Page 47 - 1957-12
P. 47
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 93Z
,,Să acceptăm conterinja esf-vest propusă de U .R .S .S /*
Puternicul ecou în Franţa
mesajelor adresate de N. 9. ¦ I U I
PARIS 13 Corespondentul spe nare a puterilor occidentale. In existenţă paşnică între est şi
cial Agerpres anunţă: întreaga diferent de ce ar afirma S.U.A., vest.
presă franceză acordă o deose opinia publică occidentală va „Războiul rece şi pregătirea
bită atenţie mesajelor adresate vedea în propunerile sovietice o războiului cald sau înlăturarea
Popoarele afro-astafice sprijină „Rusia ajunge din u rm i Statele Unite de preşedintele Consiliului de şansă de pace şi glasurile ace primejdiei unui nou război, a
lip ii dreaptă Miniştri al U.R.S.S. N. A. Bul- lora care cer guvernelor să ia
în domeniu! producţiei de oţei“ ganin, şefilor de guvern ai în considerare această şansă, se primejdiei militarismului ger
a poporului indonezian S.U.A., Angliei, Franţei şi Ger vor înmulţi. Se vor înmulţi gla man şi a pericolului atomic: a-
Un articol al revistei americane „Business Weck‘ maniei occidentale. Ziarele fran surile tuturor acelora care vor ceasta este alternativa care se
ceze subliniază în unanimitate cere guvernelor occidentale să pune în momentul de faţă" scrie
DJAKARTA 13 (Agerpres). a poporului indonezian împotri- NEW. YORK 13 (Agerpres). Revista subliniază că Uniu că aceste mesaje trebuie studia accepte propunerile sovietice „Liberation". „Politica, scrie
China Nouă anunţă : Secretarul va colonialismului olandez pen- — „Rusia ajunge din urmă Sta nea Sovietică a dublat în ul te cu multă atenţie de guvernele înainte ca puntea dintre est şi ziarul în continuare, care se ba
general al Ministerului de Ex- tru eliberarea Irianului de vest. tele Unite in domeniul produc timii 7 ani producţia de oţel şi cărora le sînt adresate. vest să nu fie ruptă definitiv". zează pe forţă a fost întotdeau
: târne al Indoneziei, Suwito, a ţiei de oţel“ — sub acest ti na primejdioasă. Ea a fost în
declarat unui corespondent al a- „Măsurile guvernului indone- tlu revista „Business Weck“ a merge „cu toată viteza înainte" Sub titlul „Ofensiva de destin Ziarul „Le Monde" care publi acelaşi timp sterilă căci ea nu
genţiei Antara că guvernul său zian în apărarea suveranităţii publicat un articol in care îşi pentru a dubla din nou capaci dere a Uniunii Sovietice mar că extrase din mesajul adresat a dus la nici un fel de capitu
dypă ce a consultat ţările afro- naţionale, scrie ziarul „Guanmin- exprimă îngrijorarea in legătu tatea de producţie a oţelăriilor chează încă un punct", ziarul de N. A. Bulganin primului mi lare sovietică. Ea a devenit ab
asiatice poate afirma că aceste jibao“, se bucură de acelaşi ră cu dezvoltarea rapidă a in sale. „Combat" publică un amplu ar nistru francez Gaillard, se ocu surdă azi în condiţiile actualu
sprijin şi aceeaşi simpatie din dustriei metalurgice sovietice. ticol în care scrie între altele: pă în articolul său de fond de lui echilibru de forţe. Trebuie
state doresc să sprijine Indo- „Rusia ne-a întrecut in mo „Statele Unite, devenite vulne principalele propuneri conţinute să ne bucurăm de mesajul lui
<nezia în lupta pe care o desfă- partea tuturor partizanilor drep- Bazindu-se pe referatul pre dul cel mai vădit, continuă re rabile în urma succeselor tehni în acest mesaj. Ziarul acordă o N. A. Bulganin şi ar fi o cri
taţii şi a adversarilor colonîa- gătit pentru Departamentul de vista, in ceea ce priveşte pro cii sovietice, vor să-şi intensifi deosebită atenţie propunerii cu mă să nu profităm de şansa
şoară în prezent. Unele din a- lismului, ca şi naţionalizarea de Stat al S.U.A. de către dr. Den- ducţia siderurgică". Furnalele ce presiunile exercitate asupra care ni se oferă".
ceste ţări au anunţat că sînt ga către Egipt a Canalului de nis Carney, specialist in pro înalte sovietice produc 2.400— U.R.S.S., prin instalarea în ţă privire la crearea în centrul Eu
ta să sprijine Indonezia pentru Suez“. blemele metalurgiei, care nu de rile vest-europene de baze pen ropei a unei zone demilitariza Ziarul „l’Humanite" sublinia
a birui o serie de dificultăţi, în mult a fost în Uniunea Sovie 2.500 tone de fontă pe zi, in tru lansarea de proiectile tele te. „Iată deodată o perspectivă ză caracterul paşnic al politicii
special în domeniul transportu Ţările colonialiste occidenta* tică şi care a vizitat uzinele timp ce cele mai bune furnale ghidate cu rază medie de acţiu care ne indică o ieşire din cursa externe sovietice, străină de ori
le, scrie ziarul, încearcă să-şi metalurgice sovietice, „Business înalte americane de proporţii ne". După ce aminteşte efortu fatală a înarmării, scrie ziarul. ce fel de intenţii agresive. „Cum
rilor maritime. De asemenea nu unească eforturile pentru a se Weck" scrie că Uniunea Sovie ceva mai mari, produc 2.000— rile desfăşurate de Statele Uni Alianţa atlantică este astăzi in înţelege U.R.S.S. să-şi folosea
meroase ţări europene, printre amesteca în treburile interne ale tică^ „măreşte capacitatea de 2.100 tone. te în vederea creării în Europa capabilă să aducă o soluţie pro scă superioritatea ? se întreabă
care Republica Democrată Ger Indoneziei. In acest scop la 7 occidentală a unei vaste reţele ziarul. De ce nu atacă de vre
mană, Polonia, Iugoslavia şi decembrie s-a convocat o şedin producţie a industriei metalur „Ruşii, este nevoită să con blemelor celor două blocuri. Ea me ce deţinerea rachetei balis
Grecia au oferit Indoneziei spri ţă extraordinară a Consiliului state revista, nu numai că au de baze pentru lansarea de pro este în acelaşi timp incapabilă tice intercontinentale îi acordă
permanent al N.A.T.O. gice intr-un ritm care pare pur întrecut considerabil S.U.A. în iectile teleghidate, „Combat" un avantaj sigur ? Iată ce nu
jinul lor pentru ca aceasta să scrie: fireşte că aceste eforturi să rezolve problemele ţărilor sînt în stare să ne explice a-
poată continua în mod normal Popoarele Indoneziei, ţărilor şi simplu zguduitor in compa practică“ ci şi „proiectează fur nu pot lăsa indiferentă ţara îm vest-europene care fac parte din ceia care continuă să vorbească
activitatea economică. Suwito a din Asia şi Africa, scrie ziarul nale, care le vor permite să potriva căreia se îndreaptă. Con ea. Guvernele atlantice au tot despre o ameninţare sovietică.
„Dagunbao“, nu vor admite a- raţie cu al nostru. obţină rezultate si mai bune“. ştienţi de creşterea încordării in interesul să accepte propunerile Nu numai că U.R.S.S. nu atacă
6 pus că guvernul indonezian e- mestecul ţărilor colonialiste în ternaţionale care va rezulta de sovietice şi să formuleze la rîn şi nu ameninţă pe nimeni, dar
1 xaminează în prezent felul în treburile interne ale ţărilor A- împotriva creării de baze atomice pe urma înzestrării Bundesweh- dul lor alte propuneri pentru ca ea repetă propunerile ei de pa
care să poată folosi aceste aju- siei şi Africii. Blocul N.A.T.O. pe teritoriul Greciei rului cu armament atomic şi a problemele vitale ale omenirii să ce. Să acceptăm proiectele ame
instalării de baze atomice în Eu fie rezolvate".
toare potrivit necesităţilor In care se află la mii de kilome ATENA 13 (Agerpres). TASS puîaţii uniunii democrate de ropa occidentală şi convinşi de ricane, ceea ce va însemna ca
doneziei. tri de Oceanul Pacific nu are anunţă : Luînd cuvîntul în par- stînga. opoziţia mereu crescîndă a opi Presa democrată franceză sub mîine să nu fim altceva decît un
nici un motiv să se amestece în liniază că din mesajele adresa obiectiv pentru proiectilele ato
PEKIN 13 (Agerpres)". — 0- treburile ţărilor din această re lamentul grec, deputatul Zakkas Preşedintele parlamentului, te de N. A. Bulganin şefilor de
pinia publică din R. P. Chineză
sprijină cu hotărîre lupta justă giune. a prezentat în numele Partidu- Rodopulos şi reprezentantul gu- niei publice vest-europene îm guverne ai puterilor occidentale mice, sortit distrugerii, sau con
lui democrat al poporului mun- vernului, Papaliguras, s-au ri- potriva acestor planuri, condu reiese limpede că ţările occiden tribuind la destindere să accep
citor (D.K.E.L.) o declaraţie de dicat împotriva acestei propu- cătorii sovietici au lansat o tale au de ales în prezent în tăm conferinţa est-vest propusă
Reviste americane cer io locuirea proteşt împotriva planurilor de neri. Ei au fost sprijiniţi de Ve- nouă ofensivă diplomatică de tre o politică de înarmare ato de U.R.S.S. şi să redobîndim
lui Dulles creare pe teritoriul Greciei a u- nizelos, unul din liderii libiei â- pace. Statele Unite pot pretinde mică care constituie o primejdie locul de mare putere în lume —
nor baze N.A.T.O. pentru lansa cît poftesc că nu ar fi vorba mortală pentru pacea şi securi iată dilema în care se află ţa
NEW YORK 13 (Agerpres). Ziarul „Post Dispatch" care rea proiectilelor nucleare. lilor. Dezbaterea declaraţiei a decît de o încercare de dezbi tatea lumii şi o politică de co ra noastră.
—¦ „In ultimele săptămîni ne apare la Saint Louis, critică în- fost astfel zădărnicită.
cesitatea demisiei secretarului tr-un articol redacţional pe se In declaraţie se spune că in
de stat Dulles a devenit şi mai cretarul de stat pentru că „uită tenţiile Statelor Unite de a crea S C U R T E Ş T IR I * S C U R T E ŞTIRI*
evidentă11 — scrie revista „Na- cu totul importanţa erei care a
în ţările membre ale N.A.T.O.,
inclusiv Grecia, baze pentru lan
tion11. Cauza principală este, început odată cu lansarea sa sarea proiectilelor nucleare „au PARIS. — In numele preşedintelui MOSCOVA. — Delegaţia guverna, încheiat lucrările plenara C.C. al U- lenstein membru al partidului conser
după părerea revistei faptul că telitului „şi continuă să creadă stîrnit o puternică îngrijorare în Republicii Franceze, Rene Coty, pre mentală siriană care se află Ia Mos niunii Tinerelului Socialist din Polo vator — catolic). Vicepreşedinte a
in iluzia slăbiciunii11 Uniunii rîndurile opiniei publice gre şedintele Adunării Naţionale Franceze, cova a participat în seara zilei de nia. Plenara a adoptat rezoluţiile „cu fost ales Paul Chaudc, membru al
„Dulles nu crede în diplomaţie11 ceşti". Crearea unor astfel de Andre le Troquer, a înmînat perso 11 decembrie la Teatrul Mare Acade privire la munca cultural-eduoativă şi partidului radical-democrat.
ca mijloc de reglementare a Sovietice. baze, înseamnă subminarea to nal zilele trecute maestrului Constan mic la spectacolul cu opera „Carmen" turistico-sportivă a U.T.S.", „cu pri
problemelor litigioase. Ca exem Ziarul enumera eşecurile lui tală a suveranităţii naţionale şi tin Silvestri premiul artelor şi litere de Bizet. împreună cu Haled el Azem, vire la crearea de organizaţii ale OTTAWA. — Fleming, ministrul de
plu revista citează interviul a- va avea, îrt mod'inevitabil, con lor din cadrul marelui premiu al dis vicepreşedinte al Consiliului de Mi U.T.S. în institutele de invăţămînt su Finanţe al Canadei a declarat că a-
cordat de secretarul de stat u- Dulles şi succesele diplomatice secinţe nefaste pentru Grecia. In cului. Maestrul Constantin Silvestri niştri al Siriei şi ceilalţi oaspeţi si perior" . şi altele. fluxul de capital străin în Canada a
nui corespondent al radiodifu ale Uniunii Sovietice, în spe declaraţie se cere primului mi a primit acest preţnLy.,1Jppntru,l„inter rieni. în . loja, .pşntrală au luat loc losif atins anul acesta o cifră record. Prin-
ziunii engleze în care el a de cial în Orientul mijlociu şi în nistru al Greciei „să declare par pretarea simfoniei a V-a de Dvorak Kuztnin, vicepreşedinte al Consiliului ...TUNIS. — In cadrul obişnuitului cţp.ajii. investitori au fost: Statele U-
clarat că „nu vede lin se'ris* în Asia, şi scrie în încheiere: tot lamentului şi poporului că aceste „Din lumea nouă". Această simfonie de Miniştri al U.R.S.S. Andrei Gro- discurs săptămînal, retransmis de nite, Anglia şi Germania occidenta
tratative cu Uniunea Sovietică. mai mulţi americani,- precum şi intenţii ale conducerii N.A.T.O. a fost înregistrată pe disc cu Orches mîko, ministrul Afacerilor Externe, posturile de radio tunisiene, preşedin. lă. Investiţiile de capital străin in
prieteni din străinătate sînt ne nu vor fi niciodată aplicate în tra naţională a radiodifuziunii fran Rodion Malinovski, ministrul Apără lele Republicii Tunisia, Nagib Bour- Canada sînt în prezent de peste 15
„Dulles trebuie să recunoas voiţi să tragă concluzia fie că ceze. rii, Nikolai Mihailov, ministrul Cul ghiba, a anunţat că la 12 decembrie miliarde dolari, din care aproximativ
Dulles trebuie să-şi schimbe pă turii şi alte persoane. a sosit în ţară o cantitate de arme 12 miliarde de dolari aparţin mono
că, scrie' revista, că poziţia lui rerile, fie că guvernul trebuie SOFIA. — La 11 decembrie şi-a dăruite Tunisiei de Egipt. polurilor S.U.A., 2.750.000.000 dolari
să înlocuiască pe secretarul său Angliei şi peste 1 miliard de dolari
nu-şi găseşte justificarea şi că ţara noastră (în Grecia N.R.). încheiat lucrările cea de a 9-a se MOSCOVA. — A încetat din viaţă Este vorba de arme de apărare care altor ţări printre care şi Germania
de stat. constituie un dar al Egiptului către occidentală.
trebuie să demisioneze". Tunisia — a spus preşedintele Bour-
ghiba . DJAKARTA. —- După cum anunţă
Zakkas a insistat ca declara siune extraordinară a Adunării Popu Ivan Popov, unul dintre cei mai bă- agenţia Antara, în ultimele luni O-
lare din Bulgaria.' Sesiunea a apro trîni scriitori sovietici. In legătură cu In declaraţia sa, preşedintele Bour- landa a folosit aviaţia militară pen
Ziare egiptene despre politica S.U.A. ţia să fie dezbătută pînă la ple bat planul economic naţional pe a- aceasta ziarele „Pravda", „Literatur- ghiba a anunţat de asemenea că Tu tru a înăbuşi mişcările naţionale din
carea primului ministru al Gre nul 1958 şi a dezbătut şi aprobat naia Gazeta" şi alte ziare au publicat nisia va participa la conferinţa pen Irianul de vest. Avioanele militare
tru solidaritatea popoarelor Asiei şi olandeze bombardează şi mitraliază
faţă de ţările arabe ciei la sesiunea Consiliului Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S. necrologul conducerii Uniunii scrii Africii, care începe la 26 decembrie populaţia paşnică.
N.A.T.O., pentru ca premierul să adresat „tuturor oamenilor muncii, torilor din U.R.S.S. şi al. secţiei din la Cairo.
CAIRO 13 (Agerpres). — glo-francez-i in Orientul mij se poată conduce după cerinţe oamenilor politici, militanţilor pe tă- Moscova a Uniunii scriitorilor, pre DELHI. — Biroul Politic al Parti
Presa egipteană publică artico lociu şi de a transforma pe a- le opiniei greceşti. Această pro rîm obştesc, reprezentanţilor ştiin cum şi a comitetului organizatoric al WASHINGTON. - Agenţiile de pre dului Comunist din India a chemat
le care demască politica impe rabi intr-o unealtă a războiului ţei şi culturii, parlamentelor şi gu Uniunii scriitorilor din R.S.F.S.R. să americane anunţă că la 12 decem poporul indian să marcheze ziua de
brie s-a întrunit la Washington sub 22 decembrie ca zi a solidarităţii cu
rialistă a Statelor Unite în O- rece". punere a fost sprijinită de de- vernelor tuturor ţărilor lumii". VARŞOVIA. — La Varşovia şi-a preşedinţia lui Eisenhower consiliul Indonezia şi să organizeze în întrea
naţional de securitate al S.U.A. La a-
rientul arab. o oooooooo oo oooooo oo oooo oo 00 oooo-oo00-0000-0000 00-00-00000000-00-001oooo oooo oooo oo oo o oooooo oooo oo oooo oo oo oo oooooo oo oooooooooooo-oo-oo-oo-oo-oooo oocc> ceastă şedinţă au participat numeroşi ga ţară demonstraţii şi mitinguri.
membri ai guvernului. Purtătorul de
Ziarul „As Saab11 scrie că în 8 Noi iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice # cuvînt al Casei Albe declară că prin
încercările lor de a înăbuşi miş 8
carea de eliberare naţională a 8 8
popoarelor arabe şi de a supu 8
ne această regiune influenţei 8
lor, puterile occidentale in frun 8
8 Opinia publică internaţională paşnice şi al colaborării între rea problemei dezarmării în an- poate fi considerată în nici un |
8 a fost în ultima vreme marto- toate ţările, samblu, a lichidării stării de caz ca fiind normală pentru „
te cu Statele Unite „recurg la 8 ra a noi şi importante iniţiaţi- Intr-adevăr, mai mult ca ni- teamă şi de neîncredere exis- timp de pace. N. A. Bulganin, g tre problemele discutate a fost viitoa
o politică de agresiune şi de 8 subliniază încăodată importan- rea reuniune a consiliului N.A.T.O.
folosire a forţelor armate". g8 ve de pace ale Uniunii Sovie- ciodată, o grea răspundere apa- tentă în prezent în relaţiile din- ţa ce ar avea-o pentru cauza 8 Loto
tice, menite — prin traducerea să asupra tuturor guverneltorre şsit,ate. păcii în Europa încheierea u- 8 GENEVA. — La 12 decembrie au
„Neutralitatea pozitivă, con nui acord de neagresiune între 8 avut loc în Adunarea Federală (par La tragerea Loto Central din
tinuă ziarul, este o necesitate 3 lor înviaţă — să pună capăt îndeosebi, asupra guvernelor Guvernul sovietic subliniază lamentul) alegerile pentru posturile ziua de 13 decembrie 1957, au
|
8 curseinebuneşti a înarmărilor marilor puteri. Cursa crescîn- încă odată importanţa ce ar pre-
absolută pentru ţările Orientu 8 ce se desfăşoară într-un ritm dă a înarmărilor atomice care zenta-o pentru cauza păciiîn- organizaţia Tratatului de la g de preşedinte şi vicepreşedinte al El tost extrase din urnă următoa
lui arab. Această politică este 8 crescînd în ţările occidentale, a cuprins ţările participante la cheierea unui acord privin-d.a rre«. Varşovia şo.i- ,pactul Atlanticului 3~ veţiei pe anul 1958. Preşedinte al rele numere.: 11, 23, 28, 50, 74,
dictată de poziţia noastră geo ° să ferească omenirea de peri- blocul agresiv al Atlanticului nunţarea la stocarea de arme de Nord.
8 Confederaţiei a fost ales Thomas Hol- 19, 14, 55, 5.
grafică şi de împrejurarea că g colul unui nou război mondial, de Nord, înarmarea cu arme a- atomice pe teritoriul Germaniei. Ca şi Î11 alte ocazii Uniunea 8
Occidentul continuă să înjghe g care ar întrece în cruzime şi tomice sau rachetă a partici- Un asemenea acord ar servi Sovietică se pronunţă cu con- §
beze pacte militare. Politica 8* pierderi orice măcel ce a avut panţilor la cealaltă coaliţie răz- numai cauzei păcii şi slăbirii secvenţă pentru buna înţelege- g
noastră de neutralitate pozitivă o loc rpî_n_ă .î.n. rp_re_z_e_n_t. boinică din Asia de sud-est — încordării internaţionale si ar re cu Statele Unite şi Germa- 3
este aprobată în ţările de de o Citind cu atenţie recentele S.E.A.T.O. — creează mari pre- crea premisele ca şi alte două nia occidentală, state de care 8
mocraţie populară, care ne-au °8 meessaajeje_a_d_re_s_a_t_e__de _N_._A_.__B_ul- iudicii muncii intense paşnice ţări din centrul Europei — Po- depind multe în evoluţia urmă- 8 DUMINICA 15 DECEMBRIE 1957
acordat un ajutor destinat dez 8 ganin, preşedintele Consiliului a popoarelor, eforturilor susţi- lonia şi Cehoslovacia — să-şi toare a situaţiei internaţionale.
voltării industriei noastre fără In mesajul adresat preşedinte- | SPECTACOLE ştie cîştigă 1“ ; 15,15 Muzică; 17,10
să ne impună nici un fel de con 8 de Miniştri al Uniunii Sovie- nu^e Pe care acestea le fac pen- asume obligaţia de a nu pro- lui S.U.A.,, N. A. Bulganin de- „ CINEMATOGRAFICE: Atuzică uşoară romînească; 18,00
diţii politice". 8 ţjcej adresate preşedintelui *ru apărarea cauzei păcii. Nu duce şi a nu stoca pe teritoriu! clară că Uniunea Sovietică a- g „Drumeţii veseli11; 18,30 Mu
3 S.U .A ., Eisenhower, primului odată însă Uniunea Sovietică a ţărilor lor această armă ucigă- DEVA: Prologul; SEBEŞ : Ghim
8
Ziarul „Egyptian Gazette11 la 3 ministru al Indiei Nehru şi can- făah propuneri realiste pentru toare. In felul acesta, arată N cordă o mare importanţă con- 8 pele î SIMERIA : Primăvara pe strada zică populară romînească; 19,05
rîndul său arată că Statele U- 8 celarului federal al R. F. Ger- apărarea cauzei vitale a popoa- A. Bulganin, în Europa centra- tactelor personale între oamenii 8 Zarecinaia ; 0RAŞT1E : Camelia : PE Teatru la microfon: „Ecaterina Teodo-
nite urmărind să supună ţările la va aPare 0 vasta zona cu de stat din diferite ţări ale lu- ^ TROŞANI: cinema „Alexandru Sa- roiu“ ; 20,50 A'îuzică de dans; 22,30
arabe influenţei lor, încearcă 8 mane, Adenauer, orice om cin- re!or ~ Pacea-
să profite de faptul că aceste 8 stit din întreaga lume vede me- 1° recentul mesaj adresat Iui populaţie de peste 1 0 0 de mili- mii, deoarece aceste contacte o hia“ : Păianjenul de au r; cinema „7 Din muzica popoarelor; 23,00 Mu
ţări au nevoie de ajutor econo 0 reu prezentă dorinţa sinceră de Eisenhower, guvernul sovietic oane de oameni care va fi ex- ajută Ia găsirea unui punct de 3 Noiembrie111 Fedra ; ALBA IULIA : zică de dans. Programul II: 7,00
mic din afară. „Ajutorul11 ame ^88 pace care anima p’oporul, sovi.e- Vreau să cîn t; 1LIA : Rîsete în para Concert de dimineaţă: 7,40 Muzică
rican este însă însoţit de con g tic, dorinţă exprimată cu clar- propune ca cele trei mari pu- clusă din sfera înarmărilor ato- vedere comun în problemele in- 8 d is; HAŢEG: Fedra: APOLDU DE pentru fanfară; 8,00 Melodii populare
diţii inacceptabile pentru ţările g viziune de întreaga politică ex- teri care deţin arma atomică — mice, zonă în care riscul unui ternaţionale cele mai importan- 8 SUS : Jucătorul de rezervă ; BARU romîneşti; 9,55 Muzică distractivă;
care promovează o politică in 8 ternă a Uniunii Sovietice, în U.R.S.S., S.U.A. şi Anglia — război atomic va fi redus la te. Cît priveşte guvernul sovie- MARE: Tata, mama, nevasta şi eu; 10,20 Prelucrări de folclor ale com
dependentă. „Ca rezultat, ţă 8 toate acţiunile sale pe plan in- să-şi asume în comun obliga minimum. tic N. A. Bulganin declară că | PAROŞENI: Ghitarele dragostei: pozitorilor noştri; 12,38 Muzica dis
rile care primesc acest ajutor, § ternaţional. ţia de a nu folosi arma nu acesta e gata să cadă de acord jţ BRAD: Roşu şi negru; TE1UŞ : In tractivă; 13,00 Muzică populară ro.
continuă ziarul, ajung în situa cleară şi să anunţe încetarea Faptul că apropiata sesiune asupra unei întîlniri personale toiul luptei; LONEA: O mică în- mînească; 14,15 Muzică uşoară ro
ţia de a fi legate de politica 8 Aşa după cum arată N. A. cu începere de la 1 ianuarie a Consiliului N.A.T.O. se des- a conducătorilor de state pen- 8 tîmplare; ZLATNA : Dragoste de ma mînească: 14,30 Muzică populară
americană11. 8 . Bulganin în mesajul său adre- 1958 a exploziilor experimenta făşoară sub lozinca unei fe- t1ru jd»iscutI area ce<lor mai• arzău - 8 mă. ...Âtîlească; 15,15 Concert de estradă;
8 sat preşedintelui S.U.A. în pre- le Ia toate tipurile a acestei brile înarmări atomice face ca toare probleme care frămîntă în 17,30 Joacă fete şi flăcăi: 18,00 Mu
Politica promovată de gu g zent problema principală care arme, iniţial chiar şi pentru o popoarele să fie mai circum- prezent omenirea. § SELECTIUNI DIN zică uşoară: 19,00 Muzică populară
vernul american, se spune în g frămîntă profund omenirea este: perioadă de 2-3 ani. Aşa după specte şi mai vigilente faţă de PROGRAMUL DE RADIO : romînească; 19,30 Muzică uşoară;
articol, a dus la scăderea pres aceste atentate la cauza vitală Noile iniţiative pentru asigu- O
tigiului S.U.A. în ochii popoa Programul' 1 : 6,00 Muzică popu
8
relor arabe. Arabii înţeleg că
§
„tendinţa de a îi se impune
8
-„doctrina Eisenhower" este e-
g dacă va continua şi pe viitor, cum se arată în mesajul adre- a popoarelor — pacea. Expri- rarea păcii ale guvernului so- ^ lară romînească; 6,40 Muzică dis 20.05 Cîntece; 20,20 Muzică de dans;
8 mişcarea spre o catastrofă mi- sa„t lui N, ehru„, „Un,iun. ea SovieJCti-, mîn.d. . îngrijorarea popoarelor vietic dovedesc odată mai mult Og tractivă; 7,10 Cîntece de compozitori 21.05 Program de romanţe; 21,35 Arii
O «1 a r f o r n r o « 1-% n n t - r n l n l - l < 4-<< x a m a o 4-m a ¦*, , I A m a m a a m a I a .. 1
/¦»T i s?vlf ‘'.ce!. a . , “turor pamenUor popoarelor lumiir A t r i n t iiî _cVă IUniun__e___a_ 8„
$ Ittari sau dacă cei ce poartă “ e gata sa ,"che'a ?" astfel cinstiţi din întreaga lume, gu- romîni; 8,00 „Recreaţia mare11; 9,50 şi duete din operete; 22,00 Muzică
8„ , , .... de acord, considerind încetarea vernul sovietic arată că situa
îrnediată a experienţelor nucle- Sovietică doreşte sincer pacea 8 Muzică; 10,00 De toate, pentru toţi ¦ de dans.
| răspunderea pentru politica sta- şi depune toate eforturile pen- 8 ,11,00 Muzică uşoară; 11,45 (5u -cîn- BULETINE DE ŞTIRI:
8 telor vor păşi pe unicul drum are drept un prim pas deose- ţia internaţională actuală şi tru apărarea şi consolidarea ei. § ¦tecul şi jocul pe întinsul patriei; 6,30; 13,00: ' 19,00; 22.00; 23,52
gală cu încercările Americii de g realist — drumul coexistenţei bit de important spre rezolva- mai ales cea din Europa nu CONST. MACOVEI g 12,30 Muzică din operete; 13,15 Mu- (programul 1): 7,50; 14,00; 20,00;
O
a ocupa locul colonialiştilor an- OO 00 00 00.0000 OOOO oo00.0000 OO 00 00 0000 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OO00 00 0000 00 OO OO 00 OO OO OO 00 00 00 00 00 OO 00 00 OO 00 00-0000 OftOO-O&OO50000(00-00.00-00^50 oooo oc1 , zică uşoară: 14,30 Concursul „Cine 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon : 188—189. Taxa plătită în numerar conform .aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236:320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1. Mai11 — DEVA.