Page 43 - 1957-12
P. 43
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 931
asigurării picii
I coexistentei paşnice intre toate tarile u
. • »; • >• - •
Mesajul adresat de N. A.
ehd.
•nibeş cx! preşedintelui S.U.A. Eisenhower
•os 30 L.-’rv:
v MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS anunţă: Preşe- N. A. Bulganin arată că guvernul sovietic acordă o Lucrări medicale romineşti prezentate Declaraţia ministrului
10 ‘ dintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulga- mare importanţă contactelor personale între oameni de la Academia de ştiinţe din Paris Afacerilor Externe al f ranţei
stat, deoarece aceste contacte ajută la găsirea unui
. ntn, a adresat la 10 decembrie un mesaj preşedintelui punct de vedere în problemele internaţionale importante. PARIS 12 (Agerpres). Co tori romîni. a fost recomanda NEW YORK 12 (Agerpres). blema algeriană, a declarat că
” ¦ Statelor Unite ale Americii, Dwight Eisenhower. Am fi gata, declară N. A. Bulganin, să cădem de acord respondenţă specială : In cursul tă de academicianul Leon Pi- — C. Pineau, ministrul Afa „Franţa este gata să păşească
asupra unei întîlniri personale a conducătorilor de state lunii noiembrie şi decembrie au net, decanul facultăţii de medi la tratative, pentru a cădea de
N. A. Bulganin propune preşedintelui Statelor Unite pentru discutarea atît a problemelor menţionate în pre fost prezentate Academiei de cină şi preşedintele Academiei cerilor Externe al Franţei, luînd acord în ce priveşte încetarea
? ale Americii ca U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie să-şi zenta scrisoare, cît şi a altor probleme, asupra necesi ştiinţe din Paris două' lucrări cuvîntul în faţa reprezentanţilor focului".
< ; asume în comun obligata de a nu folosi arma nucleară tăţii examinării cărora ar putea conveni participanţii la ştiinţifice ale doctorului Gh. de ştiinţe. Cea de a doua lu presei cu prilejul rezoluţiei A-
întîlnire. Marinescu. care se află la Pa crare privind leziunile oculoce- dunării Generale O.N.U. în pro
şi .să anunţe încetarea cu începere de la 1 ianuarie 1958 ris ca invitat pentru studii al rebrale în neorichetioze şi psi-
a exploziilor experimentale la toate tipurile acestei ar N. A. Bulganin subliniază că măsurile elaborate în dr. Pierre Mollaret, la clinica tacoza a fost scrisă în colabo Buletinul de presă al P.LD.G. despre
me, iniţial chiar şi pentru o perioadă de 2—3 ani. momentul de faţă din iniţiativa Statelor Unite ale Ame de boli infecţioase a spitalului rare cu prof. Paul Giroud, şef politica externă a guvernului Adenauer
r..- o ;In mesajul său preşedintele Consiliului de Miniştri al ricii şi Marii Britanii avînd drept scop o accentuare „Glaude Bernard“ şi la Insti de serviciu la Institutul Pas
ll.R.S.S. propune oa împreună cu preşedintele S.U.A. şi considerabilă a pregătirilor militare ale participanţilor tutul Pasteur, teur. BONN 12 (Agerpres). — Bu- nentă încordare Internaţională.
guvernul Marii Britanii să se cadă de acord cu pri- la uniunea Atlanticului de Nord, se reduc la mobiliza
vire la renunţarea stocării vreunor tipuri de arme nu- rea tuturor resurselor statelor care fac parte din această Prima lucrare, privind conţi In darea de seamă săptămî- letinul de. presă al Partidului Buletinul subliniază că „secu
. deare pe teritoriul Germaniei —¦ atît al celei occiden- uniune în vederea intensificării producţiei de armament nutul în vitamina „C“ al lichi nală a şedinţelor Academiei de
t . tale cit şi al celei răsăritene. N. A. Bulganin subliniază şi în general a pregătirilor de război. dului .cefalorahidian şi al sis Ştiinţe figurează şi memoriul liber democrat „Freie Detno- ritatea poporului german „poa
ca dacă acest acord va li completat, printr-o înţelegere temului nervos în cursul unor
între R. F. Germană şi R. D. Germană cu privire la Şeful guvernului sovietic subliniază că reacţia anu boli infecţioase, scrisă în cola de titluri şi lucrări oare cu kratische Korespondenz" a pu te fi obţinută pe calea atenuă
renunţarea la fabricarea de arme nucleare şi la stocarea mitor cercuri din S.U.A. şi din alte cîteva state care borare cu un colectiv de doc prinde examinarea rezumativă blicat un articol în care subli rii încordării politicii în Euro
lor în-Germania, atunci, aşa cum au declarat deja în fac parte din N.A.T.O. la recentele succese ale Uniunii a 128 de lucrări ştiinţifice ale niază că politica externă a gu pa centrală".
t , mod oficial guvernele Poloniei şi Cehoslovaciei, aceste Sovietice în domeniul tehnico-ştiinţific este nejustă. El doctorului Gh. Marinescu. vernului R. F. Germane „a in
......state nu vor, produce şi nu vor stoca nici ele arma nu subliniază în continuare că deşi lansarea sateliţilor ar trat în ultimul timp tot mai Buletinul de presă sublinia
cleară pe teritoriul lor. In felul acesta, arată N. A. Bul tificiali ai pămîntului dovedeşte marile realizări ale savantu! sovietic Dimitri Blokinţev mult în impas". „Bilanţul po ză lipsa la guvernul R. F. Ger
ganin, în Europa centrală va apare o vastă zonă cu o U.R.S.S. atît în domeniul cercetărilor ştiinţifice paşnice
'populaţie de peste 100 milioane de oameni, care va fi cît şi în domeniul tehnicii militare, totuşi se ştie prea liticii externe a R. F. Germane mane .a unor planuri care să
exclusă din sfera înarmărilor atomice, zonă în care ris- bine că Uniunea Sovietică — declară N. A, Bulganin
• •, col unui război atomic va fi redus la minimum. — a stăruit şi stăruie ca atît rachetele balistice cît şi plecat în S.U.A. ib i din 1957, scrie buletinul, arată creeze condiţiile pentru rezol
bombele cu hidrogen şi atomice să nu fie niciodată fo
N. A,‘f .Bulganin propune lui Eisenhower să se elabo- losite în scopul exterminării şl că descoperirea ener că aşa numita „politică de pe varea problemei germane şi
'^reşc: şi. să se prezinte spre examinare statelor participan giei atomice să fie pusă exclusiv în slujba dezvoltării
poziţii de forţă" s-a uzat. Acea cere guvernului „să-şi revi
te. la uniunea Atlanticului de -Nord şi la Tratatul de la paşnice a societăţii.
Varşovia o propunere comună cu privire la încheierea MOSCOVA 12 (Agerpres). Venedict Djejepov a părăsit stă politică nu aduce nici o re zuiască" întreaga linie a politi
‘ într.o formă sau alta a unui acord de neagresiune în- N. A. Bulganin arată că în evoluţia situaţiei inter TASS anunţă : Un grup de co Moscova plecînd la Stanford
* ;rtre cele' două grupări de state. naţionale s-a ivit un moment de foarte mare răspun laboratori ai Institutului unifi (S.U.A.) pentru a participa la zolvare, Ea crează o perma- cii externe.
dere. In prezent, se spune în mesaj, s-a creat o astfel
In scopul normalizării situaţiei în Orientul apropiat şi de situaţie internaţională încît răspunsul Ia problema cat de cercetări nucleare, prin conferinţa ştiinţifică internaţio Sosirea lui Bevan la Bonn
5 mijlociu, şeful guvernului sovietic propune să nu se ia principală care frămîntă profund omenirea şi anume:
dacă va continua şi pe viitor, cu o viteză crescîndă, tre care prof. Dimitri Blohinţev. nală de fizică a particulelor e-
nici un fel de măsuri de natură să încalce independenţa mişcarea spre o catastrofă militară sau dacă acel ce
•j, ţărilor din această regiune şi să se renunţe la folosirea poartă răspunderea pentru politica statelor vor păşi pe directorul Institutului, şi prof. lementare.
^ .forţei în rezolvarea problemelor legate de Orientul a- unicul drum rezonabil — drumul coexistenţei paşnice
şi a colaborării între toate ţările, ea depinde într-o mă Strategia N. A. T. O. - BONN 12 (Agerpres). La 11 P.S.D.G., Ollenh'auer, cu Bren-
propiat şi mijlociu. sură considerabilă de acţiunile pe care le vor între, decembrie a sosit la Bonn frun tano, ministru al Afacerilor Ex
prinde statele în viitorul apropiat şi în primul rînd o strategie primejdioasă taşul laburist Bevan. După cum terne al R. F. Germane şi cu
In mesajul său, preşedintele Consiliului de Miniştri al anunţă agenţia DPA, Bevan se
¦ U.R.S.S. propune preşedintelui S.U.A. încheierea unui Comentariile presei engleze va întîlni la Bonn cu cancela alţi oameni politici ai R. F.
rul Adenauer, cu preşedintele Germane.
tratat care sa proclame intenţia fermă a celor două sta
LONDRA 12 (Agerpres)'. La ale succeselor tehnice ale ruşi
te de a dezvolta între ele relaţii de prietenie şi de cola- 11 decembrie ziarele „Times“ lor în numeroase domenii...."
¦borare paşnică. marile puteri. Purtarea scandaloasă a soldafilor americani
Mesajul adresat de A. Bulganin şi „Financial Times'* au consa Există de asemenea, continuă în R. F. Germană
cancelarului Adenauer crat articole crizei din cadrul ziarul, divergenţe nerezolvate
blocului Atlanticului de Nord. chiar între membrii N.A.T.O., BERLIN 12 (Agerpres). — rii a sosit poliţia, americanii
MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS transmite: La a Germaniei — un acord între cele dpuă state germane. In ultimul an şi jumătate, re care „au slăbit alianţa, şi au a- Din Germania occidentală con au reuşit să dispară cu un au
In mesaj se subliniază că în prezent R. F. Germană cunoaşte „Financial Times", se dus-o într-o stare de derută". tinuă să sosească ştiri despre tomobil.
101decembrie, Nikolai Bulganin, preşedintele Consiliu observă o serioasă slăbire a purtarea scandaloasă a solda
se află în faţa unor hotărîri care vor determina anti „spiritului alianţei" şi a „bu Referindu-se la strategia mi In oraşul vest-german Asha-
lui de Miniştri al U.R.S.S. a adresat lui Konrad Ade cipat destinul ei pe o. perioadă îndelungată şi că mîine năvoinţei" în N.A.T.O. Ziarul litară a N.A.T.O., bazată pe a- ţilor americani faţă de popu fenburg, un soldat american a
ar putea fi tîrziu pentru a înfăptui multe din ceea ce se lamentează că toţi membrii meninţările de a folosi arma laţia vest-germană. atacat un localnic şi l-a rănit
nauer, cancelarul federal al Republicii Federale Ger se poate face astăzi, în scopul preîntîmpinării dezvol N.A.T.O. se străduiesc „să-şi nucleară, „Times" recunoaşte
tării evenimentelor nefavorabile cauzei păcii şi intere- micşoreze cu orice preţ obliga că aceasta este o strategie pri După cum anunţă agenţia In apropiere de Hanau un
mane, un mesaj în care este exprimată îngrijorarea pro- selor naţionale ale poporului german. ţiile" faţă de această organiza mejdioasă, care poate să se în ADN în noaptea de 8 decembrie automobil american s-a ciocnit
ţie. toarcă chiar împotriva ţărilor cu un automobil german. In
-' - fundă a guvernului sovietic faţă de intensificarea şi Expunînd punctul ' de Vedere' al' guvernului sovietic, blocului Atlantic. Ţările euro şase soldaţi americani s-ău bă urma acestui accident trei ger
N. A. Bulganin arată că sarcina primordială constă în „Times" relevă la rîndul său pene membre ale N. A. T. O., tut cu consumatorii germani mani au fost răniţi. Doi din ei
extinderea considerabilă a pregătirilor statelor membre prezent în a restabili între state încrederea zdruncinată
în anii „războiului rece". „După părerea noastră, scrie într-un restaurant din oraşul au murit.
ale N.A.T.O. pentru un .război atomic, fapt ce se mani N. A. Bulganin, la crearea unei atmosfere de încredere
ar contribui astfel de măsuri ca renunţarea statelor la Offenbach. In timpul scandalu
festă îndeosebi în legătură cu apropiata sesiune a con folosirea armei nucleare şi a forţei în rezolvarea pro lui doi germani au fost răniţi
blemelor litigioase, încheierea unui acord de neagresiune
siliului N.A.T.O. de la Paris. între organizaţia Tratatului de la Varşovia şi pactul grav. Cînd la locul întîmplă-
Atlanticului de Nord, încetarea chemărilor la război şi
Arătînd că actuala situaţie internaţională îndeosebi a propagandei de învrăjbire a unor state împotriva al
cea din Europa, nu poate fi considerată în niciun caz tora".
N. A. Bulganin consideră că o măsură importantă
ca fiind normală pentru timp de pace, N. A. Bulga că în N.A.T.O. „se observă de scrie „Times", se. tem că dacă
şi urgentă este încetarea cel puţin pe doi, trei ani a ori
nin aminteşte de cursa înarmărilor care continuă să se căror experienţe cu arma atomică şi cu hidrogen. peste un an şovăieli intense". S.U.A. vor folosi arma nuclea Forjele m arocane continuă să fie stăpîne
Ziarul relevă succesele diplo ră, aceasta va avea drept con pe sifuajie
desfăşoare în proporţii fără precedent în primul rînd, Ar fi foarte util, se spune în mesaj, dacă guvernul matice şi tehnice ale Uniunii secinţă contralovitura.
R. F. G. ar sprijini eforturile statelor în acest domeniu,
în domeniul armei atomice, cu hidrogen, şi al armei sau cel puţin să nu complice realizarea unei înţelegeri
rachetă. corespunzătoare între ele. Sovietice şi le opune disensiu „Times" analizează în conti
Crearea în partea centrală a Europei a unei zone în nilor dintre membrii N.A.T.O. nuare dificultăţile economice
O ţară care se află la mii de kilometri depărtare „Superioritatea ruşilor în do ale ţărilor N.A.T.O., provocate MADRID 12 • (Agerpres) —- Ifni oare cer alipirea la statul
care să nu existe arma atomică şi care să includă cele meniul pachetelor, scrie „Ti de cheltuielile militare excesive Forţele marocane din Ifni con marocan. Succesele răsculaţilor
de Europa a creat în Germania occidentală, Anglia, două' părţi ale Germaniei, se spune în mesaj, ar servi mes". este numai unul din fac şi recunoaşte necesitatea micşo tinuă să fie stăpîne pe situaţie. sînt dealtfel confirmate prin
intereselor dezarmării şi slăbirii încordării internaţionale. torii care au provocat dezamă rării „dificultăţilor economice Demonstraţia navală executată ultimul comunicat militar spa
Franţa, Italia şi în alte state o reţea de baze militare Dacă U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie vor cădea de gire. Există foarte multe dovezi ale Europei"; de flota spaniolă în apele teri niol în care se declară că for
acord să nu-şi stocheze armele nucleare pe teritoriul toriale marocane nu a reuşit ţele spaniole „sînt gata pentru
destinate unui război atomic. Germaniei, iar guvernele R. F. Germane şi R. D. Ger să intimideze pe partizanii din un nou război de mişcare me
mane vor lua măsuri ca în Germania să nu existe nit să elimine forţele de par
In mesaj se arată că aşa-numita „doctrină a inter armament atomic atît german, cît şi străin, în acest
caz, după cum se ştie, guvernele Poloniei şi Cehoslo
dependenţei" statelor membre ale N.A.T.O., elaborată vaciei sînt de asemenea dispuse să-şi asume obligaţia
de a nu produce şi a nu stoca pe teritoriile ţărilor lor
de guvernele S.U.A. şi Marii Britanii fără ştirea parte
această armă.
nerilor. lor din N.A.T.O. dovedeşte că S.U.A. şi-au pro N. A. Bulganin atrage atenţia cancelarului Adenauer
pus drept scop cu sprijinul Marii Britanii să pună în asupra declaraţiilor guvernului U.R.S.S. că este dispus tizani marocani". Comunicatul
să reducă sau să-şi retragă trupele din Germania şi nu precizează ce se înţelege
slujba planurilor lor militare şi politice resursele ştiin din celelalte ţări în care acestea se află în baza Tra -SCURTE ŞTIRI-SCURTE ŞTIRI* prin „război de mişcare". Prin
tatului de la Varşovia, dacă de pe teritoriul R. F. Ger faptul că se recunoaşte că „toa
ţifice, economice şi umane ale celorlalţi participanţi ai mane şi al celorlalte ţări participante la N.A.T.O. vor te micile garnizoane au fost e-
fi retrase forţele armate ale S.U.A., Marii Britanii şi
acestui bloc. do
Franţei.
Judecind după toate acestea, declară Bulganin, sesiu Sînt lipsite de orice temei, declară N. A. Bulganin, CAIRO. — Potrivit unei in zilei de 11 decembrie serviciul
formaţii transmise de agenţia
nea .Consiliului N.A.T.O. este convocată pentru a adopta temerile că un acord între U.R.S.S. şi S.U.A. poate fi MEN, în luna aprilie 1958 va de informaţii al guvernului pa Externe al Mexicului a dat pu vacuate şi regrupate", aceasta
realizat chipurile în detrimentul intereselor altor state. avea loc la Acera, în Ghana, o blicităţii o declaraţie în care înseamnă că spaniolii fac pre
-.-..o hotărîre privind noi măsuri de stocare a armei nu- Se înşeală amarnic acei care încearcă să-şi bazeze cal conferinţă a ţărilor Africii. Du kistanez a anunţat oficial de expune pretenţiile Mexicului a- gătiri pentru a încerca recuce
culele politice pe exagerarea discordiei dintre U.R.S.S. pă .cum se arată în invitaţiile supra Hondurasului britanic. rirea, terenului pierdut. Ca şi în
. r , deare şi a armei rachetă americane pe teritoriul ţări şi S.U.A;, sperind să tragă din aceasta avantaje pen semnate de primul ministru al misia guvernului Ciundrigar. comunicatele precedente, autori
statului Ghana, la conferinţă BUDAPESTA. — Colegiul tăţile franchiste încearcă să li
lor Europei occidentale şi înzestrarea armatelor ţărilor tru ei. se vor discuta probleme ale ţă LISABONA. — In condiţiile militar /al Tribunalului suprem niştească opinia publică spa
Uniunea Sovietică nu este cîtuşi dc puţin interesată rilor Africii, mai ales cele privi al R. P. Ungare a condamnat niolă, îngrijorată de agravarea
N.A.T.O., inclusiv a armatei R. F. Germane, cu aceste toare la politica externă a ţări celei mai negre ilegalităţi Par pe contrarevoluţionarul Antal poziţiei Spaniei în coloniile sa
ca îmbunătăţirea relaţiilor sale cu S.U.A. să fie legată lor participante, la viitorul te- Palinkaş, fost maior, la pe le din Africa de vest şi de pier
arme. de înrăutăţirea relaţiilordintre U.R.S.S. şi alte ţări, rtoriilor din Africa aflate încă tidul Comunist Portughez şi-'a derile în oameni suferite de u-
inclusiv R. F. Germană.Ţelul nostru, declară N. A. sub dominaţia imeprialistă şi deapsa cu moartea. In octom nităţile militare care au luptat
Multe depind, se spune în mesaj, de poziţia pe care Bulganin, este asigurarea coexistenţei paşnice pe baza la discriminarea rasială. ţinut cel de al cincilea congres. brie 1956, Palinkaş a organi în Ifni.
întăririi încrederii şi dezvoltării colaborării prieteneşti zat o bandă de contrarevoluţio
o va adopta în aceste probleme guvernul R. F. Ger DELHI. — Rostind o amplă Congresul a adoptat importan nari care a săvîrşit numeroase
între statele mari şi mici. cuvîntare la conferinţa ' parla crime. Sentinţa a fost executa
mane. N. A. Bulganin subliniază că „datorită marilor In încheierea mesajului său N. A. Bulganin subli te rezoluţii politice şi organi tă.
mentară a ţărilor Commonweal-
sale posibilităţi economice, a înaltului nivel de dezvol niază necesitatea de a se lua măsuri în vederea îm zatorice. h
bunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R. F. Germană
tare al ştiinţei şi tehnicii, situaţiei geografice, R. F. şl a lărgirii legăturilor utile pentru ambele părţi. MOSCOVA. — Pînă la 12
Germană ar putea aduce o contribuţie importantă la Guvernul sovietic este hotărît să facă tot ceea ce decembrie ora şase dimineaţa
este necesar pentru a lichida neîncrederea şl suspiciunile
• slăbirea încordării internaţionale şi la consolidarea care mai dăinuie încă în relaţiile dintre cele două state, cel de-al doilea satelit artifi
să folosească pină la capăt orice posibilitate de apro
, • păcii". -o. . piere şi realizare a înţelegerii reciproce între U.R.S.S. cial a înconjurat de 545 de ori
şl R. F. Germană.
N. A. Bulganin constată cu regret că guvernul R. F. globul pămîntesc. Primul sate
N. A; Bulganin îşi exprimă speranţa că tratativele
Germane nu numai că se eschivează de la orice acţiuni dintre .delegaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R. F. lit artificial a înconjurat globul
Germane care au loc la Moscova se vor încununa cu
în acest domeniu dar poartă într-o mare măsură răs. încheierea unui acord reciproc avantajos şi vor marca de 1037 de ori. Pe timp senin
un anumit progres în domeniul îmbunătăţirii relaţiilor
ponderea pentru actuala încordare din situaţia interna dintre cele două ţări. thului, primul ministru al In cel de al doilea satelit artificial
diei, Nehru a subliniat că „nu va putea fi văzut ou ochiul li
ţională şi pentru scindarea Europei în grupări militare. poate exista reglementarea vre ber- înainte de răsăritul soare îl
unei probleme în Extremul ori lui între 20 şi 45 grade latitu
Numeroase fapte dovedesc, se arată în mesaj, că gu ent fără participarea Chinei. dine nordică şi după apusul
soarelui între 0 şi- 2 0 grade la
vernul R. F. Germane se opune în chip şi fel realizării WASHINGTON. - La 10 titudine sudică.
între puteri a unui acord cu privire la dezarmare şi în decembrie, Casa Albă a dat pu NLU7 YORK. — Comitetul SIMBATA 14 DECEMBRIE 1957
blicităţii un comunicat în care
•acelaşi timp participă la pregătirile în vederea urtui se anunţă că preşedintele Ei Politic special a hotărît cu 48
senhower a primit permisiunea voturi pentru, 17 împotrivă şl
război atomic. In legătură cu apropiata sesiune a Con medicilor de a participa la a- 10 abţineri lărgirea numărului SPECTACOLE lare; 12,15 Concert de estradă; 15,05
propiata conferinţă N.A.T.O. de de membri ai Comitetului Gene CINEMATOGRAFICE: Muzică de estradă ; 15,35 Din cele mai
siliului N.A.T.O., devine tot mai evident că guvernul la Paris. El va pleca vineri cu cunoscute melodii populare romineşti:
avionul spre Europa. ral al O.N.U. de la 17 la 2 1 . DEVA : Prologul; SEBEŞ : Ghim 16.15 Vorbeşte Moscova ; 17,25 De la
R. F. Germape este hotărît să înceapă înarmarea ato MEXICO CITY. - La 11 de pele ; SIMERIA : Primăvara pe strada strămoşi pentru nepoţi j 19,15 Cîntece.
şi jocuri populare. ,romineşti; 19,45
mică. Zarecinaia ; ORAŞTIP : Camelia ; PE Răspundem ascultătorilor! 19,55 Noap
TROŞANI : cinema „Alexaţidru Sa- te bună, copii; 21,00 Muzică de dans;
,ŢV: A. Bulganin atrage atenţia cancelarului Adenauer
hia“ : Păianjenul de au r; cinema „7
asupra faptului că „dacă guvernul R. F. Germane ar fi Noiembrie" ; Fedra ; ALBA 1ULIA :
.în realitate un adversar al stocării armei atomice stră
ine pe teritoriul său el ar găsi, fireşte, căile şi mijloa
cele de a se opune acestui lucru".' CARACI. — In dimineaţa cembrie Ministerul de- Afaceri Vreau .să c.înt; ILIA : Rîsete în para 21.15 Cronica evenimentelor interna
Acei care pretind că crearea bazelor atomice străine dis; HAŢEG: Fedra; APOLDU DE ţionale; 21,30 Muzică de dans de
) ' în Germania occidentală ar fi compatibilă cu interesele Proteste împotriva creării SUS : Jucătorul de rezervă ; BARU compozitori romîni.
de baze atomice în Norvegia
securităţii R. F. Germane, declară N. A. Bulganin, co- MARE: Tata, mama, nevasta şi e u ; 'PROGRAMUL II: 14.40 Program
de melodii populare; 17,15 Tribuna
mit o eroare periculoasă. PAROŞENI: Ghitarele dragostei; Radio; 18,05 Cu cîntecul şi jocul de-a
lungul Mureşului; 19,00 Cîntă Lavinia
I Trebu'ie să spunem deschis, se spune în mesaj, că BRAD: Roşu şi negru; TEIUŞ : In Slăveanu; 19,30 Seară de operetă ;
20,30 uMuzică de-dans ; 21,15 Con
; 1transformarea R. F. Germane într-un teren de lansare OSLO 12 (Agerpres). In împotriva creării unor baze a- toiul luptei; LONEA: O mică în- cursul „Cine ştie cîştigă"; 22,00 'Mu
zică de dans; 22,30 La sfîrşit de săp-
pentru arma rachetă americană şi înarmarea Bundes- Norvegia se lărgeşte pe zi ce tomice pe teritoriul , Norvegiei, tîmplare ; ZLATNA : Dragoste de ma tămînn, cîntec, joc şi voie bună.
wehrului cu arma atomică, aşa cum proiectează con trece mişcarea de protest împo proiectate de \ conducătorii mă.- ' ' ţ •• • - " BULETINE DF. ŞTIRI:
ducătorii militari ai N.A.T.O., nu ar face cîiuşi de puţin triva planurilor de stocare a N.A.T.O. SELECTIUNI DIN ' 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
armei atomice în ţară. PROGRAMUL DE RADIO : 15,00; 17,00; 19,00; 20.00 ; 22,00:
R. F. Germană mai puţin vulnerabilă oi, dimpotrivă, In rezoluţie se arată că ar 23,52 (programul I); 14,00; 16,00;
Ziarul „Friheten" scrie la 11 ma atomică nu poate deveni
pericolul războiului atomic pe teritoriul ei ar creşte şi decembrie că colectivul de mun- PROGRAMUL 1 : 6.20 Din activi
mai mult“i 1 ... tatea G.A.S.; 6,30 Muzică uşoară ;
înarmarea atomică a Germaniei occidentale care ar citori de la şantierul naval’ un mfnoc de apărare al poporu- 6,45 A sosit poştaşul; .7,40 • Muzică •
lega-o şi mai mult de blocul Atlanticului de Nord, de „Nyland" din Oslo a adoptat lui norvegian. Ea transformă populară romînească; 8j00 Materiale
clară N, A. Bulganin, ar putea bara unica cale oare o rezoluţie în care protestea-: doar ţara într-o ţintă pentru din presă; 9,30 Cutezătorii; 10,00
rămîne d.eşchisă în .prezent restabijirii unităţii naţionale ză în modul cel mai hotărît bombele atomice. Muzică uşoară; 11,03 Melodii popu. 18,00; 21,00; 23,00 (programe II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform apro bării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.