Page 5 - 1957-12
P. 5
VRO IBYAR! D lfl TOATF. TARII E, UNIŢI-VA t.
Anul [X Nr. 922 Marţi 3 decembrie 1957 4 pagini 20 bani
8 sectoare miniere Cuvînfarea tovarăşului Emil Bodnăraş
şi-au îndeplinit
planul anual ia adunarea populară de la Bobîlna
Opt sectoare miniere din Va Tovarăşi, şi topoare, răsculaţii au făcut minuni tatorilor s-au făurit unitatea şi frăţia
lea Jiului şi-au îndeplinit îna de vitejie. Ei au dobîndit mari victorii dintre oamenii muncii din patria noa
inte de termen planul anual. De Din împuternicirea Comitetului Cen în bătăliile din preajma oraşului Dej stră, indiferent de naţionalitate. De aici
tral al Partidului Muncitoresc Romîn şi în alte locuri. Mai multe oraşe ar au izvorît tradiţiile revoluţionare de
la începutul anului şi pînă la şi a guvernului Republicii Populare delene, printre care şi Clujul au fost luptă ale poporului romîn şl naţiona
Romîne aduc un călduros salut mun ocupate de ţăranii răsculaţi. lităţilor conlocuitoare, tradiţii de care
27 noiembrie planul pe întregul citorilor, ţăranilor muncitori şi inte sîntem mîndri şi cărora partidul nostru
Eroismul maselor răsculate, dîrzenia şl guvernul ţării ie acordă o înaltă
bazin a fost depăşit cu 52.014 şi înflăcărarea cu care au luptat pen preţuire.
tru cauza lor dreaptă este slăvită de
tone de cărbune cocsificabil şi e- lectualilor, ostaşilor şi ofiţerilor întru întregul nostru popor. Numele condu Unitatea de luptă a maselor exploa
cătorilor răscoalei de ia Bobîlna — tate, frăţia oamenilor muncii, reprezin
nergetic. Din această cantitate niţi în această mare adunare populară Zudri Nagy Antal, Mihai Valahul din tă o forţă de care exploatatorii s-au
colectivul minei Petrila a dat cu prilejul comemorării eroicei răscoale Vireag, meşterul Ion al lui Iacob — temut întotdeauna. Burghezia şi mo-
peste plan 22.000 tone de căr de ia Bobîlna. Ca luptători revoluţio se înscriu la loc de cinste în lun şierimea romînă şi maghiară din ţara
bune, iar cel al minei Vulcan nari, cinstim cu un sentiment de mîn- gul şir al conducătorilor luptei unite noastră au făcut totul pentru a dezbi
drie puternică amintirea nepieritoare a a iobagilor romîni şi maghiari din
Ardeal împotriva cruntei asupriri feu na această unitate. Semănînd vrajba
întrecerea se desfăşoară Colaborarea dintre perso 14.000 tone. Un frumos succes luptei dusă pe aceste meleaguri cu 5 dale. naţională şi şovinismul, moşierii şi
nalul tehnico - ingineresc şi au obţinut minerii Văii Jiului şi veacuri în urmă de iobagii romîni şi capitaliştii încercau să izoleze oame
muncitorii uzinei „Victoria" în privinţa creşterii productivi maghiari, împotriva cruntei exploatări Răscoala pînă la urmă a fost în- nii muncii de diferite naţionalităţi, să-i
din Călan, este rodnică. tăţii muncii. In luna octom feudale, pentru dreptate, omenie şi un frîntă. Şovăielile iobagilor care s-au aţîţe pe unii împotriva altora, pentru
trai mai bun. încrezut în cuvîntul viclean al duş a putea astfel să-i exploateze şi să-l
In fotografie: inginerul Ştefan Boke, brie productivitatea muncii a manului lor de clasă, al nobilimii şi
cu intensitate şeful secţiei mecanice, discutînd îm fost mai mare pe bazin cu 19,8 Răscoala de la Bobîlna, prin întin conducătorilor bisericii ; trădarea mi asuprească mai lesne. Aceasta a fost
la sută faţă de productivitatea derea, puterea şi organizarea ei, este cii nobilimi şovăelnice, vremelnic alia politica oficială a statului burghezo-
A mai rămas circa o lună pî- normă au fost sporite. Din scrip preună cu strungarul Felix Brettfeld, una din cele mai însemnate mişcări tă cu răsculaţii: coalizarea împotri moşieresc romîn, a tuturor partidelor
schiţele tehnice ale unei noi piese. medie obţinută în anul 1956. ţărăneşti din Evul Mediu. Ea a fost va ţăranilor răsculaţi a tuturor for claselor exploatatoare, a grupurilor na
ţelor reacţiunii feudale şi clericale, în ţionaliste romîne, maghiare şl germa
nă la sărbătorirea unui deceniu tele normatorilor reiese că în a- o o c <^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o w prima mare răscoală ţărănească orga frunte cu regele, au dus inevitabil la ne din ţara noastră.
de la proclamarea Republicii ceastă perioadă oţelarii hunedo nizată din ţara noastră, prima mare această înfrîngere.
Populare Romîne. In Combina reni au dat peste normă nu mai Cursuri de instruire a secretarilor ridicare la luptă a iobăgimii romîne Partidul Comunist Romîn, credincios
tul siderurgic Hunedoara, ini puţin de 3.415 tone oţel de bună şi a locţiitorilor de secretari şi maghiare unite, împotriva nedreptă Răfuiala exploatatorilor învingători a învăţăturii marxist-Ieniniste, a fost de
ma de oţel a patriei, întrecerea calitate. Colectivul cuptorului ai organizaţiilor de bază ţii sociale. fost fără seamăn de sălbatică faţă de la înfiinţarea sa singurul partid poli-
în cinstea măreţului eveniment nr. 3, unde lucrează echipele ţărănimea răsculată. Conducătorii răs tic din Romînia, care a apărat cu de
se desfăşoară cu intensitate. Se împovăraţi de biruri grele, dijme şi culaţilor au fost spînzuraţi, mii de ţă votament interesele fundamentale ale
dări de tot felul, iobagii romîni şi ma rani au fost schingiuiţi, mutilaţi, tru poporului romîn şi ale minorităţilor
purile lor au fost zdrobite, satele răs naţionale. Sprijinindu-se pe experienţa
dă oţel peste normă, mai multe conduse de prim-topitorii L. To » Jn scopul îmbunătăţirii niu ncii politice de masă, Comitetul ghiari din Transilvania erau prada ja culaţilor au fost trecute prin foc şi sa istorică a poporului nostru în lupta
bie. împotriva exploatării, Partidul Comu
şarje rapide, mai multe lamina por, P. Orelt şi A. Nojogan, a regional de partid a luat iniţiativa de a instrui secretarii şi fului nemilos al stăpînilor, erau umi nist Romîn a dus o luptă necruţătoare
te, mai mult cocs. Vă vom re întrecut cu puţin colectivele ce | locţiitorii de secretari ai organizaţiilor de bază din regiunea liţi şi dispreţuiţi. Jugului feudal i so Deşi înfrîntă, răscoala de la Bobîl împotriva asupririi naţionale, a dema
lata cîteva aspecte, de la oţe- lorlalte cuptoare, elaborînd cu adăuga asuprirea de către conducăto na a însemnat o puternică lovitură da scat diversiunea naţionalistă a clase
lăria Siemens Martin şi lami 740 tone de oţel mai mult de t noastră, in cadrul unor cursuri cu o durată de 5 zile. rii bisericii catolice, ale căror intere tă orînduirii feudale. Pentru veacurile lor exploatatoare.
noare. ţ Un astfel de curs a fost de schis duminică în localitatea se se împleteau cu aie nobililor feu ce au urmat, ea a deschis calea altor
| Geoagiu, unde participă secretari şi locţiitori ai secretarilor or răscoale ale iobagilor, sub conducerea Frăţia şi unitatea de luptă a oame
lui Dozsa, a lui Horia, Cloşca şi nilor muncii romîni şi ai naţionalită
140 şarje rapide cît prevedeau normele. ganizaţiilor de bază din sectorul socialist al agriculturii din dali. Crişan, răscoale ce au zguduit temeli ţilor conlocuitoare s-a afirmat pe o
ile orînduirii feudale. treaptă superioară în lupta pentru cu
Oţelarii hunedoreni au elabo în faţa graficului întreaga regiune. Aduşi la sapă de lemn, nemaiputînd cerirea puterii politice, pentru instau
rat între 1 şi 27 noiembrie 140 Totodată, au fost luate măsuri de şcolarizare a secretari îndura silniciile şi lanţurile iobăgiei, In istoria luptelor de clasă din ţara rarea regimului democrat popular, pen-
şarje rapide sporind astfel tot După ce a calculat rezultate ţăranii s-au ridicat cu îndîrjire fără noastră, răscoala de la Bobîlna re tru făurirea statului muncitoresc-ţără-
mai mult producţia de oţel. De le obţinute în întrecere de că lor şi locţiitorilor de secretari din întreprinderi, instituţii, din seamăn, hotărîţi să lupte pe viaţă şi prezintă una din cele mai luminoase nesc. Această frăţie şi unitate de luptă
la începutul anului şi pînă în tre laminorişti, normatorul Scri- pe moarte împotriva asupritorilor. pagini. constituie una din cele mai valoroase
prezent s-au elaborat de altfel, su de la secţia laminoare s-a | comerţ şi cooperaţie.
1.258 şarje rapide. Ca întotdea îndreptat bucuros spre hala ma 4 In. cadrul acestor cursuri se fac expuneri pe diferite teme Pornită din Alba de jos, răscoala In focul acestor lupte de clasă duse (Continuare în pag. 4-a) j«
una, echipele de la cuptorul IV re a laminoarelor, unde a con p privind munca de partid din industrie, minerit, din sectoarele s-a întins spre Satu Mare, văile Mu de masele asuprite împotriva exploa
conduse de maiştrii şarjelor ra semnat pe grafic rezultatele ob X socialist şi individual ale agriculturii, precum şi expuneri pri reşului şi Someşului, cuprinzînd aproa
pide A. Stanciu, T. Bîrlea şi A. ţinute de laminorişti în primele pe întreaga Transilvanie. Tabăra răs
27 zile ale lunii noiembrie. vind probleme ale vieţii de partid din instituţii, comerţ, coope culaţilor fusese ridicată nu departe de
1.609 tone laminate peste plan locul adunării noastre, lîngă comuna
a consemnat cu acest . prilej raţie etc. OIpret. Înarmaţi doar cu furci, coase
Aceste expuneri sînt ţinute de membri ai biroului comite
tului regional de partid, membri ai comitetelor raionale şi o-
răşeneşti de partid, precum şi de specialişti din diferite ramuri
ale economiei din regiunea noa stră.
Marian, au dat cele mai multe normatorul Scrlsu. In frunte se .:lllllllllllll!l!!l!l!i!l!IIIIM!IM
şarje pe- întreaga oţelărie. situează schimbul condus de I.
Trifu care a dat peste plan 835 Yeşti ic la sabredacfta noastră
Oţel peste normă tone laminate de bună calitate. voluntară din Anlnoasa
Dacă numărul şarjelor rapide De relevat că de cîteva zile Zi record Priboi, complex condus de brigadierii straiuri şi chiar puţuri sînt date în Consfătuirea pe fără
a fost mare pe perioada 1-27 pe lîngă obişnuitele ¦ţagle, la: Brezu Gheorghe, Borodi Petru şi Ho- folosinţa minerilor de ia cărbune. In
noiembrie, se înţelege de la si minoriştii hunedoreni execută o Pentru a întîmpina cu noi succese toş Gligor, s-au angajat să extragă cursul lunii noiembrie a.c. a fost re a cocsarilor şl-a încheiat lucrările
ne că şi cantităţile de oţel peste importantă comandă de oţel 'la cea de-a 10-a aniversare a Republicii în ziua record o cantitate de 270 tone marcată munca brigăzii condusă de
minat pentru rulmenţi. noastre dragi, minerii de la exploa cărbune. Munca lor entuziastă, orga Nagy Caro).
tarea Aninoasa au organizat la 29 no
Din fondul întreprinderii iembrie a.c. o zi record. nizată şi îndrumată de conducerea sec In perioada de ia 1-25 noiembrie După trei zile de dezbateri, dumi ing. Gh. Vanei — că această consfă
Fondul 'întreprinderii preparaţiei Pe- In această zi, minerii de la Ani torului, a făcut ca în această zi să a.c. harnicii mineri conduşi de tov. nică au luat sfîrşit lucrările primei tuire a fost bine venită, că a pus în
trila din bazinul carbonifer Valea Jiu noasa au hotărît să muncească cît se scoată la ziuă cantitatea de 282 Nagy au reuşit să sape 17 metri de
lui, in valoare de peste 100.000 lei, ce aparţin preparaţiei etc. / . 23.600 lei mai spornic, pentru a obţine rezul tone cărbune, întrecîndu-şi propriul an suitor în plin, cu un profil de 10,17 consfătuiri comune pe ţară a cocsari discuţie probleme radicale şi hotărî-:
a devenit un important mijloc pentru s-au cheltuit pentru organizarea unor tatele dorite. Deşi s-au ivit greutăţi la gajament. m.p. pe metru liniar, precum şi pinte
excursii colective la care au partici lor, minerilor şi furnaliştilor, organi toare de care depinde rezolvarea dez
pat peste 500 de tineri şi vîrstnici cu
zată din iniţiativa Filialei A.S.I.T. voltării industriei siderurgice, în speţă
ridicarea nivelului material şi cultural Hunedoara. Consfătuirea a avut ca a producţiei cocsului. Noi, cărbunarii,
al muncitorilor, inginerilor şi tehni
cienilor de aici. In urma propunerilor familiile lor. Pe lîngă sumele amin locurile de muncă aşa cum ar f i : de Brigadă fruntaşă nul (picior de sprijin) necesar beto- scop găsirea mijloacelor de îmbunătă sîntem plăcut impresionaţi de munca
tite, din acest fond s-au repartizai cuplarea curentului, lipsa de aer com nării.
12.000 tei în scopuri cultural sportive. ţire a cocsului metalurgic fabricat la depusă de siderurgişti; elementele noi.
făcute s-a stabilit ca suma de 60.000 Muncitorii merituoşi au beneficial de primat, multe brigăzi au reuşit totuşi Deosebite sînt şi realizările muncito Excursie Hunedoara din cărbuni de Valea Jiu dau garanţia că problemele acute vor.
lei să fie .întrebuinţată in scopuri so asemenea de prime în valoare de pes să obţină rezultate remarcabile. rilor de la lucrările de investiţii de lui şi stabilirea tehnologiei adecvate fi rezolvate. ,A
ciale : amenajări ta creşa şi căminul te 10.000 lei.
De curînd conducerea şcolii elemen pentru folosirea lui în furnale. Refera Vorbitorii siderurgişti, printre care
De pildă, complexul 13, sectorul IV la mina Aninoasa. Mereu noi galerii, tare din Aninoasa a iniţiat o excursie tele expuse au constituit o bază largă ing. Victor Cîndea, Ioan Dinu, Şte
r O*-* -O"*-6-0'4 O3-* hO--0-4r-^-«-6-6-* 6 »W în Capitala patriei noastre. de discuţii pentru participanţii la con fan Foreş, Viadimir David, Ion Căli-
La această excursie' au participat sfătuire. nescu, Ion Gheorghişor, în cuvîntul
peşte umoral sirisişlep din Pricaz? 70 de elevi ai ciclului II, însoţiţi de Din referatele expuse, cît şi din dis lor, au arătat realizările obţinute pînă
7 cadre didactice, in cadrul unei emi
cuţiile purtate pe marginea lor, au acum la uzina cocsochimică şi fur
sii locale a Centrului de radioficare reieşit succesele obţinute în special de nale, şi au expus pe larg cerinţele
Despre gospodăria agricolă inţe pentru îngrijitorul de din localitate, un număr de 6 elevi, cocsarii hunedoreni, căile pe care s-a lor în ce priveşte calitatea cocsului şi
colectivă din Pricaz, raionul porci, locuinţă pentru ciobani care au făcut parte din grupul ex
Orăştie, s-a vorbit şi s-a scris şi cameră de lucru pentru pre numai grîu şi porumb, în anul nizate pentru a lucra pămîu- cursioniştilor, au împărtăşit ascultăto ajuns la aceste succese, greutăţile pe respectiv a cărbunelui cocsificabil, a-
aproape întotdeauna numai lu pararea laptelui. Tot în acest 1953 s-a repartizat colectivişti tul) şi duc o viaţă mai ferici- rilor impresiile lor despre Palatul pio
cruri bune. Şi, într-adevăr, da an, gospodăria a mai cumpă lor pe lîngă alte produse, 12 c şi mai liniştită decît ei. Cu nierilor, Muzeul „Grigore Antipa", gră care le-au avut de înlăturat, probleme rătîndu-şi totodată nemulţumirea faţă
că ne gîndim la felul cum ea rat un rutier cu remorcă. kg cereale şi 13 lei la zi-mun- toate acestea, ei încă mai şo dina botanică, Parcul de cultură şi o-
s-a întărit din punct de vedere că, iar în anul 1955, 15,500 kg văie să se înscrie în gospodă dihnă „I. V. Stalin", circul „AEROS" le de bază care frămîntă în prezent de calitatea cărbunelui. Toţi au soli
economic, nu se poate vorbi alt Odată cu ridicarea construc cereale şi 11 Iei Ia zi-muncă. ria colectivă. Ca atare, numă şi altele.
fel. Aruncînd doar o scurtă ţiilor amintite mai sus, a cres Cu siguranţă că nici venituri rul colectiviştilor a crescut colectivele de mineri, preparatori, coc- citat intensificarea eforturilor mine
privire asupra realizărilor obţi cut şi nivelul de trai ai colecti le din acest an nu vor fi mai destul de puţin, deşi în sat mai Emisiunea celor mici a fost aprecia
nute de colectivişti pe linia viştilor. Veniturile băneşti reali- mici, doar colectiviştii au re există peste 160 familii de ţă tă mult de ascultătorii emisiilor loca sari şi furnalişti, precum şi sarcinile rilor în vederea îmbunătăţirii calită
dezvoltării economice a gospo coltat de pe parcela cultivată rani individuali. le din Aninoasa.
zate de gospodărie în fiecare cu porumb hibrid peste 7.900 care stau în faţa acestor obiective. ţii cărbunelui cocsificabil.
an (în anul trecut a avut un kg Ia ha. Care sînt cauzele care au fă- ţ LIC1U LUCIA
Problemele în jurul cărora s-au axat Au mai luat cuvîntul irig. llie Bar-
cut ca gospodăria colectivă din î
discuţiile majorităţii participanţilor la bu din partea Institutului de cercetări
cbnsfătuire au fost acelea privind con miniere, Dorin Dobrovici, din partea
ţinutul de ceriuşă în cărbunele cocsi I.P.R.O.M.E.T., Ioan Stoic'oi de la se-
ficabil livrat combinatului siderurgic micocseria din Călan şi alţii.
de minerii Văii Jiului, spălarea sepa Cu multă atenţie a fost ascultat cu
dăriei,. este suficient pentru a venit total de 520.993 lei, din Reaiizînd asemenea venituri, Pricaz să nu crească numeric ? ? rată a cărbunelui de L’upeni, Vulcan vîntul tov. N. Cătană, director general
î QiihlMeoAne convinge de justeţea afir care 215.480 Iei numai de la nu este de mirare că pînă în In primul rînd trebuie arătat şi Uricani, şi problema reducerii con al Combinatului siderurgic Hunedoa
maţiei. fermele de animale), precum şi prezent 13 familii de colecti că organizaţia de partid din • ţinutului sulfului în cărbunele destinat ra, care a spus printre altele: „Con
Pînă la sfirşitul anului tre recoltele bogate de cereale, au vişti şi-au construit case, iar gospodărie (secretar al organi- j da ta m cocsificării. sfătuirea a fost de o reală importan
cut, colectiviştii au construit, făcut posibil să se repartizeze alte 6 familii şi-au cumpărat zaţiei de bază, Ioan Nistor) s-a *
î Problema cenuşei interesează în ţă. S-au clarificat o serie de probleme,
cu ajutorul permanent al sta colectiviştilor cantităţi însem case, numai din veniturile pri ocupat prea puţin de atragerea Sub îndrumarea Comisiei de special' pe cocsari, deoarece aspectul ¦şi mai ales acelea ale influenţei sul
femei a oraşului Deva, au fost
tului democrat-popular : un sai nate de produse agricole şi su mite de la gospodărie. cU noi familii în rîndul colec calitativ al cocsului (rezistenţa) esle fului şi cenuşei în procesul de fabri
van pentru 790 oi,.o maternita me mari de bani. Pentru a o- Făcînd o analiză asupra mo tiviştilor. Pe lîngă faptul că a- organizate mai multe biblioteci în funcţie'de'procentul cenuşei în căr care a cocsului". In continuare, tov.
te pentru 26 scroafe, au ame glindi şi mai bine creşterea ni dului cum s-a întărit gospodă
najat doua grajduri pentru 50 velului de trai al colectiviştilor, ria colectivă din Pricaz din dunările generale ale organiza de casă, cu scopul de a atrage un bune. L’egat de ac'easta,' furnaliştii au N. Cătană a subliniat necesitatea unei
bovine, au construit două şo- este suficient să amintii” că punct de vedere economic şi
proane pentru fin cu o capaci familia colectivistului Aron Cri- asupra îmbunătăţirii traiului ţiei de bază se ţin rar, (în a- număr cit mai mare de gospo cerut cocsarilor livrarea unui cocs de mai strînse colaborări între mineri şi
tate de 24 vagoane, un siloz de şan a primit pentru cele 507 colectiviştilor în lumina cifre
4 vagoane, 8 fîntîni, o clădire zile-muncă efectuate . în anul lor de mai sus, oricine îşi ccst an s-au ţinut numai şase) dine la citirea cărţilor. calitate, cocs care să poată, fi cu suc siderurgişti, sc'opul final fiind fabri-
pentru moară cu ciocane, un trecut, 6.281 kg cereale boa poate da seama că gospodăria
şopron de trei vagoane, un pa be, 1.854 kg cartofi, 2.532 kg fu colectivă este mijlocul cel în nici o adunare nu s-a dis Cele mai frumoase rezultate ces utilizat şi în furnalele de capaci carea unei fonte ieftine şi de cea mai
tul pentru porumb de 9 vagoa raje, 2.206 kg sfeclă furajeră, mai bun pentru a asigura
ne, o platformă de bălegar şi 91 kg floarea-soarelui, 50 kg' ţăranilor un trai fericit şi îm cutat problema atragerii de noi au fost obţinute de Maria Sen- tate mijlocie şi mare. A rezultat că bună calitate. *¦ T j
un atelier de fierărie. La a- ceapă, 3.480 kg paie, 1.917 kg
cestea se mai adaugă şi con membri colectivişti. Doar într-o cov, responsabila bibliotecii de pentru asigurarea unei fonte de cea In încheiere, tov. Constantin Ne'-
strucţiile ridicate în acest an singură şedinţă s-a discutat casă de pe strada Gojdu, care
ca : o magazie cu etaj pentru planul de acţiune al comitetu are 120 de cititoare. La acest mai bună calitate, e nec'esară o strîn- goiţă, secretar al Consiliului Central
cereale cu o capacitate de 20 lui comunal de partid, cu pri rezultat Maria Seticov a ajuns
vire la transformarea socialis datorită preocupării pa care a să colaborare şi o înţelegere deplină al A.S.I.T., a arătat necesitatea unei
vagoane, un patul pentru fu tă a, agriculturii. Membrilor de avut-o. Astfel, ea stă totdeauna
partid nu li s-au trasat sarcini de vorbă cu femeile de pe stra între mineri, preparatori, cocsari şi colaborări mai strînse între cei ce
raje de 12 vagoane, un grajd concrete în ceea ce priveşte a- da Gojdu, le întreabă ce cărţi
¦ar dori să citească şi chiar le furnalişti, în ce priveşte livrarea ma ¦concură la fabricarea cocsului. El, ă
cu 15 boxe pentru îngrijirea
teriilor prime respective, după fluxul subliniat că acum, mai mult ca ori-
coceni, 8,700 kg lină, 34,800 belşugat. Şi de acest lucru, ma tehnologic al livrării. cînd, se impune fabric'ârea cocsului
kg brînză, 8 kg miere, de al joritatea ţăranilor individuali Din partea minerilor au luat cuvîn- destinat furnalelor, din cărbune indi
bine şi suma de 8.615, lei. Nu din satul Pricaz sînt convinşi trăgerea de noi membri. Cei 7 lul prof. ing. Gh. Vanei, îng. L'adislau gen, accerituînd în acelaşi timp asu-,
trebuie, să se, creadă că acest pe deplin. Ei văd cu ochii lor agitatori ai organizaţiei, de ba- j recomandă ea, apoi se duce şi Abraham şi alţii, care au relatat cau ¦pra necesităţii intensificării activităţii
lucru s-a petrecut numai în a- proprii că colectiviştii din sa _ă recrutaţi .din rîndul colecti- ¦.
nul trecut. Răsfoind scriptele tul lor trăiesc mai bine, lu scoate cărţile solicitate de la zele' conţinutului ridicat de cenuşă în ¦ de cercetări şi studii.
gospodăriei vom vedea că în crează m ai’uşor (statul le pu Biblioteca regională. ¦
anul 1951, colectivistul Nico- viştilor,, nemembri de partid, T Acum, femeile de pe strada cărbunele destinat' cocsificării şi mă Rezoluţia care a fost adoptată, cu-,
, . S. BARBU ! Gojdu, cînd au nevoie de vreo surile care ar trebui luate pentru îm prinde sintetizarea lucrărilor consfă
bunătăţirea muncii preparatorilor din tuirii, constituind în acelaşi timp un
porcilor în timpul verii, locu lae Hanciu a primit 10.144 kg ne la dispoziţie mijloace rueca- (Continuare în pug 2-a) carte, se adresează tovarăşei Lupeni, scopul final fiind reducerea program de viitor în activitatea mine-)
Sencov, responsabila bibliotecii conţinutului de cenuşă. rilor, preparatorilor, coc'sarilor şi fur-t
• t ec: r !: u n ; i «tir ::t i ; i n t m t t »i i i t m : u 3 3 « 9î de casă, — Consider — a spus tov. prof. riăliştilor.
