36. Părăoan Aurel, întovărăşit a evoluat mult. E drept că în
11. Crişan Maria, soră 26. Josan Lucreţia, funcţionară 37. Pelle Aurel, mecanic ajustor Ei au fost primii... tre timp au început să lucreze GH. GEORGESCU
J. Anghe! Roman, mecanic 12. Dân Gheorghe, maistru mi 27. Josan Petru, brigadier sil 38. Popa Dragomir, miner aici şi oameni valizi, dar în sep
39. Popa Şerban, lăcătuş Este vorba de cooperatorii tembrie a.c, cooperativa a re IN EDITURA DE STAT PENTRU
2 . Bota Petru, miner ner vic 40. Popolţi Alexandru, colectivist cizmari de la cooperativa „Pro venit la Vechea ei formă statu
3. Blilgarea Aurel, mecanic 13. Donţiu Ovidiu, învăţător 41. Silagy Octavian, lăcătuş gresul". Ei au fost primii me tară. întrucît cooperatorii valizi LITERATURA POLITICA
' 4, Buştea Ioan, muncitor fores 14» Doroţi Ernest, muncitor 28. Koroşi Iosif, preşedintele 42. Sonoc Iustina, colectivistă seriaşi care, în mai 1949, s-âu au trecut să lucreze în cadrul
15. Draia Leontin, dulgher U.R.C.C. Ilia 43. fiureanu Ioan, lăcătuş hotărît să muncească în comun. cooperativei „Mureşul". a apărutt
tier 16. Drăguş Ioan, lăcătuş 44. Toma Silvia, muncitoare Desigur, la început puterea e-
5. Cibian Minut, lăcătuş me 17. Dudaş Ioan, miner 29. Luca Dumitru, miner 45. Ţogoe Dumitru,, miner conomică a cooperativei era Acum, 23 de secţii alcătuiesc Calendarul 1958
18. Duvlea Ilie, procuror 30. Lucaci îrina, funcţionară 46. Vasiu Teodor, tehnician agri mică. Aveau doar două atelie cooperativa „Muncă rtOuă“.
canic 19. Făieran Iosif, lăcătuş 31. Munteanu Liviu, secretar al re (unul de confecţii şi unui de Printre principalele secţii se El cuprinde date cu privi
6 . Cojan Dragomir, cazangiu 20. Farău Petru, întovărăşit col reparaţii) şi o maşină de fre numără cele de tîmplărie, me re Ia evenimente mâi impor
7. Compody Ştefan, maistru 21. Filipaş Avram, miner comitetului comunal de par zat. Comenzi erâu puţine şi canică, tinichigerie, zugravi, pe tante din istoria patriei noa
2 2 . Gîţu Virgil, doctor tid Ilia 47. Zaharia Maria, activistă mai mult ca atît, clienţii nu rii, dulgherie, tapiţerie, reparat stre şi a Partidului Muncito
miner 32. Negrilă Ioan, lăcătuş prea aveau încredere în mun radio şi altele. Iată clteVâ pro resc Romîn ; date cu privire
8 » Costea Adrian, şofer 33. Negru Susana, întovărăşită ca cooperatorilor duse de larg consum executate la aniversări, comemorări ale
9. Costea Aurelia, întovărăşită aici şi apreciate de consuma unor personalităţi din Romî-
Treptat, treptat, greutăţile tori : dormitoare la comandă, nia şi străinătate; biografii
Membri supleanţi inerente oricărui început au garnituri de bucătărie, articole şi fragmente din operele u-
fost învinse. S-a întărit puterea de menaj, dormeze şi scaune nor oameni politici şi de cul
1. Boroş Mihai, muncitor 3. Crişan Aurel, colectivist 6 . Oprean Valeria, educatoare 9. Stanls Crăciun, muncitor economică a cooperativei, au tapiţate, perii şi coşuri pentru tură romîni şi străini; date
2. Codrean Isailă, muncitor 4. Ilie Ioan, muncitor 7. Popa Iacob, tractorist fost atraşi îrt cooperativă cei piaţă! Demn de relevat este despre realizări din diferite
5. Mica Ana, întovărăşită 8 . Roşea Ioachim, miner 1 0 , ViţiOtiescu Viorel, lucrător mai buni meseriaşi, a crescut faptul că mai bine de jumătate domenii ale vieţii economice
C.F.Ri în comerţ prestigiul cooperatorilor. Că este din numărul cooperatorilor au din ţara noastră, U.R.S.S, şi
aşa, ne-o dovedesc faptele. Coo fost calificaţi la locul de muncă. celelalte ţări socialiste; scur
iiroiiS aitlcfiSitS raiaua! de partid perativa are astăzi 140 mem te prezentări ale unor ţări
bri, un atelier de confecţii în Din fondul de investiţii al din diferite continente; arti
In prima sa plenară Comite- partid pe următorii tovarăşi î 3. Iacob Mihai, secretar 6 . Ioan Tiureanu serie, două ateliere de co cooperativei s-au cumpărat o
tul raional de partid a ales în 1. Bulgărea Aurel, prim-secretar 4. Leontin Draia, secretar 7. Zaharia Maria mandă, şapte secţii de reparat seamă de utilaje care au dus cole de ştiinţă popularizată;
biroul Comitetului raional de 2 . Ţogoe Dumitru, secretar 5. Dragomir Cojan încălţăminte, un atelier de co- an de an la creşterea produc
jocărie, maşină de cusut talpă, tivităţii muncii. In momentul humor etc.
M e m b r i s u p le a n ţ î maşină de ştartţat, maşini de de faţă se proiectează construi
şerfuit piele şi talpă, maşini de rea unui bloc unde vor fi co
1. Drăguş Nicolae 2 . Koroşi Iosif 3. Toma Silvia egalizat talpa etc.
î . Dincă Marin, profesor Comisia ie revizie 5. Moisin Ioan, muncitor In primele trei trimestre ale
2. Dumitru Nicolae, mecanic
3. Florea Constantin, muncitor 4. Mălescu Nicolae, şeful secţiei
financiare a1 raionului
