Page 50 - 1957-12
P. 50

far. 933                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                       Pag. 3

          LUNA CULTURII '                                                                                                                                                     I.C.SJ. să lichideze practica Alegerea delegatelor

                                                                                                                                 (J m . a s ii, amlRâril termenelor de predare!                                                                                   de femei
                                                                                                                                 ist i& a tă ţc w a
          Sâptâm fn a                                                                                                                                                         Din două în două săptămini, noare, lucrare care trebuia pre­                     ORAŞTIE (de la subredac-
                                                                                                                                                                                                                                                            Iţia noastră voluntară).
    Intre 16-22 decembrie, va a-           că înainte lucrurile n-au stat             potrivită noilor sale năzuinţi şi             ® In anul acesta, producţia in­           fie la direcţia investiţii din            dată la data de 1 decembrie.
vea loc în cadrul „Lunii culturii          aşa, că înainte lumina cărţii              aspiraţii, alegînd în acelaşi timp         dustrială a ţării va fi de 3,4 ori mai       combinat, fie la I.C.S. Hune­                                                    In întreg raionul Orăştie se
romîneşti", „Săptămâna .cârtii11.          nu era accesibilă maselor largi.           tot ceea ce constituia comoara             mare faţă de cea realizată în 1938.          doara, au loc cu regularitate                In ce priveşte prelungirea ha­   desfăşoară cu succes acţiunea
Pe parcursul acesteia, în regiu­           Ţinute în întuneric, acestea răb-          creaţiei sale de pînă acum, po­            Ceea ce se producea în 1938 într-uh          şedinţe în care de luni de zile           lei lingotierelor la oţelăria ve­   de alegere a delegatelor de fe­
nea Hunedoara, aşa ca în toate             dau jugul celor ce se străduiau            porul muncitor a pornit cu în­             an întreg, se produce în prezent du­         se discută despre unul şi ace­            che, cuptorul adînc de la lami­     mei şi a comitetelor săteşti.
regiunile tării, vor avea loc o            în fel şi chip, numai şi numai             credere bătălia împotriva neştiin-         pă cum urmează : energie electrică           laşi lucru fără a se putea a-             noare, lucrări ale căror terme­     Pînă in ziua de 10 decembrie
serie de acţiuni, prin care car­           şti hu trezească-.la,.adevăr pe.a-         ţei şi inculturii. Aşa s-a întîm-          în trei luni, minereu de fier în 84          junge la un rezultat. Aceste şe­          ne de predare încă n-au expi­       au fost alese 65 delegate de fe­
tea va fi pusă la îndemîna citito­         cei pe spatele şi din truda că-            plaţ că ruşinoasa plagă a a-               de zile, oţel în patru luni, gaz me­         dinţe, discuţiile care se poartă,         rat, se poate afirma, date fi­      mei. Astfel de alegeri au avut
rilor. In acest sens, toate uni-                                                      nalfabetismului, lăsată drept              tan în 28 de zile. Aceste cifre ex­          fac obiectul materialului de              ind forţele angrenate in aceste     loc' în comunele Almaşul Mic,
jtăţile culturale, începînd de la           « r a r ii!                               moştenire de către burghezo-mo-            primă clar transformarea Romîniei            faţă.                                                                         Cugir, Băcăinţi şi altele.
casele de citit şi pînă la Biblio­          fijri H                                   şieriîne, a rămas de domeniul              dintr-o ţară agrară şi producătoare                                                    lucrări şi ritmul muncii, că nu
teca regională şi-au întocmit                                                         trecutului, asemenea unei amin­            de materii prime, într-o ţară indus-            Concret. Trecînd peste reme­           vor fi predate la termen (2 0                                         E. MARCU
planuri de muncă minuţioase, a-                sV •> f‘ '• •                          tiri triste.                               trial-agrară în continuu progres.            dieri (lucrări de lichidare a u-          decembrie). Afirmaţia e vala­
:xate pe sarcina popularizării şi                                                                                                                                             nor restanţe fizice privind a-            bilă şi pentru lucrarea privind          Cadouri pentru
'difuzării cărţii pînă în cele mai                                        OECSMâRîf      Partidul clasei muncitoare a                                                         gregatele predate combinatului)           cuptorul cu răcire lentă, tot de        pomul de iarnă
îndepărtate sate şi cătune.                                                  I*‘U     dat maselor cele mai largi po-                                                                                                    la secţia laminoare.
                                                                                      sibi'ităţi de îmbogăţire a minţii.         ® In 1956, în comparaţie cu 1955, şi luînd in discuţie acele lucrări                                                          Conducerea întreprinderii mi­
    Una din caracteristicile omu­          rora huzureau. Şi, totuşi, aceş­           Organizarea „Lunii culturii ro-                                                                                                      Pentru a evita justificările     niere Barza, împreună cu Comi­
lui nou, rezidă în setea acestuia          tia, îndrumaţi de partid, s-au ri­                                                    producţia s-a dezvoltat astfel: ener­ a căror predare e solicitată cu                  I.C.S.H.-ului, amintim că aceste    tetul sindical al întreprinderii,
pentru cultură, pentru lumina              dicat, punînd capăt unei lumi              mîneşti“ şi în cadrul acesteia a                                                                                                  termene nu sînt stabilite de        a început pregătirile în vederea
învăţăturilor din cărţi. Astăzi            de exploatare, pornind ,1a zidirea         „Săptămânii cărţii1', o ocazie             gie electrică 113 la sută, ţiţei ex -, deosebită insistenţă de C. S.                   combinat. Ba mai mult,              sărbătoririi pomului de iarnă.
:mai mult ca oricînd, el înţelege          unei lumi noi, plină de frumu­             în plus de atragere a celor ce                                                                                                    I.C.S.H.-ul a încunoştiinţat Di­    In acest scop a fost alocată
că slova cărţii îi este indispen­          seţi.                                      muncesc înspre comorile; cultu­            tras 103 la sută, cărbune brut extras Hunedoara, se constată un fapt                   recţia investiţii din combinat,     suma de 1 0 0 .0 0 0 lei pentru pro­
sabilă, că numai împrietenindu-                                                       rii. ’-y                                                                                                                          că aceste termene — cele amin­      curarea de cadouri.
.şi-o, poate ajunge la desăvîrşi-             Creîndu-şi o literatură nouă,                                                      106 la sută, minereu de fier 109 la puţin îmbucurător : termenele                      tite — sînt ultimele. De aici se
rea minunatei opere la care lu­                                                          Pe plan regional, în această                                                                                                                                          Din această sumă s-au procu­
crează avîntat — construirea so­                                                      săptămînă, librăriile vor organi­          sută, fontă 102 la sută, oţel 102 la nu sînt respectate.                               poate deduce — realitatea de        rat obiecte ca bocanci, costume,
cialismului. E lesne deci de în-                                                      za standuri de cărţi, bazare ale                                                                                                  fapt — că pentru lucrările a-       cojocele, jucării etc. care vor fi
jjţeles de ce pot fi găsite aproape                                                   cărţii, iar bibliotecile vor orga­         sută, laminate finite pline 105 I a ; Exemple în sprijinul acestei                     mintite au fost fixate cu mult      împărţite copiilor de mineri în
'în casa fiecărui ţăran munci­                                                        niza r'ecenzii, consfătuiri cu ci­                                                                                                timp în urmă termene „defini­       ziua sărbătoririi pomului de
tor, cărţi dintre cele mai dife­                                                      titorii, procese literare, întîlniri       sută, strunguri 116 Ia sută, motoare j afirmaţii pot fi aduse multe.                   tive11, termene care cu ocazia      iarnă.
rite. Cartea este acum un prie­                                                                                                                                                                                         fiecărei şedinţe comune şi tot
 ten îndrăgit şi aşezat la loc de                                                     cu scriitori şi diverse alte ac­           cu combustie internă 124 la sută, j Aşa, bunăoară, conducta de apă                     sub titlul de definitive, au fost                                         M. S.
.cinste peste tot, atît în locuin­                                                    ţiuni, menite să popularizeze                                                                                                     aminate.                                                             corespondent
ţ a muncitorului, cît şi a pluga­                                                                                                rulmenţi 124 la sută, autobuse 250 ( de la fabrica de dolomită, lu­
 rului.                                                                               cărţile, să le facă mereu mai                                                                                                        Acestei practici — care de-
                                                                                                                                 la sută, sodă caustică 102 la sută, | crare ce trebuia predată în ziua                 acum a făcut tradiţie — con­
    Nu sînt rare cazurile în care,                                                    cunoscute şi ‘mai îndrăgite de
 foşti analfabeţi, sînt în stare                                                                                                 îngrăşăminte chimice 118 la sută.            de 29 a lunii trecute, nu a fost
                                                                                      marele nostru public cititor.                                                           recepţionată de combinat nici
 să-ţi vorbească azi despre Tols-                                                                                                o In anii puterii populare au fost] azi. Staţia de alimentare cu apă

ţo i, Eminescu sau despre alţi                                                                                                   reutilate şi dezvoltate o serie de în- < şi cărbuni pentru locomotivele

 scriitori, din operele cărora au                                                                                                treprinderi siderurgice ca : uzinele I din sectorul I, aşişderea. Lucră­

 citit şi au tras învăţăminte.                                                                                                   „Oţelul Roşu", „Vlăhiţa", „Industria I rile „Combaterea zaiului la sta­
                                                                                                                                                                              ţia de pompe Cerna“, cu ter­
    E prea bine cunoscut faptul                                                                                                  sîrmei" Cîmpia Turzii ş. a.
                                                                                                                                                                              men de predare 10 decembrie,
           C o ncurs
                                                                                                                                 • Producţia de fontă şi oţel a, ţării ( „Conducta cu aer comprimat                     ducerea I.C.S.H. trebuie să-i
 „C in e şfie cîşfigă"                                                                                                                                                                                                  pună capăt! O cere reputaţia
                                                                                                                                 a reprezentat la sfîrşitul primului 1 pentru oţelăria electrică11, cu                  ei, o cere exploatarea combina­
                                                                                                                                                                              termen de predare 6 decembrie,            tului, care e stînjenită în acti­
                                                                                                                                 cincinal 432 la sută şi respectiv 269 ^      n-au fost predate. Acelaşi lu­            vitatea ei de lipsa funcţionării

                                                                                                                                 la sută faţă de 1938. Pînă în 1960,1 cru se poate spune despre lu­

                                           J îl Inire co scriitorul Eusebio Camilar                                              producţia de fontă va spori de două, crarea privind cuptorul cu ră­ unor instalaţii absolut necesare

                                                                                                                                 ori faţă de 1955 şi deci va reprezen-/ cire dirijată de la secţia lami­ bunului mers al producţiei.

                                              Pe linia îndeplinirii bogatului            In cadrul acestei întîlniri, ce         ta 864 la sută faţă de 1938 ,iar cea;
                                           program întocmit cu ocazia                 va avea loc în sala festivă a
                                           „Săptămînii cărţii11, Consiliul re­        Sfatului popular regional, auto­           de oţel va spori de 2 pînă la 2,2 ori, (
                                           gional „A.R.L.U.S.11, în colabora­         rul va vorbi cititorilor despre lu­
                                           re cu Biblioteca regională, or­            crarea sa „împărăţia soarelui",            reprezentînd 538 la sută faţă de\            Cercul dramatic al clubului
                                           ganizează în ziua de 15 decem­             precum şi despre alte opere sau            1938.
                                           brie a.c., orele 11, o întîlnire cu        aspecte din viaţa şi munca sa de
                                                                                      om al scrisului.                             • Prin darea în funcţiune în cel'                      C.                            F. R. Simeria
                                           cunoscutul scriitor Eusebiu Ca­                                                       de-al doilea cincinal a unor noi cup-/
                                                                                                                                 toare Martin de mare capacitate,]               SIMERIA (de la subredacţia             conducerea clubului C.F.R. Si-      amator, pentru a se pregăti şi
                                           milar.                                                                                producţia de oţel din ţara noastră (         noastră voluntară).                       meria ar trebui să se preocupe      mai bine. Acelaşi număr de to­
                                                                                                                                 va creşte în 1960 la circa 1.600.000 i                                                 mai mult pentru stimularea ze­      varăşi ( 1 2 ) fac parte din rin-
‘ In ziua de 22 decembrie a. c.,                                                      -3§|§                                      tone faţă de 555.000 tone cît s-a pro­          Cercul dramatic al clubului            lului şi eforturilor depuse de      durile muncitorilor de lâ ate­
 Librăria Noastră" din oraşul                                                                                                    dus în 1950.                                 C.F.R. Simeria şi-a inceput ac­           membrii cercului dramatic. Es­      lierele C.F.R., iar restul din al­
Deva va organiza un concurs                                                                                                                                                   tivitatea prin 1952. înjghebat            te suficient să ne gîndim la        te unităţi ceferiste. Cu toţii dau
„Cine ştie cîştigă". Tema a-                                                                                                        Noi înscrieri                             de o mină de oameni, cercul s-a           faptul că aceşti tovarăşi au e-     dovadă de dragoste şi ataşa­
cestuia va f i : „Să cunoaştem                                                                                                                                                dezvoltat continuu, astăzi nu-            fectuat în acest an, — pînă la      ment faţă de cercul dramatic
                                                                                                                                                                              mărind 27 de membri. In cei

din literatura noastră origina­                 In cadrul „Lunii culturii" s-a deschis in Capitală Expo'zl-                           U U.C.F.S.                              cinci ani ai existenţei sale, cer­        I noiembrie — 100 de repetiţii,     căruia îi aparţin şi contribuie
lă, viafa şi opera lui Miliail             lia de artă populară a naţiona litâţilor conlocuitoare.                                                                            cul a desfăşurat o rodnică acti­          iar orele destinate pregătirii      în permanenţă la îmbunătăţi­
Saclopeanu".                                                                                                                        Acţiunea de înscriere a noi               vitate, perfecţionîndu-şi neconte­        spectacolelor, se ridică la 5.852.  rea interpretării rolurilor, a
                                                IN CLIŞEU: Aspect de la expoziţie.                                               membri în U.C.F.S. se desfă­                 nit măiestria artistică.                  Oare acesta nu este un efort        condiţiilor tehnice în montarea
   Ciştigătorilor, li se vor dis­                                                                                                şoară în raionul Brad cu rezul­                                                        care trebuie răsplătit ?            spectacolelor, ajutaţi fiind în­
tribui premii, constind in apa­                                                                                                  tate bune. In urma muncii des­                  Piesele de teatru prezentate                                               deaproape de tovarăşi cu expe­
rate de fotografiat, clasoare cu                                                                                                 făşurate de comitetele de orga­              de acest cerc, au fost întotdea­             Este • adevărat că spectatorii   rienţă ca Ştefan Nuzbaum, Vic­
timbre filatelice, stilouri etc. De                                                                                              nizare U.C.F.S. şi U.T.M., nu­               una bine alese. Iată cîteva din           simerieni veniţi la cele 15 spec­   tor Mîhăilescu, Aurel Marinescu
asemenea, se vor acorda nume­                                                                                                    mărul membrilor creşte mereu.                e le : „Bărbat fără opinci11,, „Se        tacole (din- caTe~ '8 "'premiere)
roase menţiuni in cărţi.                                                                                                         Astfel, pînă acum citeva zile,               trece cazul11, „Ei nu ne vor în-          date în acest an, au răsplătit      e t c .1-'' —
                                                                                                                                 se înscriseseră în U.C.F.S., pes­            genunchîaV" „Un pas necuge­               cu aplauze munca şi talentele
   La acest concurs pot să par­                                                                                                  te 1.500 membri.                             tat11, „Intr-o haltă11 etc.               de pe scenă. Trebuie spus însă         Cercul dramatic al clubului
ticipe toţi cititorii din oraş.                                                                                                                                                                                         că numărul de 3.200 de spec­        C.F.R. Simeria se găseşte in
                                                                                                                                    Printre colectivele fruntaşe în              Numai în acest an cercul dra­          tatori la cele 15 spectacole da­    plină activitate. Ultima premie­
                       -k                                                                                                        această acţiune se numără                    matic din Simeria a prezentat             te, (în medie 2 0 0 de spectacol)   ră a fost prezentată la 7 decem­
                                                                                                                                 „Progresul11 Gurabarza, în ca­               8 premiere. Regretabil este în­           este puţin, mult prea puţin, pen­   brie a. c. cu piesa „Domnişoara
   Tot „Librăria Noastră" va                                                                                                     re s-au înscris peste 400 mem­               să faptul că nu s-a întreprins            tru un centru ca Simeria. Şi        Nastasia11 de George Mihail
organiza intre intre 16—22 de­                                                                                                   bri, Şcoala medie mixtă Brad                 nici o deplasare prin regiune             aici, în problema mobilizării, a    Zamfirescu, piesă bine interpre­
cembrie, un „Bazar al cărţii".                                                                                                   cu peste 400 membri şi Şcoala                cu aceste piese. Schimburi de             popularizării spectacolelor sar­    tată şi care s-a bucurat de un
                                                                                                                                 profesională Gurabarza cu pes­               experienţă cu cercurile drama­            cina principală revine tot tova­    deosebit succes.
   Prin vizitarea acestui bazar,                                                                                                 te 200 membri. Din rîndul co­                tice ale cluburilor din Hune­             răşilor din conducerea clubului.
oamenii muncii vor putea cu­                                                                                                     lectivelor săteşti merită a fi e-            doara, Cugir, Brad, Valea Jiu­                                                   Colectivul cercului dramatic
noaşte noile opere ale scriito­                                                                                                  videnţiate cele din comunele                 lui etc., dacă s-ar fi făcut, ar fi          Colectivul cercului dramatic     al clubului C.F.R. Simeria este
rilor noştri şi in acelaşi timp                                                                                                  Crişcior şi Băiţa, care au în­               adus rezultate şi mai bune în             al clubului C.F.R. Simeria, s-a     hotărit să muncească -in viitor
îşi vor putea îmbogăţi cu noi                                                                                                    scris 50 de membri fiecare.                  munca acestora. Tovarăşii din             dovedit a fi un colectiv bine       cu rezultate şi mai bune, să
volume interesante, bibliotecile                                                                                                                                                                                                                            ridice necontenit calitatea in­
personale.                                                                                                                                                       M. SUSAN

                                                                                                                                                                corespondent

                                                                                                                                                                                                                        închegat. Din totalul de 27 de terpretării la un grad şi mai

  Pregătirile febrile desfăşurate timp     In ajunul sesiunii N.A.T.O.                                                                                                        în scopul unirii şl activizării tuturor   membri, un număr de 12 s-au înalt.  S. MUNTEANU
de peste o lună de zile de conducă­                                                                                                                                           forţelor agresive ale lumii capitaliste   înscris si la studioul actorului
torii atlantici în vederea sesiunii                                                                                                                                           sub egida imperialismului american.
N.A.T.O. care se deschide mîine la         de la Paris                                                                                                                                                                  PETRECEŢI O SEARA PLĂCU TĂ
Paris, au intrat în faza lor finală. In                                                                                                                                         Forţele democratice şi iubitoare de                           La
timpul care a rămas pînă la deschide­      Press, caracteristică de altfel pentru     re fermitate la sesiunea N.A.T.O., pro­    dăugat că „pentru reprezentanţii fran­       pace din întreaga lume condamnă
rea mult trîmbiţatei sesiuni, urmează      întreaga perioadă pregătitoare a aces­     blema introducerii obligativităţii con­    cezi la sesiunea N.A.T.O., va fi greu        noile uneltiri ale militariştilor atlan­  Restaurantul „MINERUL" din Petroşani
să mai aibe loc o reuniune a consi­        tei sesiuni.                               sultărilor reciproce a statelor vest-      să-şi fixeze poziţia şi probabil că se­      tici şi îşi exprimă hotărîrea de a-şi
liului european la care vor participa                                                 curopene, membre ale coaliţiei atlan­      siunea va trebui să se mulţumească           intensifica lupta pentru zădărnicirea           • Specialităţi culinare, seara grătar.
miniştrii de externe ai celor 15 ţări        Este ştiut că în săptămînile care au     tice. Se ştie că cu prilejul recentei                                                   planurilor agresive ale acestora. „For.         ® Vinuri Cotnar, Tîrnave şi Alba Iulia.
membre şi o reuniune a consiliului         precedat sesiunea N.A.T.O. — sesiune       vizite a lui von Brentano la Washing­      din partea lor doar cu declaraţii ge­        ţele iubitoare de pace din toate ţă­
Uniunii Europei occidentale la care        menită de organizatorii ei să devină       ton, acesta i-a cerut lui Dulles ca        nerale de principiu". Nu trebuie uitat       rile, scrie ziarul „l’Humanite11, întîm-                              ° Muzică ® Dans.
vor participa miniştrii de externe ai      o demonstraţie a „unităţii" atlantice      S.U.A. să nu mai întreprindă nici o        că lupta pentru supremaţie în cadrul         pină sesiunea N.A.T.O. de la Paris,             Refrenele vocale: Ica Marinescu-Adamescu.
celor şapte ţări membre. Seria con­        — contradicţiile şi divergenţele între     acţiune fără a se consulta în preala­      N.A.T.O. se îmbină strîns cu concu­          prin intensificarea luptei împotriva
vorbirilor bilaterale care au precedat     principalii parteneri atlantici s-au ma­   bil cu partenerii lor atlantici. Cere­     renţa acerbă a monopolurilor celor           cursei înarmărilor, împotriva înarmă­     u»<6fa.t bun.• 9
sesiunea atlantică de la Paris va fi       nifestat cu o deosebită vigoare.           rea ministrului de Externe vest-ger-       patru puteri occidentale, ceea ce dă         rii atomice, pentru dezarmare şi tra­
încheiată prin convorbirile pe care le                                                man a fost respinsă ,de Dulles drept       acestor contradicţii un aspect şi mar        tative11.
are cancelarul Adenauer la 14 şi              O reacţie deosebit de violentă din      „inacceptabilă". Guvernul federal spe­     grav din punct de vedere al „unită­
15 decembrie cu liderii guvernului         partea ţărilor de pe continentul vest-     ră în 'prezent să poată obţine intro­      ţii." atlantice.                                Aceste forţe salută propunerile cu­
francez.                                   european au provocat-o planurile           ducerea obligativităţii consultărilor re­                                               prinse în mesajele adresate de N. A.
                                           Washingtonului cu privire la crearea       ciproce cel puţin pentru membrii vest-        Este limpede că în faţa acestei si­       Bulganin şefilor de guvern ai ţărilor
   Scopul sesiunii N A.T.O. de la Pa­      unui aşa zis directorat anglo-ameri-       europeni ai alianţei atlantice. Este       tuaţii tonul presei americane nu poate       occidentale propuneri care urmăresc
ris este adoptarea unor noi planuri        can în N.A.T.O. Aceste planuri au          limpede că prin această propunere,         fi decît pesimist. Sesiunea N.A.T.O.,        întărirea păcii şl securităţii popoare­
militare de intensificare a cursei înar­   fost elaborate de S.U.A. în urma scă­      guvernul federal vizează în primul         anunţată cu cîteva luni înainte ca o         lor. In toate ţările occidentale propu­
mărilor şi a înarmării atomice.            derii prestigiului american şi a „sem­     rînd Anglia pe care el vrea s-o îm­        mare demonstraţie a unităţii şi soli­        nerea lui N. A. Bulganin ca în cen­
                                           nelor de independenţă", după cum se        piedice cu orice chip să joace un rol      darităţii figurează azi în paginile           trul Europei să fie creată o zonă lip­
   Derutate de uriaşele succese obţi.      exprimă corespondentul agenţiei Uni­       conducător în cadrul N.A.T.O.              presei americane ca un eveniment ca­          sită de orice fel de armament ato­
nute de U.R.S.S. prin lansarea sate­       ted Press, manifestate de o serie de                                                  re dă multă bătaie de cap Departa­           mic este privită cu mult interes. In
liţilor artificiali şi de eşecurile înre­  parteneri atlantici. Pentru Statele U-        In această privinţă, Bonnul con­        mentului de Stat. „Sesiunea de la            special în Republica Federală Germa­
gistrate de S.U.A. în acest domeniu,       nite a devenit tot mai greu să ţină        tează pe sprijinul Franţei, care se pre­   Paris, scrie ziarul „Washington Post"        nă, ţara pe care S.U.A. vor să o
cercurile conducătoare atlantice şi în     în frîu pe aliaţii lor, în special după    zintă la această sesiune N.A.T.O. cu       provoacă multe griji şi multe nopţi
primul rînd cele americane, caută să       recentele lor eşecuri lamentabile în.      suspiciuni şi resentimente faţă de a-      nedormite conducătorilor Departamen­          transforme într-un cap de pod atomic
vadă în lansarea sputnikului exclusiv      registrate în legătură cu încercările      liaţii ei anglo-americani. Atitudinea a-                                                 al pactului atlantic, această propunere
aspectul militar al problemei şi igno­     nereuşite de lansare a unui satelit ar­    cestora, începînd cu acţiunile de li­      tului de Stat. Zilnic apare cîte un          a trezit un deosebit ecou. Influentul
ră în mod deliberat aspectul ei ştiin­     tificial. In aceste condiţii Washingtonul  vrare de arme către Tunisia şi termi-      nou incident care dă de furcă orga­           ziar burghez „Die Welt“ a publicat
ţific şi tehnic, a cărui importanţă este   a fost obligat să-şi apropie Anglia,       nînd cu recentele tratative secrete        nizatorilor sesiunii N.A.T.O. Ceea ce        sub semnătura redactorului său şef,
predominantă.                              să-şi asigure sprijinul ei, împărţind      dintre ministrul american al apărării      stă la baza tuturor acestor dificul­         Zehrer, un amplu articol în care au­
                                           pînă într-un anumit grad cu ea, he­        Mc Elroy şi guvernul englez. în jurul      tăţi este o totală lipsă de încredere         torul subliniază importanţa propuneri­
   Aceste cercuri încearcă să justi­       gemonia în coaliţia atlantică şi încre-    cărora cercurile oficiale de la Londra     între statele atlantice şi îrt special o      lor cuprinse în mesajul adresat de
fice astfel noua intensificare a cursei    dtnţîndu-i, după cum subliniază zia­       şi Washington păstrează cea mai de­        totală neîncredere a tuturor ţărilor         N. A. Bulganin lui Adenauer. Zehrer
înarmărilor ordonată de S.U.A., în         rul „Combat" rolul de „cîine care pă­      plină discreţie, a provocat iritare şi     atlantice faţă de S.U.A.".                   subliniază că situaţia este prea se­
ciuda faptului că tot mai mulţi oa­        zeşte turma europeană".                    nemulţumire la Paris.                                                                   rioasă pentru ca guvernul federal să-şi
meni politici lucizi din Occident —                                                                                                 Ar fi însă greşit să se presupună          mai poată permite să nu ia în se­
ca de pildă fostul ambasador Kennan           Fireşte că aceste planuri nu sînt          Recent un purtător de cuvînt al         că blocul atlantic se află în pragul          rios propunerile sovietice.
— se întreabă dacă este oportun ca         pe placul celorlalţi parteneri atlan­      Ministerului de Externe francez a de­      prăbuşirii. Liderii americani, prin a-
occidentul să răspundă lansării sate­      tici şi în primul rînd al Franţei şi       clarat că cercurile politice franceze      meninţări făţişe şi prin promisiuni,            In cercurile opiniei publice demo­
liţilor sovietici prin convocarea unei     Republicii Federale Germane, care nu       sînt indignate de faptul că guvernul       caută să strîngă din nou rînduriie a-         crate din toate ţările se subliniază
sesiuni atlantice menite să adopte noi     văd cu ochi buni' străduinţele Angliei     francez nu a fost informat de propu­       lianţei atlantice sub zdrenţuitul drapel      contrastul izbitor între declaraţiile
planuri agresive. Ultimele pregătiri        de a ocupa locul de aliat privilegiat      nerile pe care S.U.A. şi Anglia in­       al „luptei împotriva primejdiei comu­        războinice ale liderilor atlantici în a-
ce se desfăşoară în prezent la Paris        al S.U.A. Pentru a zădărnici aceste        tenţionează să le facă la sesiunea de     niste".                                      junul deschiderii sesiunii N.A.T.O. de
în vederea deschiderii sesiunii             străduinţe, guvernul de la Bonn in­                                                                                                la Paris şi propunerile de colaborare
N.A.T.O., au loc într-o atmosferă                                                                                                   Strategii de la Washington între­          paşnică şi de întărire a păcii în lume,
„apăsătoare şl febrilă", după expresia                                                                                                                                        făcute de guvernul sovietic în mesa.
                                                                                                                                                                               jele adresate conducătorilor occiden­

corespondentului agenţiei Associated tenţionează să ridice cu cea mai ma­ la Paris. Purtătorul de cuvînt a a. prind în prezent eforturi înfrigurate tali.
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55