Page 46 - 1957-12

Nr. 932
Controlul îndeplinirii sarcinilor
în atenţia com itetului orăşenesc
Oraşul Deva are un mare număr
de organizaţii de partid care îşi des­
făşoară activitatea în întreprinderile
existente, în instituţii cu rază de acti­ re gazetele de perete, gazeta satirică
vitate în oraş, precum şi instituţii cu
rază de activitate pe plan regional. In
faţa organizaţiilor de partid respec­
tive stau numeroase sarcini pentru a
căror înfăptuire e necesară folosirea
unei diversităţi de metode şi mijloace
dintre cele mai eficace.
Felul cum Comitetul orăşenesc de
partid Deva s-a preocupat de îndru­
marea şi conducerea organizaţiilor de
bază pentru realizarea sarcinilor ce le
stau în faţă, a fost analizat într-un
mod destul de temeinic în cadrul con­
ferinţei de partid ce a avut loc în
zilele de 7—8 decembrie a. c.
A crescut nivelul muncii
de partid şi al oamenilor
muncii din oraş
Atît din darea de seamă a comite­
tului, cît şi din discuţiile şi conclu­
ziile lucrărilor conferinţei, a reieşit că raşul Deva, locuitorii oraşului au do­
nivelul muncii de partid a crescut
simţitor în ultimul timp. Comitetul o-
răşenesc de partid şi-a îmbunătăţit sti­
lul de muncă. Şedinţele de birou şi
de comitet s-au ţinut cu regularitate,
iar problemele stabilite pentru ordinea
de zi au fost alese cu multă grijă şi
discutate la un nivel înalt, iar ana­
lizele făcute au fost însoţite de ho-
tărîri corespunzătoare, urmărindu-se
îndeaproape traducerea lor în viaţă.
Un merit al comitetului orăşenesc este
şi acela că, în afară de şedinţele de
analiză a felului cum sînt realizate o-
biectivele prevăzute în planul întoc­
mit pe timp de 2 luni, au fost urmă­
rite cu perseverenţă toate sarcinile
stabilite în planurile de acţiune, ţi-
nîndu-se în legătură cu acestea, şe­
dinţe speciale la care participau, în
afară de membrii biroului, şi alţi to­
varăşi din activul comitetului. Anali­
zele făcute în asemenea cazuri, au
fost temeinice ; au fost evidenţiaţi oa­
menii care au muncit bine, au fost
scoase în evidenţă metodele lor de
muncă şi s-a indicat extinderea lor,
iar cei care nu au muncit bine, au
fost traşi la răspundere şi, ce e mai
important, li s-au arătat practic cum
trebuie să muncească pentru a realiza
sarcinile ce le-au fost încredinţate;
De remarcat e şi faptul că în bi­
roul comitetului a existat o condu­ drul întreprinderilor, nu li s-au acor­ urcă în stare de ebrietate Ia volan etc. mai plăcut şi mai frumos.
cere colectivă, toate acţiunile şi rezul­ dat toată atenţia; ele au fost lipsite Noul comitet va trebui să se ocupe
tatele obţinute în ultimul timp fiind de îndrumare concretă, de aprovizio­ mai mult de asemenea probleme, să secvent pentru întărirea şi pe mai de­
rodul muncii tuturor membrilor birou- nare cu materie primă şi materialo ajute organizaţiile U.T.M. în educarea parte a muncii colective, să vegheze
Itii: fiecare din aceştia avînd sarcini
concrete, iar felul cum se duceau la
îndeplinire se analiza periodic tot în
cadrul biroului. Drept urmare a îm­
bunătăţirii stilului şi metodelor de
muncă, a întăririi simţului de răspun­
dere, în cadrul biroului nu au existat
abateri de la disciplină, spiritul critic
şi autocritic fiind destul de dezvoltat.
îmbunătăţirea muncii comitetului o-
răşenesc şi a biroului său a avut o
influenţă pozitivă asupra activi­
tăţii organizaţiilor de bază din oraş.
In prezent, majoritatea acestora şi-au
îmbunătăţit metodele de muncă, au
desfăşurat — şi desfăşoară — o ac­
tivitate susţinută de educare comu­
nistă â membrilor de partid şi a ce­
lorlalţi oameni ai muncii fără de
partid. Majoritatea adunărilor gene­
rale ale organizaţiilor de bază se pre­
gătesc mai temeinic şi pun în discu.
ţia lor cele mai interesante probleme
de la locurile de muncă.
Acordînd atenţia cuvenită muncii de
educare marxist-leninistă a maselor şi
ţinînd cont de rolul important al în-
văţămîntului de partid în această di­
recţie, organizaţiile de bază au mani­
festat o grijă deosebită în organizarea
acestuia, precum şi în desfăşurarea
lui în condiţii bune. Spre deosebire de
anul trecut, în acest an s-au organizat
mai multe cercuri de economie concre­
tă. Activitatea lor este destul de bună
şi are un rol important în rezolvarea
problemelor şi sarcinilor vitale de la
locurile de producţie respective. In ca­
drul cercurilor de economie concretă
de la întreprinderea „1 Mai" şi I.A.R.T.
de pildă, punîndu-se în discuţie unele
probleme cum sîn t: „Factorii care de­
termină creşterea productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost", „Re­
zervele interne ale întreprinderii şi ne­
cesitatea folosirii lor în procesul de
producţie" etc. Aceasta a contribuit
în majoritatea cazurilor, ca întreprin­
derile respective să-şî îndeplinească
planul în mod ritmic şi să obţină
chiar frumoase depăşiri.
Activitate frumoasă au şi alte cercuri lor de bază.
şi cursuri de partid, cum sînt: cercul
de economie politică anul II, condus
de tov. Caşotă llie, cercul de istorie
P.C.U.S. condus de Săbău Romulus şi
altele.
Comitetul orăşenesc de partid a în­
drumat organizaţiile de bază să folo­
sească şi alte forme şi mijloace de e-
ducare a maselor. Astfel, în ultima
perioadă, s-au ţinut multe conferinţe
pe teme interne şi internaţionale, s-au
prelucrat tezele cu privire la aniversa,
fea a 40 de ani de Ia Atarea Revo­
V I A Ţ A DE P A R T I D
luţie Socialistă din Octombrie, s-au fă­
cut instructaje, convorbiri cu agitato­
rii, s-au folosit într-o măsură mai ma­
„Ardeiul", staţia de radioficare etc.
Roadele muncii şi preocupării pen­
tru întărirea organizaţiilor de bază,
pentru educarea oamenilor muncii din
oraşul Deva, sînt deosebit de bogate.
Se poate afirma cu multă certitudine
că majoritatea organizaţiilor de partid
din oraş au crescut simţitor din punct
de vedere politic, conduc cu mai mul­
tă competenţă munca de care răspund,
iar nivelul masei de cetăţeni din De­
va este departe de cel din trecut. A
crescut conştiinţa oamenilor, nivelul
lor politic şi ideologic, gradul de în­
ţelegere şi interpretare a evoluţiei so­
cietăţii omeneşti.
Sînt pline de semnificaţie toate ma­
nifestările ce au avut loc în oraş în
diferite ocazii. Cu prilejul unor aniver­ Ghişoiu, Vasile Popa etc., au
sări, la demonstraţiile şi mitingurile
organizate, precum şi cu prilejul vizi­
tei unor oaspeţi de peste hotare în o-
vedit ataşamentul lor faţă de partid şi
guvern, faţă de prietenii ţării noastre,
Conferinţa orăşenească
de partid Deva
ei şi-au manifestat mîndria faţă de
realizările obţinute de regimul demo-
crat.popular, sentimentele patriotice şi
internaţionaliste, caracteristice de alt­ ţească necontenit procesul inslructiv-
fel omului care trăieşte într-o socie­
tate nouă.
Preocuparea pentru
îmbunătăţirea muncii
în toate sectoarele
putea fi mai mare, iar
rezultatele mai frumoase
In darea de seamă a comitetului şi
mai cu seamă în discuţiile delegaţilor
care au luat cuvîntul, s-a făcut o a-
preciere obiectivă a realizărilor obţi­
nute şi s-ău criticat în acelaşi timp
lipsurile ce au existat, faptul că aceste educare a tineretului care lucrează în
lipsuri au frînat în bună măsură mun­
ca şi au făcut ca rezultatele să nu fie
îndeajuns de frumoase în toate sec­
toarele de activitate.
Unor sectoare productive din ca­ dine respectuoasă faţă de călători, se rit mai bine, să aibă un aspect cît
necesare, precum şi de organizare te­
meinică a muncii pentru îndeplinirea
întocmai a indicilor de plan.
— E drept că întreprinderea de in­
dustrie locală „1 Mai" şi-a realizat
planul global de producţie pe anul
1957 la data de 3 noiembrie a. c. —
a spus în cuvîntul său tov. loan Pui-
can — însă nu trebuie uitat că aceas­
tă întreprindere n-a realizat unii in.
dici de plan deosebit de importanţi.
La beneficii, de pildă, pe primele 9
luni ale anului, faţă de cifra planifi­
cată, a realizat doar 61,57 la sută,
ceea ce este cu totul nesatisfăcător.
Acest lucru pune la îndoială realiza­
rea însăşi a preţului de cost planifi­
cat, despre care întreprinderea rapor­
tează îndeplinirea şi chiar depăşirea
indicelui. Nici calitatea unor produse
nu este la înălţimea cerinţelor. Nu co­
respund îndeosebi produsele de tîm-
plărie, binale şi mobile de bucătărie
Or, conducerea întreprinderii trebuie
să se ocupe îndeaproape de realizarea
acestor indici.
Mai sînt şi alte întreprinderi care
nu stau tocmai bine cu realizarea pla­
nului la toţi indicii. Astfel, cooperati­ ceştia muncesc pentru realizarea lor
va „Solidaritatea", care deşi a reali­
zat planul de producţie în proporţie
de 109 la sută, planul de beneficii a
fost realizat numai în proporţie de 93
la sută. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru cooperativa „Progresul", care a
realizat planul de producţie în propor­
ţie de 143 la sută, iar planul de be­
neficii în proporţie de numai 82 la
sută.
Din cele reieşite de mai sus se
constată o tendinţă nu tocmai bună a
unor conduceri de întreprinderi, care
nu depun eforturi susţinute pentru a
determina o creştere permanentă a
rentabilităţii întreprinderilor respecti­ cedeu, sporadic şi nesistematic. Pe.
ve. Rezultă destul de clar că acolo un­
de planul de beneficii nu este realizat,
nici veniturile nu sîr.t cele scontate,
se produc perturbări în situaţia finan­
ciară, se întîmpină greutăţi în dezvol­
tarea producţiei şi lărgirea mijloace­ piilor organizatorice şi ideologice ale 1. Triteanu Nicolae, primsecre- 4. Ciuceanu Aurel v
Lipsurile existente se datoresc în
bună măsură şi biroului comitetului
orăşenesc care nu a studiat îndeajuns
situaţia întreprinderilor respective şi
nu a luat măsuri corespunzătoare pen­
tru înlăturarea lor. &
Alţi vorbitori au criticat lipsurile ce nilor ce le stau în faţă pe linie de
au existat în munca cu intelectualii
din oraş.
— Biroul comitetului orăşenesc de
partid — a spus tov. loan Henţiu —
nu a muncit deştiil de organizat cu
d e p a r ti d
intelectualii. Datorită acestui fapt, unii a legăturii lor cu masele largi de oa­
dintre ei nu au fost antrenaţi îndeajuns
la rezolvarea unor probleme la care
puteau să.şi aducă contribuţia. Unele
cercuri şi asociaţii ştiinţifice din oraş
nu au fost îndeajuns controlate şi a-
jutale pentru a deveni mai active.
Noul organ ales va trebui să aibe
o preocupare mai mare faţă de munca
femeilor — a spus în continuare vor­
bitorul. După aplioarea hotărîrii con­
ducerii partidului nostru, cu privire la
noua formă de organizare a muncii
în rîndul femeilor, munca trebuie să
se îmbunătăţească simţitor. Aceasta
însă nu se va putea face fără ajuto­
rul concret al organizaţiilor de partid.
Trebuie luptat împotriva lipsurilor ce
au existat în munca de pînă acum în
această direcţie şl pentru a o ridica
la un nivel cît mai înalt.
Alţi tovarăşi, printre care Eugen
vorbit despre grija deosebită ce
trebuie să existe faţă de edu­
carea elevilor din şcoli, faţă de îm­
bunătăţirea muncii organizatorice în
rîndul tineretului, în scopul asigurării
unei educaţii marxist-leniniste a a-
cestuia.
— Este necesar să se îmbunătă­
educativ al şcolarilor — a spus tov
Ghişoiu, — să se dea un sprijin per­
manent organizaţiilor U.T.M. şi de
pionieri din şcoli, să fie combătute u-
nele apucături şi moravuri vechi ce
există încă în rîndul unor tineri. Se
cere apoi să existe o mai strînsă le­
gătură între părinţi şi conducerea şco­
lilor, pentru a contribui şi pe această
cale la creşterea multilaterală a co­
piilor.
Tovarăşul Vasile Popa a
arătat că deşi s-au obţinut
succese însemnate în munca de
producţie, totuşi, mai sînt tineri care
nu au o comportare corespunzătoare
faţă de muncă şi bunurile obşteşti.
La întreprinderea Regională de Trans­
port Auto, de pildă, sînt tineri care
nu îngrijesc maşinile, nu au atitu­
tuturor tinerilor într-un spirit nou, al
respectului şi grijii faţă de bunurile
statului.
Rezultatele obţinute
trebuie lărgite
şi consolidate
Succesele obţinute sînt incontesta­
bile şi nu ar fi fost cu putinţă fără
o preocupare susţinută din partea or­
ganizaţiilor de partid. Dar ele nu tre­
buie să ne mulţumească, dimpotrivă,
să constituie un punct de plecare în­
spre altele no/, un stimulent şi un
elan în activitatea de viitor.
Noul comitet va trebui să intensi­
fice munca pentru întărirea pe mai de­
parte a organizaţiilor de partid, pen­
tru a ajunge ca toate aceste organi­
zaţii să conducă şi mai bine munca
în întreprinderile şi instituţiile unde-şi
desfăşoară activitatea.
Viaţa internă de partid trebuie ri­
dicată la un nivel tot mai înalt. Tu­
turor membrilor de partid să li se
repartizeze saricini concrete şi să se
urmărească îndeaproape felul cum a-
şi să li se dea ajutor concret atunci
cînd se ivesc unele greutăţi. Acest lu­
cru trebuie să constituie o preocupare
de seamă a organizaţiilor de partid,
deoarece este o cerinţă esenţială şi
constituie elementul de bază în lupta
pentru întărirea democraţiei interne de
partid.
Din lucrările conferinţei a reieşit că
în anumite perioade nu a existat o
preocupare suficientă pentru educarea
candidaţilor de partid şi pentru pri­
mirea în partid a unui număr mai
mare de muncitori direct productivi.
In viitor, noul comitet ales, trebuie
să înlăture din practica sa acest pro­
rioada de candidatură să fie folosită
cu multă pricepere, să fie considerată
drept o şcoală îrt cadrul Căreia să se
asigure creşterea tovarăşilor respectivi,
însuşirea de către aceştia a princi­
partidului nostru marxist-leninist. Este
necesar apoi să se intensifice munca
pentru atragerea înspre partid a unui
număr cît mai mare de femei. Ce s-a
făcut pînă în prezent nu este sufi­
cient. Posibilităţi sînt mai mari, ele
trebuie folosite şi determinate pentru a
deveni realitate.
Se recomandă organizaţiilor de
partid, inclusiv comitetului orăşenesc,
să lărgească tot mai mult activele fără
de partid, în scopul realizării sarci­
producţie şi pentru întărirea ŞşitijHlă
DRUMUL SOCIALISMULUI
meni ai muncii.
Sectorul agricol al oraşului, deşi nu
este atît de mare, totuşi el ocupă un
loc însemnat în cadrul economiei ora­
şului. Faţă de acesta trebuie să se
manifeste o grijă mai mare pentru dez­
voltarea lui pe făgaşul socialist.
In atenţia • comitetului oră­
şenesc de partid şi a comitetului exe­
cutiv al sfatului popular orăşenesc tre­
buie să stea preocuparea pentru coo­
perativizarea complectă, într-un timp
scurt, a întregii agriculturi din raza
oraşului.
Conferinţa de partid a mai discutat
şi a cerut noului organ ales să se o-
cupe într-o măsură mai mare de pro­
blema aprovizionării populaţiei cu pro­
duse de larg consum şi de sortimente
diferite, de asigurarea condiţiilor de
locuit, de transport, probleme ale gos­
podăriei orăşeneşti etc.
Trăgînd concluziile desfăşurării lu­
crărilor conferinţei, tov. Petre Dutni-
trescu, secretar al Comitetului regio­
nal de partid, a subliniat sarcinile ce
stau în faţa noului organ ales şi a
recomandat unele metode de muncă
ce trebuie folosite pentru realizarea
lor.
O atenţie deosebită trebuie acorda­
tă întăririi pe mai departe a rolului
de conducător al organizaţiilor de
partid. La realizarea multiplelor sar­
cini pe linie de partid, de stat şi din
economie, organizaţiile de bază să-şi
aducă întreaga contribuţie. Membrii
de partid să fie în fruntea tuturor ac­
ţiunilor ce se întreprind pentru reali­
zarea indicilor de producţie.
Muncii de propagandă şi agitaţie —
a spus în continuare vorbitorul — să
i se acorde mai mare atenţie ; toate
cercurile şi cursurile de partid să-şi
desfăşoare activitatea în condiţii Cît
mai bune, în scopul ridicării continue
a nivelului politic şi ideologic al
cursanţilor.
Va trebui apoi să se dea un sprijin
permanent comitetului orăşenesc UTM
pentru îmbunătăţirea muncii acestuia
şi a tuturor organizaţiilor de tineret
din oraş.
Printr-o mai bună organizare a
muncii) oraşul Deva să fie gospodă­
Noul comitet ales, să lupte con­
ca în toate organizaţiile de partid să
se respecte cu stricteţe normele leni­
niste ale vieţii interne de partid, ţi­
nînd cont că numai astfel va putea
înfăptdi toate sarcinile ce le are în
fată.
1. SIRBU
CoMtefld ©răşcitcsc ic p e r ii
1. Adarn loan, maistru miner
2. Almăşan llie, ţăran întovă­
răşit
3. Anton Tache, cizmar
4. Badîu Nicolae, lăcătuş
5. Barabas Anton, tîmplar
6 . Barbura Aurel, inginer
7. Borbeye Margareta lucră­
toare în comerţ
8 . Borobaş Ida, funcţionară
9. Bota Petru, arhitect
10. Botoş Ştefan, jurist
11. Broscăreanu loan, electrician
12. Ciucean Aurel, electrician
13. Corciu Toma, muncitor fo­
restier
14. Crişan Maria, muncitoare
15. Dubovschi Paul, croitor
16. Duna Nicolae, miner
17. Fabian loan, mecanic
18. Faur loan Avram, inginer
constructor
19. Filipaş loan, maistru miner
2 0 . Ghezan Ladislau, miner
Membri supleanţi
1. Almăşan Petru, lucrător în
comerţ
2 . Ândone Gligor, muncitor li-
nior
3. Bărbulescu Ana, judecător
4. Cicoş Gheorghe, cofetar
Biroul cmnifcluim orăşenesc
dc p a r ii
tar
2. Nicuiescu loan, secretar
3. Henţiu loan
Membri supleanţi
1. Săbău Laurenţiu
Comisia ie regiile
1. Ciuciu Ana, funcţionară
2. Jiboteanu Gheorghe, montor
de locomotive
3. Moldovan losif, funcţionar
Pag. 3
LUNA CULTURII
SĂPTĂMÎNĂ MUZICII
Cea de-a doua săptămînă din muzicale ale interpreţilor şi mu­ ca de pildă: „Mînce-te bade a-
cadrul „Lunii culturii romî­ zicienilor din această parte a marul“, „Foaie verde de go-
neşti" a fost denumită „Săptă- ţării. Numeroasele concerte şi ron", etc.
mîna muzicii". Ea a început în spectacole muzicale date de a- Asemenea spectacole de con­
ziua de 7 şi a durat pînă în matori sau profesionişti, au a- cert, au fost organizate şi pre­
tras în sălile de teatru nume- zentate în mai toate centrele de
ziua de 14 decembrie a.c.
Avînd scopul să ofere un pri- roşi oameni ai muncii, recre- raion şi chiar într-o bună par­
lej de trecere în revistă a rea- indu-i, îmbogăţindu-le cultura
Uzărilor obţinute de poporul muzicală, te de comune. îndeosebi, pot
nostru pe tărîm muzical, acea­ fi reţinute concertele frumoase
stă săptămînă, a însemnat în PRIVIRE ce au avut Ioc la Hunedoara şi
viaţa culturală a ţării, un eve­ Petroşani, concerte care prin
niment deosebit de remarcabil. RETROSPECTIVĂ conţinutul lor, cu grijă întoc­
Pe timpul ei, au fost întreprin­ mit, au pus Ia îndemîna munci­
se o serie de turnee, au fost Bunăoară, la Orăştie, cu oca­ torilor o minunată ocazie de
programate concerte, toate a- zia deschiderii săptămînii mu­ reconfortare şi destindere inte­
vînd în repertoriu, lucrări ale zicii, a fost prezentat ia casa lectuală.
compozitorilor romîni din dife­ de cultură, un reuşit specta­
rite generaţii. Această perin­ col, al cărui repertoriu a cu­ Şi, ca un corolar al acestei
dare de dirijori, solişti de ta­ prins muzică de estradă, de săptămîni, în ziua de duminică
lent, etc., a permis publicului operetă şi semisimfonică. 15 decembrie la orele 10 a.m.
spectator să facă o justă apre­ cu ocazia închiderii sale, la
ciere a drumului parcurs de Un concert tot atît de reu­ Deva în sala de spectacole „Fi- “
poporul nostru în cei 10 ani, şit, a avut loc şi la Alba-Iu- limon Sîrbu“, va avea loc un
în domeniul muzicii originale. lia. Aici, cu concursul corpului concert final, Ia care îşi vor dâ
Şi, bilanţul stabilit cu această didactic, a fost prezentat pu­
ocazie, înregistrează succese blicului amator de muzică un concursul toţi soliştii vocali şi ?
deosebit de luminoase. bine studiat program, alcătuit
din selecţiuni ale muzicii uşoa­ instrumentişti din regiune. î
In cele 7 zile care au consti­ re şi din melodii luate din mu­
tuit săptămînă muzicii, au avut zica grea. O profundă simpatie Săptămînă muzicii, a reuşit ţ
loc şi în regiunea Hunedoara, a stîrnit acea parte din reperto­
diverse manifestări, menite să pe drept cuvînt să mobilizeze jj
oamenii, să producă în rîndul r
lor o mişcare binefăcătoare, j
stîrnindu-Ie şi mai mult intere­
facă cunoscut publicului nos­ riu, care a cuprins cîntece lua­ sul pentru frumoasele noastre
tru spectator, bogatele resurse te din folclorul nostru popular valori muzicale.
MVZICA RO M IN IASC A i
PESTE HOTARE
Deceniul de viaţă republicană pe mile iubitorilor de muzică de peste mini etc.
care poporul nostru îl sărbătoreşte in
luna aceasta, a însemnat pentru ar­ hotare, întrunind aprecierile unanime Notorietatea şi valoarea muzicie-
tele rdmîtl'eşii o înflorire rapidă, fără
precedent în istoria culturii patriei ale presei. nilor romîni peste hotare, este con-
noastre. Muzica se înscrie printre ce­
le care au dus in mod deosebit fai­ Pianiştii Valentin Gheorghiu, Sil- jirmată de participarea acestora la
ma talentului poporului romîn piuă
în cele mai exigente cercuri, bogate via Şerbescu, Gh. Ilaltnos, Mîndru Festivalul internaţional din cadrul
în tradiţii artistice. In ultimii ani,
numeroase formaţii muzicale romî­ Katz, violoniştii Ion Votca, Ştefan „Anului comemorativ Mozart" de la
neşti, solişti, dirijori, delegaţi de mu­
zicologi iau parte la principalele Gheorghiu, Gabi Grubea, Mihai Salzburg, Festivalul internaţional de
concursuri, congrese şi festivaluri
muzicale europene, purtînd cu ei me­ Constantinescu, violoncelistul Radu teatru, nuizică şi film de la Edim- j
sajul melosului romînesc şi al artei
noastre interpretative. Afirmînd că Aldulescu, organistul Helmut Pla- burg, Festivalul „Bartok", Festivalul *
iM parte, spunem de fapt prea pu­
ţin. Solii muzicii romîneşti cuceresc lier, tubislul Ionel Dumitru, mezzo „Primăvara la Praga", Festivalul ,
locurile de frunte ale concursurilor
muzicale, cuceresc elogiile unanime soprana Zenaida Palhj, soprana Io- uToamna muzicală de la Varşovia", J
ale presei, contribuie la progresul
cercetărilor de muzicologie. Niciodată landa Mărculescu, tenorii Garbis consacrat muzicii contemporane. J
poate ca in aceşti’ ultimi am de a-
devărată desfăşurare a potenţelor Zobian şi Valentin Teodorian, ba- Concursul de interpretare dirijorală L
riionii Mihail Arnăulu, Dan Iordă- de la Becacon, concertul de inter- t
chescu, David Ohanesian etc., se pretare muzicală de la Vercelli etc. J
bucură astăzi de preţuirea cercuri­ Sînt cunoscute astăzi peste hotare f
lor muzicale din diferite ţări. numele baritonilor romîni Dan lordă-
chescu, distins cu premiul I la Con­
Muzica romînească şi-a cîştigat cursurile internaţionale de la Ge­
de multă vreme o preţuire peste ho­ neva şi Salzburg, Nicolae Herlea,
tare prin valoroasele opere lăsate de deţinătorul Marelui premiu de onoa­
unul dintre înaintaşii de frunte ai re al Concursului internaţional de la
muzicii noastre, George Enescu. Lu-
crările lui sînt înscrise^ astăzi în re- Vervierş şi Ladislau Konya care a
pertoriul unor formaţii' simfonice de ' M inut premiul I la Concursurile in-
peste hotare, şi în emisiunile muzi- :termţionale de la Geneva şi Tou-
artistice romîneşti, solii muzicii noa­ cale radiofonice din diferite ţări. Co- louse> al sopraneior Teodora Luca- ^
stre n-au fost mai bine cunoscuţi, memorarea a 75 de ani de la naş- du Barbu, deţinătoarea premiului I *
mai admiraţi, mai recunoscuţi ca va­ terea marelui compozitor şi inter- [a Concursul de la Vercelli al Lei- |
lori autentice în întreaga Europă preţ romîn, precum şi seri de muzică Hd Qincu penlru care s.a insti(Uit ţ
muzicală. Printre acestea un loc de romînească au fost organizate în un premiu specia[ [a Concursul de j
cinste îl ocupă cei doi mari dirijori Australia, Argentina, R.P. Bulgaria, /q Vercelli elc. ¦•
romîni Constantin Silvestri şi George Belgia, R.P. Chineză, Egipt, India,
Georgescu. Turneele întreprinse de Israel, R.P.F. Iugoslavia etc. La Te­ Multe ţări au făcut cunoştinţă cu L
ei în Anglia, Belgia, R. Cehoslovacă, heran, doi ani de la moartea lui
R. D. Germană, Grecia, Italia, R.P.F. George Enescu, au fost marcaţi de solii artei romîneşti cu ocazia tur
Iugoslavia, U.R.S.S. au cucerit ini­ organizarea unei emisiuni radiofo­ neelor în străinătate ale ansamblu'
nice de o oră cu muzică de marele
compozitor rOmîn şi editarea unei rilor folclorice de dansuri şi nuizică •
broşuri în limba persană despre ac­
tivitatea componistică şi dirijorală a romînească. Un strălucit succes a *
lui George Enescu.
repurtat la Festivalul internaţional •
Avîntul pe care-l cunoaşte arta
noastră interpretativă şi muzica ro- de la Llangollen, Ansamblul C.F.R.- .
mlnească peste hotare, este confirmat
cu prisosinţă de participarea ţării Giuleşti care a cîştigat premiul I I
noastre la numeroase concursuri in­
ternaţionale. La multe din acestea, şi trofeul de aur. ţ
21. Ghilea loan, mecanic Originalitatea unor instrumente *
22. Henţiu loan, maistru strun­
muzicale romîneşti ca de exenîplu I
gar
23. Josan Gheorghe, muncitor naiul, ţambalul şi cobza a stîrnit un L
textilist interes deosebit în cercurile muzicale, ţO
24. Kosti Andrei, strungar O nouă dovadă a preţuirii de care
25. Laslău Emil, profesor
26. Lazăr Magdalena, ţărancă se bucură muzica romînească în
colectivistă solii' muzicii romîneşti, au repurtat rîndul popoarelor este şi hotărîrea
27. Mateiaş Nicolae, miner
28. Mezo luliana, tinichigiu succese care au depăşit, prin valoa- Consiliului internaţional de muzică
29. Nicuiescu loan, strungar
30. Oprea Florica, funcţionară rea lor, graniţele ţării. din cadrul UNESCO, potrivit căreia
31. Pătraşcu Gheorghe, strun­
Formele de prezentare a muzicii trei lucrări ale compozitorilor noştri
gar
32. Petrinca loan, mecanic romîneşti peste hotare au fost dife- fac parte din programul inlernăţionăl
33. Pîrva Traian, lăcătuş
34. Pîrvu Eugen, tipograf rite în ultimii ani": concursurilor in­ de' muzică contemporană.
35. Popa loan, conducător auto ternaţionale li s-au adăugat turnee­ Succesele repurtate de solii artei Z
36. Rotohar Elisabeta, tinichigiu le unor formaţii artistice, a unor so­
37. Rusu Romulus, medic lişti, organizarea unor seri cultu­ romîneşti peste hotare, sînt pentru »
38. Szabo Aurelia, casnică rale în care au fost prezentate şi poporul nostru izvor de bucurie şi
39. Săbău Laurenţiu, strungar programe de muzică, emisiuni radio­ mîndrie naţională; ele constituie
40. Simion Victor, fierar fonice, conferinţe despre muzica popu­ contribuţii însemnate la răspîndirea
41. Triteanu Nicolae, miner lară romînească şi muzica cultă şi valorilor artistice pe făgaşul priete­
niei si colaborării culturale interna-
despre compozitori şi interpreţi ro- ţionale.
Din experienţa colectivelor fruntaşe
Exploatarea minieră PetrlSa
fruntaşă pe bazin
5. Craibic Ştefan, vopsitor (Urmare din pag. I-a) între 2.500—3.500 lei salariu lu­
6 . lacob Traian, inginer silvic
7. Papoi Cornelia, învăţătoare transversările 4 şi 9 de Ia sec­ nar.
8 . Popovici Victor, medic torul II şi Ia abatajele 28—29 Printre fruntaşi, adică printre
9. Stoleru Maria, funcţionară şi 15 vest — sectorul IV.
10. Voicsek Francisc, miner aceia care au făurit cu mîinile
4. Luarea măsurilor pentru lor această victorie, cităm din
rambleierea la timp a abatajelor sectorul I pe Bartha Francisc şi
în sectoarele III şi IV. Victor Peter, din sectorul II pe
Peter A4oise şi Cristea Nicolae,
5. Repararea vagonetelor de­ din sectorul III pe Marcu Gri-
fecte şi repunerea lor în circula­ gore şi Buzgar loan, iar din sec­
ţie. torul IV pe Beraru Gheorghe şi
6 . Punerea în funcţiune a do­ Haidu Iuliu.
5. Pîrva Traian uă locomotive de 4 tone cu acu­ Dintre tehnicieni, Cazan Ro­
6 . Corciu Toma mulator şi r vizuirea generală man, lacob Petru, Cimpu Pante-
7. Borbeye Margareta a celorlalte locomotive cu acu­ limon şi alţii, au fost, cum s-ar
mulator. spune, în fruntea celorlalţi.
7. Reducerea personalului de La 11 decembrie, presa cen­
regie şi în special al celui de trală şi locală a publicat o ştire
suprafaţă unde s-au redus 78 de
posturi neproductive. îmbucurătoare pentru mineri:
2 . Botoş Ştefan ^ bazinul carbonifer din Valea
Aproape toate sectoarele din Jiului şi-a îndeplinit planul a-
mină dau randamente între
3,5—5,5 tone pe post de miner. nual la producţia globală şi pro­
4. Roman loan, contabil Natural că şi cîştigurile mineri­
5. Steiner Eugen, muncitor lor sînt proporţionale cu randa­ ducţia marfă. La această victo­
mentul pe care-l dau, Ei cîştigă
geamgiu rie, au adus şi harnicii mineri
de la Petrila, o contribuţie care
atîrnă greu în balanţă.