Page 49 - 1957-12

f a g , f . li c i t a m , v w t m v E s o c i a 1.1 s m u i u r Nr. 933

Centrală electrică ea turbine cu gaze
care funcţionezi pe baza gazoificlrii

subterane a cărbunelui

In apropiere de Moscova a bitează peste 40.000 m.c. gaze

fost construită o centrală elec­ pe oră. Geologii au stabilit că

trică cu turbine cu gaze — pri­ rezervele de 50.000.000 tone ale

ma de acest fel din lume — care zăcămîntului carbonifer, pe baza

funcţionează pe baza gazeifică- căruia funcţionează centrala, vor

rii subterane a cărbunelui. Dacă fi suficiente pentru 70 de ani.

centrala propriuzisă ocupă pu­ Puterea primei turbine a cen­

ţin loc, în schimb baza ei de tralei este de 12.000 kW. Ea

combustibil este foarte vastă şl funcţionează după principiul cu

este aşezată la o adîncime de reacţie. întreaga instalaţie de Credeţi că fotografia de faţă re­

40 m unde ard straturile carbo­ mare complexitate a fost pro­ prezintă o imagine din împărăţia

nifere. Acolo flăcările ard in­ iectată în aşa fel încît pierderi­ lui. Hades? Nici de cum. Ea înfă­

tens şi temperatura atinge mii le de căldură şi energie să fie ţişează o imagine din nou! film ce­ ® în Cehoslovacia a fost descoperit
de grade. Oamenii dirijează pro­ cît mai mici cu putinţă. Randa­ hoslovac „Jocul cu diavolul". Fil­ maxilarul unui mastodont a cărui vîr­
cesele de ardere a combustibilu­ mentul instalaţiei cu turbine cu mul se inspiră din cunoscuta piesă stă este de aproximativ un milion de
lui de la suprafaţă cu ajutorul gaze este cu mult mai mare de- cu .acelaşi nume a lui lan Drda. ani. Maxilarul, care are patru dinţi, a
unor dispozitive speciale. Prin- cît al termocentralelor, această Neînfricatul dragon Martin se duce fost găsit fragmentat în trei bucăţi.
tr-o conductă magistrală spre instalaţie necesită totodată de la- moara blestemată ca să-şi mă­ Cea mai mare are o lungime de un
camerele de combustibil se de­ trei ori mai puţin personal. soare forţele • cu diavolul la jocul metru si cîntăreşte 75 kg. Diametrul
de cărţi. In această luptă el biruie unui dinte este de 15 cm.
pînă ¦în momentul în care soseşte

Maeştrii gravurii din lakuţia doctorul infernului, Solfernus. In ® pe insula Trinidad (arhipelagul
faţa lui, norocul îl părăseşte pe Antilele Mici) s-a descoperit o intere­
Iakuţii sînt cunoscuţi de mult Terenti Ammosov, printre care Martin care îşi pierde chiar şi hai­ santă curiozitate a naturii — un lac
prin arta gravurii în os de ma­ casetele dantelate „30 de ani de na in care se aflau documeniele de asfalt cu o suprafaţă de 46 ha şi o
mut şi în lemn. De sub dalta existenţă a R.A.S.S. Iakute“, prinţesei dornică să se mările şi adîncime care atinge pe alocurea 90
talentaţilor gravori au ieşit mul­ „300 de ani de la reunirea m. Densitatea asfaltului este atît de
te lucrări de o rară frumuseţe. ale slujnicei ei, Kacia. Pe cele două mare, încît pe el s-a putut construi o
O parte din aceste lucrări sînt Ucrainei cu Rusia", au primit o cale ferată, îngustă, folosită la exploa­
expuse la Muzeul de artă plasti­ înaltă apreciere la Expoziţia de uşuratice fete le aşteaptă astfel de tarea acestuia.
artă unională, iar jocul de şah
aici înainte, primejdia iadului. Dar
Martin nu se lasă tnfrînt, porneşte

că din R.A.S.S. Iakută, la Mu­ din os de mamut executat în co­ în infern, izbuteşte să biruie toa­ prieteniei Cine a făcut pentru prima oară ® în Japonia se fac cercetări pentru
zeul de istorie din Moscova, la laborare cu gravorul rus S.' Za- construirea unui tunel care va lega lo­
Ermitaj, la Muzeul de antropo­ boloţki a fost distins cu diplo­ te uneltirile diavoleşti şi le salvea­ tă obţinută din sămînţa florilor ocolul pămîntului? calităţile Minakami şi Yuzawa de pe
logie şi etnografie din Lenin­ mă gradul 1. insula Horado. Acest tunel de 21,5 km
ză în cele din urmă sufletele. va fi cel mai mare din lume. In pre­
grad. Rîndurile gravorilor talentaţi zent cel mai mare tunel este tunelul
Sînt bine cunoscuţi în Iaku- Arborele Simplon din Elveţia, lung de 19,8 km.
sînt continuu completate cu ab­
ţia şi dincolo de hotarele ei gra­ In grădina Staţiei experimen­ ® cele aproximativ 40 de milioane
vorii I. Mamaev, Ă. Fedorov solvenţi ai Şcolii de Arte din tale pentru culturile subtropica­ de automobile, care circulă în prezent
şi T. Ămmosov. Lucrările lui le şi sudice din Soci se poate pe glob, consumă în medie 400.000 to­
lakuţia. vedea o plantă cu adevărat ui­ ne de carburanţi pe oră.
mitoare : pe crengile ei se coc
O carte miniatură 25 diferite soiuri şi specii ci­ polenizate ale acestui arbore a întrebarea nu pare dintre ce­ ge în Spania. Amiralul şi-a gă­ ® în urma cercetărilor efectuate lă
trice. prezentat caractere ale diferite­ le grele. Desigur Magellan este sit moartea în îndepărtata in­ Polul Sud, exploratorii sovietici au e-
Istoria artei tipografice ruse „diamant", cu ajutorul cărora a lor soiuri. omul al cărui nume a intrat în sulă filipineză Mactan în timpul mis ipoteza potrivit căreia Antarctida
cunoaşte o carte cu adevărat re­ fost culeasă şi tipărită această F. Zorin, şeful secţiei de se­ istoria descoperirilor geografice. bătăliei cu armata conducătoru­ nu este formată dintr-un singur ma­
marcabilă — „Cartea-miniatu- cărticică cu fabulele lui Krîlov. lecţie, studiază pe arborele a- De acest arbore rar se intere­ Dar... lui Lapulapu (în timpurile noa­ siv, ci din grupuri de insule acope­
ră‘‘ — de mărimea unui timbru cesta influenţa reciprocă a soiu­ sează şi oamenii de ştiinţă stre filipinezii îl consideră pe rite cu un strat de gheaţă, a cărui
poştal mic (de 28/22 mm). A- Numai persoanele cu vederea rilor altoite. Or, această influ­ străini. Intr-o zi examinînd a- Ce afirma un blazon nobiliar. Lapulapu drept primul lor erou grosime atinge 3.000 metri.
ceasta este o ediţie din anul excelentă pot citi această ediţie enţă este considerabilă. Fructele ceastă plantă originală, un grup ...La 6 septembrie 1522 în gol­ naţional, primul luptător pentru
1856 a Fabulelor lui Krîlov. Căr­ îşi schimbă culoarea şi forma, de biologi străini a hotărît să ful Sanlucar de Barrameda (gu­ independenţa Filipinelor). ® apa acoperă 3/4 din suprafaţa pă­
ţulia a fost tipărită la Peters- minusculă. Privind textul prirt- perioada de coacere, gustul, de­ pună un altoi în coroana lui în rile Guadalquivir-ului), în salu­ mîntului, totuşi cu puţin mai mult de
burg în tipografia Arhivelor de vin rezistente la ger. Noua plan- amintirea vizitei lor în Soci. A- tul salvelor de tun, intra mult Prin urmare Magellan nu ,a 1 Ia sută din hrana omului este com­
Stat. Această cărţulie are 8 6 de tr-o lupă vezi perfecţiunea şi re­ semenea altoi a fost pus după deteriorată corabia „Victoria". făcut tot ocolul pămîntului ? A- pusă din produsele provenite din mări
pagini şi cuprinde 25 de fabule. aceea de către biologi şi agro­ Justificîndu-şi numele, ea singu­ tunci cine a făcut ? şi ape 1
gularitatea desăvîrşită a culege­ nomi ai multor ţări care au vi­ ră, dintr-o flotă de cinci coră­
zitat staţia experimentală. bii, plecată cu trei ani în urmă Regele Spaniei a acordat glo­ ° cînd omul aplaudă puternic, căl­
rii acestei adevărate minuni a din acelaşi golf sub comanda lui ria şi onoarea de prim călător dura degajată de corpul lui se măreşte
artei tipografice. Această plantă remarcabilă a Fernand Magellan făcuse prima în jurul pămîntului lui Juan Se- cu 1/6 şi chiar cu 1/4. In timpul unui
fost denumită „Arborele priete­ călătorie în jurul pămîntului. De bastian Del-Cano, căpitanului spectacol sau concert reuşit un audi­
H .*•••• *«*»»• . «•. O*r niei". Tînărul ameliorator chi­ pe „Victoria" coborîră pe ţărm vasului „Victoria". Din înaltul toriu de 3.500 spectatori emite o căl­
nez Tao Bin-ian, care se află în cei 18 învingători — nişte oa­ ordin, pe blazonul nobiliar al dură suplimentară suficientă încălzirii
t meni obosiţi de moarte, istoviţi, lui Del-Cano era reprezentat glo­ a 20 de case de cîte şase camere în<
Uniunea Sovietică, a altoit un dar nesfîrşit de fericiţi. Insă bul pămîntesc cu o inscripţie timpul unei zile de iarnă.
La cărţulie este anexat un exce­ butaş de mandarin chinez în printre ei nu. se găsea Magellan. „în numele" Pămîntului: „Tu
cinstea celei de-a 8 -a aniversări El a murit înainte de a ajun­ eşti primul care ai făcut ocolul ® diferenţa de temperatură de la
lent portret litografiat al ilus­ f a proclamării Rep,pip,lipii ,,Popu-. meu". zi la noapte este aşa de mare în
lare Chineze. •'SSSt'i lună că locuitorii ei s-ar putea scălda
trului fabulist. ziua într-o baie de sulf topit (plus 129,5
grade C), iar noaptea să patineze pe
D I NIată un scurt istoric al apari­ alcool îngheţat '(—127,5 grade C).

ţiei acestei cărţulii. • dacă ai umple un pahar cu apă
de mare, apoi ai marca toate molecu­
In 1855 directorul Arhivelor lele şi ai turna apa din pahar înapoi,
amesteeînd-o cu apa care se găseşte pe
de stat, un anume Raihel, pen­ întreaga suprafaţă a globului pămîn­
tesc atunci în paharul cu apa luată din
tru a dovedi gradul de perfecţi­ •raaBB«3aaDaaiBBn«aaaBDtsBBasaoaauaaBnnaoQaasecureacaannDciBaoBflHnBiieasţiflD'jQnaflUsaABsaaB -SBaiaiiBaHaiiaBaiaaaiiaiiKnasoBns» nou în orice loc de pe globul pămîntesc
se vor mai găsi încă pînă la 2.000 de
une la care a ajuns arta tipa­ C E H osm a N Ă R A V U R I ŞI M O R A V U R I B U R G H E Z E molecule marcate.
rului în instituţia condusă de el
a dat dispoziţie să fie turnate Discriminare rasială.,, betul actriţelor şi pînă la succesul buri", este totdeauna plină pînă la UMOR
dincolo de mormînt unei vinători de balene. Cu toate a- refuz.
caractere de literă microscopice POLONEZ
După cum se anunţă din Washing­ cestea, nici o singură socieiăte de a- Revoluţia perucilor
Istoricul ton, oraşul; Camerun din statul Loui- sigurări nu a fost dispusă să asigure în Anglia N I' •..*/»
siana a fost complect nimicit în urma viaţa lui Harrison şi a colaboratorilor Il- J
,,mesei rotunde" unui uragan. După părerea multor In cursul unei dezbateri care a a-
specialişti, oraşul nu va mai putea fi săi... vut loc la Tribunalul Suprem din l' 1-
In două dintre cele mai banale cu­ reconŞtruii pe acelaşi loc. Uragaiuil a Londra, preşedintele tribunalului s-a
vinte „rotundă" şi „masă" se as­ făcut aproximativ 500 de victime. închisoare în două adresat la un moment dat judecăto­
cund noţiuni şi concepţii istorice, di­ schimburi rilor şi avocaţilor aflaţi în instanţă:
plomatice, .literare şi altele (în cazul Autorităţile nu renunţă la , înaltele „Domnilor vă puteţi scoate perucile".
cînd aceste cuvinte se întrebuinţează lor principii" nici în faţa acestei ca­ Din cauza aglomeraţiei, la închisoa­
împreună: „masa rotundă"). tastrofe : grojiile comune pentru vic­ rea din oraşul brazilian Sao Paolo Astfel s-a întîmplat ca perucile
time sînt de două feluri — separat s-a introdus sistemul ca cei condam­ tradiţionale să fie scoase pentru prima
După cum afirmă legendele istorice, pentru albi şi pentru negri... naţi să-şi execute pedeapsa fie în dată de la evul mediu încoace în
în secolele V şi VI a domnit un oa­ „schimbul" de zi, fie în cel de noap­ cursul unor dezbateri.
recare rege Arthur, conducătorul bri- O profesiune periculoasă te. Deţinuţii sînt foarte mulţumiţi de
ţilor. El ţinea o curte pompoasă. Re­ această experienţă: hoţii de buzunare Artă sau rebus?
gele Arthur îşi preţuia în aşa măsură După toate aparenţele, Robert Har- şi cuţitarii şi-au ales „schimbul“ de
cavalerii încît manifesta faţă de ei un rison, redactorul şef al publicaţiei de zi, pentru ca în timpul nopţii să O fabrică de rame din Hamburg
oarecare democratism El a ordonat scandal „Confidenţial“ din Statele U- poată lucra liniştiţi, spărgătorii în (R. F. Germană) a primit recent o
să se confecţioneze o masă rotundă. nite, se mîndreşte cu ocupaţia cea mai comandă pentru confecţionarea rame­
In jurul acestei mese cavalerii îşi ri­ periculoasă din America. schimb sînt mai bucuroşi să stea la lor unui număr de picturi abstracte.
dicau cupele la ospeţe împreună cu închisoare în timpul nopţii, pentru ca In cursul executării comenzii tehnicie­
Este bine cunoscut faptul că socie­ in timpul zilei să poată vizita cartie­

regele lor. Masa a fost făcută rotundă tăţile americane de asigurare iui sini rele din care populaţia e plecată la nii fabricii au înlîmpinat o serie de • ArtfiŢle7
pentru ca toţi cei prezenţi să se sim­ prea mofturoase cînd e vorba de a- lucru. Nu e de mirare, dacă pe Ungă greutăţi: nimeni n-a fost în stare
tă egali intre ei. faceri, fiind dispuse să încheie tot un astfel de tratament, închisoarea, să-şi dea seama care este partea su­ Vi P
felul de asigurări începînd cu zîm- cu toate că lucrează in două schim- perioară, respectiv cea inferioară a
In diplomaţie există de asemenea tablourilor abstracte. Pînă la urmă iii.
noţiunea de „masă rotundă". Repre­ In clişeul de sus vă prezentăm | !«««»» »¦«¦«H t - H I + t m I • O •-« ¦* • 9 • t 'J * t I H-M • .H I firma a găsit singura soluţie justă, wV ifigZ
zentanţii diferitelor ţări se întîlnesc un vagonet care poate ridica la o t putând agăţătoarea în toate cele pa­ /*
pentru discutarea unor probleme de înălţime de cîţiva metri o greutate Ţara celor 6.000 de tru părţi ale ramei. Cu acest procedeu
importanţă internaţională la aşa-zisele de 1500 kg. Clişeul de jos reprezin­ o! însă cumpărătorii tablourilor se gă­ • *• L
conferinţe ale mesei rotunde. Prin tă caroseria unui automobil fabri­ sesc. în faţa unei probleme şi mai
aceasta se subliniază egalitatea tutu­ cat din materie plastică care cîn- In uriaşele jungle care se află în Drumul spre jungla în care trăiesc mult mai civilizaţi ca în prezent. Pe grele... Să mai spună cineva că la noî
ror participanţilor la aceste confe­ tăreşte doar 00 de kg. partea de nord-est a insulei L.uzon ilingoţii duce prinlr-o cîmpie cu o iar- atunci, un preot spaniol a reuşit să
din Filipine locuiesc circa 0.000 de bă deasă şi foarte înalta. Oamenii ajungă la ei şi să le cîştige încrede-
rinţe.

ilingoţi sălbatici, vînători de capete de care s-ar duce acolo sînt nevoiţi să rea. FI a botezat peste 2.000 de ilin- in întreprindere nu se dă toată a-

oaineni. sape adevărate tuneluri de trecere goţi şi i-a învăţat să cultive pămîntul. tenţia protecţiei muncii.
AMBIŢIE.
M a m a a 19 c o p ii Sfîrşitul lunii mai şi începutul lunii Printre aces,e ierburi- Apoi se ajunge Dar' după un anumit <i,np’ ilingotii

iunie constituie timpul în care vînăto- la o junglă de netrecut. Aceasta este au dat foc tuturor şcolilor înfiinţate
rii capetelor de oameni îşi desfăşoară o adevărată împărăţie a plantelor. Aici de spaniol, au distrus drumurile care
Intr-o dimineaţă, la gara ' sili, este directorul unei fabrici cea mai intensă activitate. Atunci se cresc arbori înalţi, împletiţi cu liane au fost construite cu mare greutate şi

Kursk, am întîlnit pe Nadejda de zahăr; Ivan este directorul termină seceta, se culeg fructele, iar Ş* d'l{ar»e Plailte agăţătoare, iar solul au omorît pe toţi spaniolii care au ve­
este umed şi plin de şerpi, şopîrle şi
Fedotovna Lejalkina, muncitoa­ unui combinat de carne din re­ tinerii se pregătesc să-şi formeze fa­ tot felul de tîrîtoai;e. De aceea ilingo­ nit în junglă.
milii. In acest scop, ei pleacă la vînă- ţii nu umblă pe pămînt. Dacă cineva Toate acestea s-au făcut din cauza
re la uzina „Amintirea Revolu­ giunea Kursk; Boris şi Viktor toare de capete de oameni pentru a ar vrea să-i vadă, ar trebui să se uite
ţiei din 1905". trăiesc la Leningrad — amîn- Ie dărui iubitelor, dovedind prin acea­ sus, spre copaci, unde se află locuin­ aurului. Ilingoţii aveau mari cantităţi
sta bărbăţia şi curajul for. ţele primitive ale acestora, făcute din de aur şi de aceea patria lor a fost
— Conduc la gară pe mama doi sînt ingineri constructori. nuiele. invadată de numeroşi jefuitori oficiali
mea, Maria Tihonovna, a spus Fetele, Maria şi Ana sînt me­ Cele mai scumpe sînt capetele albi­ şi neoficiali. S-a început cu trocul şi
ea. Oricît am stăruit pe lîngă lor, după care trebuie să alerge foarte s-a terminat cu jefuirea complectă. In
bătrînică, nu a vrut să. mai ră- dici; încă trei fete sînt surori de afară de aceasta albii au adus aici şi
mînă încă o săptămînă la noi. ocrotire, iar celelalte sînt gos­ mult; de aceea, tinerii se mulţumesc Fiecare din ei este înarmat cu un numeroase boli contagioase din cauza
podine.
Maria Tihonova este mamă-
arc cu săgeţi otrăvitoare, uri cuţit ma­
eroină. Ea are 19 copii, dintre In prezent Maria Tihonovna a cu capete de oameni din triburile ve­ re şi o frînghie făcută din firele di­ cărora au pierit mulţi indigeni.
cine sau, în cel mai rău caz, cu cape­ feritelor plante, lungă cam de 12 m. Văzînd că aceste boli au fost aduse
care 6 băieţi şi 13 fete. Nadej­ plecat in vizită la fetele ei care* te de animale.
da Fedotovna este cea mai mică. sînt medici în regiunea Kursk. de albi, indigenii i-au omorît pe toţi
Toţi copiii Măriei Tihonovna tră­ Această femeie, în vîrstă de 87
Ilingoţii locuiesc la o distanţă de Ilingoţii sar de pe un copac pe ce­ şi au dat loc tuturor aşezărilor albilor.
iesc. Este interesant faptul că de ani, se simte de minune. Pî­ numai 100 km de Manilla, capitala lălalt. Ei taie cu cuţitul o liană şi După aceea căpeteniile tribului ilingo-
Filipinelor, dar pentru a ajunge la ei cu ajutorul ei sar de la un copac la ţilor au interzis căutarea aurului.
băieţii s-au născut cîte doi. nă în luna mai a anului viitor

In anul 1917 Maria Tihonov- ea a hotărît să treacă pe la toţi este necesar un mare curaj. Ultimul celălalt catarzanii. Se folosesc de frîn­ După cîteva generaţii ilingoţii au
din oamenii albi care a ajuns la ei ghie numai atunci cînd n-au plante devenit din nou nomazi, au uitat de
na şi-a pierdut bărbatul. Dato­ copiii şi, după aceea, să se în­

rită ajutorului puterii sovietice toarcă la cea mai „mică" dintre a fost un attieiican, T ai' >r, care s-a potrivite pentru aceasta. Astfel ei nu aur şi de cultivarea pămîntului şi

ea a reuşit însă să-şi educe co­ fiicele ei — Nadejda Fedotovna s-au întors la vechea lor îndeletnicire
ideplasat acolo în ajurml celui de-al lasă niciodată urme prin junglă.
piii. Fiii, Mihail şi Vasili, sînt — care este în vîrstă de 40 de doilea război mondial. Acum 300 de ani ilingoţii au 'fost — vînătoarea capetelor de oameni.

aviatorii';; al doilea băiat, tot Va­ ani. « i i l ¦ t H H M i i i m l i i I I I i t t H ! ( i a • i ( I I I i i H I l l I 1 1 ¦ 1 1 î U ; I j I t t »• i1 H i i H i i i i i m i i n H i l