Page 48 - 1957-12

1
imulsocialismuluii Vineridimineaţa a,avut:
Anul IX Nr. 933
/Tbecean i
1947 REPUBLICII POPULARE R O M ÎN E !
Se experimentează 3 tipuri uşoare
de maşini de încărcat
In Valea Jiului există o largă preocupare pentru introduce­
rea mecanizării operaţiilor de încărcare atît în subteran cît şi
Ia suprafaţă.
Colectivul biroului de construcţii de maşini miniere Petro­
şani a realizat 3 tipuri uşoare de maşini de încărcat care se
experimentează în mine cu rezultate satisfăcătoare: maşina de
încărcat cu lanţ şi sape, maşina de încărcat cu disc şi maşina
de încărcat în vagoneţi. Pentru mecanizarea operaţiilor Ia su­
prafaţă se lucrează în prezent la construirea unei macarale por-
. tal de descărcare a materialului lemnos pentru mine din vagoa-
nele de cale ferată.
Lucrează în contul anului viitor
Colectivul de conducători au­
to din cadrul Combinatului si­
derurgic Hunedoara, în urma e-
forturilor depuse, a reuşit să în­
deplinească planul anual îna­
inte de termen.
La data de 1 decembrie, pla­
nul pe anul 1957 a fost depăşit
la principalii indici după cum
urmează: cu 9.139 tone la in­
dicele tone transportate, şi cu
Consfrucfii social-cuîfurale
Conducerea Filaturii Lupeni a s-a construit in locul unei bă-
construit' în anii aceştia, trei răci de lemn unde funcţionau
blocuri muncitoreşti a 12 apar­ cazanele, o construcţie din că­
tamente şi două blocuri a 24 rămidă, care oferă condiţii mai
apartamente pentru salariaţii bune desfăşurării muncii.
întreprinderii. S-a mai construit r
o cantină cu o capacitate de 60 j
de locuri, precum şi o creşă şi
un cămin; de zi. Tot ca o ma­
nifestare a grijii faţă de om,
Utemistul Ion Arderean de
la fabrica „Ceramica“ din
Baru Mare, a reuşit să se ri­
dice la nivelul celor mai buni
fasonatori din fabrică. El de­
păşeşte norma în medie cu
15— 18 la sută.
IN CLIŞEU: Ion Arde­
rean, confecţionînd un fason.
Şcoala medie nr. 2
„Decebal"
In seara zilei de 13 decembrie e-
levii şcolii medii „Decebal" au pre­
zentat în sala cinematografului „Fili-
mon Sîrbu" din Deva, un program
artistic la care şi-a dat concursul şi
orchestra de muzică populară şi uşoa.
ră a Sfatului popular regional.
In partea a doua a programului —
executat de orchestra sfatului popu­
lar, şi-au dat concursul printre alţii
şi cunoscuţii solişti Felician Făroaşiu
şi Paraschiva Ghib.
? ¦¦¦
In Scala festivă a şcolii medii nr.
2 din Deva a avut Iod ieri seară so­
lemnitatea atribuirii numelui de „De­
cebal “ — acestei şcoli.
In prezenţa a numeroşi invitaţi, to­
varăşul Emil Laslău, directorul şcolii,
în cuvîntul său de deschidere a făcut
un scurt istoric al şcolii.
Tov. Constantin Iliescu, delegatul
Ministerului Invăţămîntului şi Culturii,
a dat apoi citire ordinului pentru a-
tribuirea numelui de „Decebal", şcolii
medii nr. 2 din Deva.
Asistenţa a fost apoi purtată pe că­
rările pline de fapte vitejeşti ale stră­
moşilor noştri, prin expunerea tov.
Eugen Cihişoiu, şeful secţiei de în-
văţămînt şi cultură a Sfatului popu­
lar regional, dare a vorbit despre
•„Decebal, eroul de la Sarmizegetusa".
Au luat apoi cuvîntul tov. Emeric
Banu care a vorbit în calitate de pre­
şedinte al comitetului de părinţi de
pe lîngă această şcoala, profesorul
pensionar Ioan Radu cît şi elevul Va-
sile Puşcaşu din dasă ă X-ă care a
adus cu această ocazie salutul elevi­
lor.
Festivitatea ă fost urrrîâtă de un reu-
jşiţ îjrpgfaoi artistic.
PROLETARI m TOATE ŢĂRILE, iM Ţ I-V A l Solemnitatea depunerii
de coroane de flori la
placa comemorativă din
piaţa Teatrului Naţional
t loc solemnitatea . 'depunerii f-
t de coroane de flori la 'placa ţ
t comemorativă din piaţa Tea- *
ţ trului Naţional, pe locul un- ţ
* de la 13 decembrie 1918 au j
Duminică 15 decembrie 1957 4 pagini 20 bani * fost ucişi mişeleşte, din ordi- ¦
* nul ¦guvernului ¦ . burghezo- ^
* moşieresc, 102 muncitori ca- ţ
¦"re manifestau-pentru liber-\
tate şi o viaţă mai bună. J
La solemnitate au luat par- ^
| te delegaţii de oameni a i *
i muncii din întreprinderi şi J
f instituţii şi foşti participanţi ţ
ţ la evenimentele de la 13 de- *
J cembrie. ,
i Au fost depuse coroane de t
FILATURA LUPENI * flori din partea Consiliului f
\ sindical local Bucureşti, Aso-1
28 de mul consecutiv cu planul i ciaţiei foştilor deţinuţi anti- *
* fascişti, C. C. al sindicatului ţ
de producţie depăşit J muncitorilor din învăţămînt ?
t şi cultură, din partea munci- *
100/415—260. Ce-o fi însemnînd bon în Grecia şi Austria, iar * torilor de la fabrica de ţiga- ¦
oare această îmbinare de cifre? în Liban fire de mătase artifi­
Aceste trei cifre reprezintă for­ cială. ţ rete „Bucureşti", Combinatul j De-a lungul Carpaţilor, din munţii Moldovei pînă în cel al Argeşului şi
mula tehnică a unuia din firele Olteniei, au răsărit cele mal tinere pă duri ale patriei, pădurile de sonde ale
de mătase artificială produse la Filatura Lupeni are o vechi­ ţ poligrafic „Casa Scînteii", u- * marilor schele petrolilere din regiunile Bacău, Ploeşti, Piteşti şi Craiova.
Filatura Lupeni. Acest fir are me de 20 de ani. Dar niciodată Avîntul şi cinstirea la care s-au ridicat în anii de democraţie populară secu-
lungimea de 9.000 m şi cîntă- în trecut ea nu a dat o produc­ f zinele „Semănătoarea" şi In- i lara noastră industrie petroliferă şi minunaţii ei oameni îşi găsesc suprema
reşte 100 g r .; pasta din care e ţie de nivelul şi calitatea celei reflectare pe stema ţării, acolo unde în raze de soare, între spice de grîu
fabricat (celuloză) e propulsată din zilele noastre. De 28 de luni | treprinderea poligrafică nr. 5. j şi cetina verde a brazilor, la poalele bătrînilor munţi se profilează sonde
prin ţevi la o presiune de multe Filatura Lupeni, a depăşit pla­ — simbolul celei mai mari bogăţii na turale a Rominiei, azi bun al întregului
atmosfere şi forţată să intre prin nul de producţie cu regularitate. 1 Cei prezenţi au păstrat un ţ
cele 40 orificii, aproape invizi­ In anul acesta întreprinderea a popor.
bile cu ochiul liber, ale unei dat peste plan 2,9 la sută fire, * moment de reculegere în me- ¦ IN CLIŞEU: Vedere din Schela petroliferă Boldeşti.
duze. Duza aceasta e cufunda­ 6 la sută celofibră, 2 ,2 la sută
tă într-o baie chimică. Firişo- sulfură de carbon. Tot în anul a- i moria eroilor căzuţi la 13 j
rul de pastă, în clipa cînd ţîş- cesta întreprinderea a trecut la
neşte pe orificiile duzei şi ia con­ fabricarea unui produs nou ro- i decembrie 1918 în lupta im- ^
tact cu baia chimică — în ur­ mînesc, — paiul viscoză, între­
ma unei reacţii ce se întîmplă buinţat la fabricarea pălăriilor ţ potriva jugului exploatării t
în baie — îşi schimbă structura de paie.
de pastă, se solidifică, devine Tcapitaliste, pentru libertate ?
fir. Un lucrător ridică din baia Angajamente sporite
20.321 tonelkm la indicele tone de substanţe chimice mănunchiul î şi bunăstarea poporului. I
kilometrice. compus din cele 40 firişoare şi In cinstea aniversării a 10 ani
le înfăşoară pe un sul. A mai de la proclamarea R.P.R. mun­ L *o* -»• •*•¦#-**••¦*•* 1
La aceste rezultate s-a ajuns rămas de explicat cifra 260. Ce­ citorii de la Filatura Lupeni şi-
datorită interesului depus de le 40 firişoare propulsate prin au luat o serie de angajamente Belşug de bucate Iu casele colectiviştilor
conducătorii auto in ce priveşte duză vor forma un singur fir pentru a întîmpina cu cinste a-
întreţinerea maşinilor în cele de mătase care la altă maşină ceastă mare sărbătoare a po­
mai bune condifiuni, datorită va primi 260 răsucituri la m li­ porului nostru. Acestea sîn t:
traducerii in viaţă a angajamen­ niar. 1) depăşirea planului valoric cu
telor de a parcurge 100.000 km 1 la sută, ceea ce înseamnă că
fără reparaţii capitale. La filatura Lupeni se produc filatura îşi va îndeplini planul
pe lîngă firele de mătase arti­ anual la 24 decembrie; 2) să
S. JOSAN ficială, celofibră, precum şi sul- dea peste plan 1,5 tone fire, 3
fură de carbon, o substanţă a- tone celofibră şi 3 tone sulfură
corespondent jutătoare în procesul tehnologic de carbon ; 3) depăşirea planu­
al filaturii. Un indiciu care ne lui la calitate cu 1 la sută; 4i)
arată calitatea produselor fila­ reducerea preţului de cost cu 0,1
turii Lupeni, e poate şi faptul faţă de plan; 5) creşterea pro­ De curînd, la gospodăria co­ grîu, 1 kg orz, 8 kg porumb, participat regulat la lucru,-prin­
că noi exportăm sulfură de car­ ductivităţii muncii cu 0 ,2 faţă de lectivă „Steagul roşu11 din co­ 0,550 kg cartofi, 0,057 kg brin- tre care se numără Vasile Bar-
plan. muna Miercurea, raionul Sebeş, ză, 0 ,1 0 0 kg ardei, 0 ,1 0 0 kg bu, Martin Roth, Andrei Schen-
a avut loc împărţirea definitivă morcovi, 0,500 kg varză, 0,100
a veniturilor din acest an. Pen­ kg ceapă, 0,027 kg zahăr, 7,700 ker şi alţii.
tru colectiviştii din Miercurea, kg sfecţă furajeră, 4,900 kg tri­ ir
ziua aceasta a fost o adevărată
sărbătoare, iar pentru ţăranii foi furaj, precum şi 5 lei. împărţirea veniturilor de
muncitori cu gospodării indivi­ sfirşit de an s-a făcut şi în gos­
duale încă un prilej de a vedea Pentru cele 553 zile-muncă podăria colectivă „Drumul lui
cu proprii lor ochi foloasele efectuate împreună cu membrii Lenin11 din Ilia. Pentru fiecare
pe care le aduce munca în co­ familiei sale, colectivistul Ion zi-muncă efectuată in cadrul
Borcea a primit 2.615 kg grîu, gospodăriei a revenit colectiviş­
mun. 450 kg orz, peste 4.000 kg po­ tilor : 4,800 kg grîu, 1,130 kg
rumb, peste 300 kg cartolŢ a- orz, 1 kg porumb, 1,500 kg car­
Consfătuire cu difuzor» voluntari In timp ce colectiviştii au proape 4.000 kg sfeclă furajeră, tofi, 3,500 kg furaje, 1 kg .sfe­
de presă 2.700 kg trifoi fin, însemnate clă furajeră şi alte produse.
realizat o producţie medie de cantităţi de brînză, zarzavaturi,
2 .1 0 2 kg grîu şi 2 .2 0 0 kg po­ zahăr, paie, pleavă, coceni de Familia colectivistului Ioan
rumb la hectar, ţăranii indivi­ porumb şi suma de peste 2.500 Ban care a efectuat 540 zile-
duali au obţinut abia 1.400 kg lei. Mari cantităţi de produse muncă a dus acasă: 2.592 kg
grîu şi numai 1.200 kg porumb şi însemnate sume de bani au grîu, 610 kg orz, 540 kg po­
la hectar. Recolte mari au obţi­ primit — drept plată pentru rumb, 810 kg cartofi, 1.890 kg
nut colectiviştii şi la culturile munca lor sîrguincioasă — şi
de legume şi zarzavaturi, din alţi membri ai gospodăriei co­ furaje, 540 kg sfeclă furajeră,
valorificarea cărora au totalizat
precum şi însemnate cantităţi
In ziua de 13 decembrie a a- mînat insigna „Pentru merite un venit bănesc de peste 1 0 0 .0 0 0 lective din Miercurea, care au de alte produse.
vut loc în sala clubului mun­ in răspîndirea presei11 unui nu­ lei, în afară de ceea ce s-a re­
citoresc „23 August", o consfă­ măr de 10 tovarăşi, printre ca­ partizat colectiviştilor. Producţii sporîfe
tuire cu difuzorii voluntari de re Sigismund Pop,r difuzor vo­
presă din întreprinderile şi in­ Producţiile sporite, precum şi Prevederile planului de pro­ Pamfil Zoran şi-a construit ca­
stituţiile oraşului Deva. luntar la Sfatul popular orăşe­ veniturile băneşti realizate de ducţie in G.A.C. „Drumul socia­ să şi un grajd nou, Ioan Far-
gospodărie a făcut posibil ca lismului11 Rîu-Bărbat au fost caş şi-a construit un grajd nou,
In consfătuire s-a făcut ana­ nesc, Ioan Hinţ, factor P.T.T.R., fiecărui colectivist să-i revină depăşite. Lucrînd pămintul du­ Constantin Bercu, Nicolaa
liza muncii difuzorilor volun­ pentru o zi-muncă 4,730 kg pă regulile agrotehnicii înainta­ Szombatfalvy, Ştefan Onea, Ji-
tari pe semestrul II, stabilin- Maria Stingă de la Direcţia Sil­ te, folosind mijloacele mecani­ ga Merişorean şi-au construit
du-se totodată şi noile sarcini vică, Lidia Costache de la „Cen- A 73-a premieră zate şi îngrăşămintele artificia­ case noi, confortabile.
trofarm11 şi alţii. le, colectiviştii au depăşit cu
în vederea îmbunătăţirii numă­ Aproape fiecare colectivist
Cu obiecte de uz casnic au
rului de abonamente pentru a- fost stimulaţi un număr de 12 Marţi, 17 şi miercuri 18 de­ 400 kg grîu, cantitatea 'prevă­ şi-a cumpărat aparat de radio,
nul viitor. difuzori voluntari. cembrie, în sala de spectacole zută la ha, cu 500 kg canti­ şi şi-a introdus curent electric*
„Filimon Sîrbu“ din oraşul tatea la porumb şi cu 4.228 kg în locuinţă.
Cu ocazia consfătuirii s-a în- IOAN B1SCAR1U Deva, colectivul Teatrului din
Valea Jiului va prezenta în cea la cartofi. Sînt lucruri care dovedesc
¦¦ Oameni ai zilelor noastre ¦o de-a 73-a premieră a sa, come­ Din venituri proprii, 9 fami­ hărnicia colectiviştilor şi bel­
¦¦ şugul care creşte în gospodăria
lii de colectivişti din comuna
Riu-Bărbat şi-au construit case
dia „Afaceriştii11 de Tudor Şoi- şi dependinţe gospodăreşti. colectivă.
¦¦ Unul din cei mulţi
¦¦¦ maru, laureat al premiului de
¦*
¦ stat. F E S T IV A L U L A N U A L
Printre artiştii interpreţi, pu­
X s~> utreierînd întreprinderile un urmaş care să-i ducă price- lui carel-a ajutat, constă in X blicul spectator va putea recu­ al filmului pentru sate
noaşte pe Gigi lordănescu, Eu­
X v - 1 din Valea Jiului, întîlneşti perea şi cunoaşterea meseriei aceea că serecuperează sîr- *
¦¦¦¦«
atîţia oameni minunaţi, atîtea mai departe. In acest scop el rnade cupru de la motoarele ¦ genia Stoiceanu, Emilia Panta- La 15 decembrie începe în matografice străbat pînă în cele
¦ fapte măreţe, incit ţi-ar trebui a luat pe lîngă sine un tînăr, zopol, Tudor Branea, Ana Col- întreaga ţară Festivalul anual mai îndepărtate sate şi cătune
o viaţă de om. ca să scrii des- încă de pe cînd era ucenic, arse şi se rebobinează. Ei au ¦
pre toate. Toţi aceşti oameni Anume pe Bartha Ludovic, construit maşina în orele lor X
muncitori fruntaşi, inovatori, fiul vestitului miner cu acelaşi
libere din rezervele interne ale X da, Ion Pavlescu şi alţii. al filmului pentru sate. Anul ale ţării.
¦ întreprinderii. Oameni ca bă- X Regia artistică a acestui spec­ 1957 este al patrulea in care se Pînă în anul 1947 exista un
¦¦ raţionalizatori etc., sînt mo- nume, spre a-l iniţia în taine- tacol e semnată de I. Petrovici. organizează acest festival. număr infim de cinematografe
¦ deşii şi pasionaţi de meseria le meseriei. Astăzi Bartha Lu- trînul comunist luliu Mike nu X la sate. In anii 1949— 1950 au
¦¦¦ lor. Unul din aceştia e si co- dovic, tînărul de 20 de ani, e Aceia pentru care cu ani în luat fiinţă în ţara noastră aproa­
sînt puţini. Viaţa nouă care X urmă, cinematograful nu exista
¦¦ munistul Iuliu Mike. E de me­ unul dintre cei mai buni mese­ înfloreşte în patria noastră se %
¦ serie electromecanic. E în vîrs- riaşi din atelierul de reparaţii
pare că le-a dat o nouă tine- X Prin oraşele nici măcar' in ¦ vocabular, au pe 1.000 de unităţi cinematogra­
astăzi prilejul să cunoască cele fice cu bandă îngustă, dotate cu
¦?* tă de 53 de ani şi nu de mult Şi « fost primit de curînd în reţe pe care ei o pun cu folos X mai bune realizări ale artei fil­ aparate de proiecţie sosite din
a fost pensionai, dar el nu rîndul candidaţilor de partid, in serviciul construirii socia- J
¦¦¦¦¦¦¦*¦ lismului in (ara noastră. $ regiunii noastre mului. Uniunea Sovietică. Cele mai
*¦ multe dintre acestea funcţionea­
poate sta acasă. Cînd ai trăit * 1. B. • Dezvoltarea reţelei cinemato­ ză în cadrul căminelor cultura­
¦ le. Tot cu'ajutorul Uniunii So­
o viaţă întreagă între motoa- ntr_Q ha[ă fl atelierelor a grafice; alături vietice a fost înfiinţată fabrica
re in dinamica trepidanta a { mtm t de cadnd in duc_ „Tehnocin", prima fabrică de
atelierului intre oamenii care fie 0 masină nQU noută Ju_ de crearea unei aparate cinematografice de pro­
au crescut sub ochii tai, and crătorU cînd trec ,( ă ea iecţie şi utilaj anex din ţara
ai fost obişnuit cu respiraţia se Qpresc ?i Q ^ afm t ?i SI-vS??ŞŞ(| cinematografii
romîneşli, a stat
permanent în a-
¦* l1ui1rnmiiiaşcştr ean şo trai1, minei, e greu să te admirativ. Ii auzi pronuntînd tenlia regimului
+*¦¦* soăn so tt an ii dr l nero\ rp\ na* rr +ten . '
nostru de demo­ noastră.
o — Dacă nu am lada cu scu­ numele bătrinului Iuliu Mike.
le lingă mine, nu simt că tră­ Iată care e povestea acestei craţie populară. In perioada 1952— 1957 uni­
4?* maşini. De multe ori în mină In 1938 ¦existau tăţile cinematografice din ţara
¦¦$¦¦¦*¦¦¦ iesc. Am impresia că am îm- 338 de cinema­ noastră au. fost dotate cu 630
*¦?*¦¦ bătrinit, in atelier mă simt me­ se simţea nevoia de strmă i- tografe cu ban­ aparate „Tehnocin” de bandă
zolată pentru bobinarea mo­ dă normală şi normală. Anul acesta fabrica
reu acelaşi tînăr de la înce­ toarelor. Dacă sîrma lipsea, „Tehnocin" a început să Jabri-
put cînd am învăţat mese­ fireşte stagna şi producţia.
ria... Atunci Iuliu Mike a luat ini­ nici unul cu . ce şi aparate de bandă îngustă.
Iuliu Mike, lucrează mai de­ ţiativa ca împreună cu un co- bandă îngustă. Cu ajutorul lor numărul cine­
parte în atelierul de reparaţii lectiv de comunişti de la ate- In 1957 funcţio­ matografelor săteşti a sporit în
al minei Lupeni, dar nu ca o ¦liere şi anume . Victor Ciţa, acest an cu aproape 150, iar
anexă, ca unul ce încurcă nu- Carol Noviţki, Cioflica Sirnion, nează peste pentru anul viitor se prevede
mai lucrurile. Dimpotrivă, e Guia Alddar, Alexandru Misie 1.400 de cine­ o creştere de încă 400 unităţi.
şi acum muncitor fruntaş, şi candidatul Petru Oraveţ, şi matografe cu In afara reţelei cinematogra­
Dar aceasta tiu e deajuns. El 'împreună-cu ei, a construit din bandă normală fice de stat funcţionează peste
vrea cu tot dinadinsul să lase deşeuri o maşină de reizolat şi îngustă in re-, 300 unităţi cinematografice a-
după sine in atelier, atunci sîrmă pentru bobinat. Meritul jeaua de stat. parţinînd comitetelor de între­
cînd nu va mai putea munci, lui luliu Mike şi al colectivu- In plus, 640 de prindere, diverselor, departa­
caravane cine­ mente, organizaţii de masă, etc.
VEDERE DIN ALBA IULIA