Page 51 - 1957-12
P. 51
Pag._4_ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 933
Puternicul ecou Internaţional L h %' g m p:
la mesajele lui N. A. Bulganin
•îs*
R.D. Germană Ziarul „Iomiurl", unul din ce mai pentru faptul că el a fost •sm
le mai mari zipre japoneze, sub formulat de către partea rusă“.
BERLIN 14 (Agerpres). Co- liniază că Uniunea Sovietică a •.s-.w-.vv-.
mentînd mesajele adresate de făcut din nou propuneri, a că A n g lia
N. A. Bulganin, preşedintele ror idee de bază este chemarea
Consiliului de Miniştri al la pace. In ultimul timp, scrie LONDRA T4 (Agerpres). Me N.A.T.O. nu trebuie să DeclsFaţia cu privire la principiile coexistentei paşnice
U. R. S. S., şefilor guvernelor ziarul, iniţiativa în ce priveşte sajele lui N. A. Bulganin adre propusa de delegaţia sovietica în discuţia
5.U.A„ Angliei, Franţei şi Re reglementarea relaţiilor dintre sate conducătorilor guvernelor se amestece în conflictul Comitetului Politic al 0. H. V.
publicii Federale Germane, zia est şi vest a trecut în întregi ţărilor occidentale au produs o dintre Indonezia şîOlanda
rul „Neues Deutschland" rele me în mîinile Uniunii Sovieti puternică impresie asupra cer NEW YORK 14. Corespondentul A- litare, printr-un sistem de securitate El a arătat în încheiere că In in
vă intr-un articol de fond că ce. Uniunea Sovietică arată în curilor politice şi asupra opiniei DJAKARTA 14 (Agerpres). — gerpres anunţă: Comitetul Politic % internaţională. La baza unor aseme teresul coexistenţei paşnice trebuie
mesajele şefului guvernului so continuare ziarul întreprinde în publice engleze. Opinia publică indoneziana es continuat dezbaterea generală asu nea relaţii ar putea să stea adopta subliniat că viitoarea sesiune a Con
vietic conţin încă un avertis această direcţie paşi, care au un te indignată de încercările pu pra problemei coexistenţei paşnice a rea unanimă a unor principii privind siliului N.A.T.O. nu va putea contri
ment insistent împotriva urmări caracter politic şi nu militar. In Numeroase ziare burgheze ci terilor din blocul N.A.T.O. de a statelor în şedinţa din dimineaţa zi coexistenţa paşnică. bui la rezolvarea problemelor din O-
lor realizării planurilor milita ce priveşte statele occidentale, tează doar unele propuneri cu se amesteca în conflictul dintre lei de 13 decembrie. rientul mijlociu, dacă nu va ţine sea
re care vor fi discutate la apro ele răspund Ia aceasta mai cu prinse în mesaj, punîud astfel pe Olanda şi Indonezia în problema A urmat la cuvînt delegatul Ara-
piata sesiune a Consiliului seamă prin măsuri cu caracter cititor în imposibilitatea de a-şl Irianului de vest. întreaga pre In continuarea şedinţei de diminea biel Saudite, Ahmed Sukelr care a ma de aspiraţiile naţionale ale popu
N.A.T.O. U.R.S.S., scrie ziarul, militar. Face o imagine reală cu privi să este de părere că Indonezia subliniat că unanimitatea Adunării în
opune acestor planuri măsuri re la adevăratul conţinut şi im nu trebuie să dea înapoi nici cu ţa a vorbit delegatul Iugoslaviei. El sprijinul unei reale coexistenţe, va laţiei din această regiune.
care servesc Intr-adevăr cauzei Ziarul critică S.U.A. şi Anglia portanţa acestor documente. To un pas în campania sa împotri a subliniat că este absolut necesară crea climatul propice îmbunătăţirii re Ultimul vorbitor al şedinţei de di
asigurării păcii. pentru politica lor, a cursei înar tuşi toate ziarele subliniază acel va capitaliştilor olandezi. Zia laţiilor între toate statele.
mărilor, şi declară că în condi pasaj din mesajul lui N. A. Bul rele subliniază că S.U.A. şi alte înlocuirea sistemului de blocuri ini- mineaţa a fost delegatul Bulgariei.
Intr-un articol de fond ziarul ţiile actuale, cînd există proiec ganin adresat lui MacMillari, cîteva ţări occidentale încearcă
„Tribune" arată că guvernul U- tile teleghidate, această politică unde se vorbeşte de primejdia să zdruncine hotărîrea poporu Cuvîntarea reprezentantului U.R.S.S.
niunii Sovietice a manifestat o este lipsită de perspective. zborurilor continue a bombardie lui indonezian în lupta sa pen
nouă iniţiativă largă cu scopul relor americane, care au baze în tru redobîndirea Irianului de
de a salva omenirea de groză Egipt Anglia, transportînd bombe ato vest.
viile unui război atomic. mice şi cu hidrogen deasupra in
CAIRO 14 (Agerpres). Toate sulelor britanice, problemă care
R. Cehoslovacă ziarele egiptene au publicat pe
primele pagini expuneri ale me- a devenit deosebit de acută pen- In legătură cu presiunile exer V. V. K U Z N E Ţ O V
PRAGA 14 (Agerpres). Zia sajelor Iui N. A. Bulganin sub
rul „Rude Pravo" publică mesa liniind importanţa excepţională tru populaţia Angliei. citate de puterile N.A.T.O. zia
jele lui N. A. Bulganin sub titlul a acestor documente pentru cau
mare: „N. A. Bulganin pro za păcii şi menţinerii securităţii Ziarul „Daily Herald" a pu rul „Bintang Timur” scrie că pu In şedinţa din seara zilei de 12 tru a impune cuiva ideile comunis Exprimînd hotărîrea guvernului so
pune lui D. Eisenhower să ca generale. blicat un articol a lui Michel terile occidentale vor să deter decembrie a Comitetului Politic V.V. mului, orînduirea socială socialistă. vietic de a se ajunge la o înţelegere
dă de acord asupra întîlnirii şe Foot, membru al Partidului la mine Indonezia să negocieze cu Kuzneţov reprezentantul U.R.S.S. a cu privire la o întîlnire personală a
filor de guvern". Ziarul „Zeme- Ziarul „Al Ahbar" subliniază burist, care cheamă ţările apu Olanda întîi în problemele de luat cuvîntul pe marginea declaraţiei Problema superiorităţii unui sistem şefilor puterilor pentru discutarea tu
delske Noviny" subliniază că po. în titlu : „Bulganin avertizează sene să se folosească de posi ordin economic. Ziarul sublinia'- cu privire la principiile coexistenţei social sau a altuia a spus el, tre turor problemelor, necesitatea exami
împotriva primejdiei înarmării bilitatea pe care o reprezintă me ză că dacă s-ar începe tratative paşnice. El a arătat că guvernul so buie rezolvată prin întrecere econo nării cărora ar putea fi stabilită de
jp trele cer o politică care să Ie Europei cu rachete şi bombe a- sajele lui N. A. Bulganin şi să cu Olanda ele nu trebuie duse vietic prezentînd spre examinare Adu mică paşnică, în condiţiile unor le căire participanţii la întîlnire, V. V.
tomice". Ziarul „As Saab" sub înceapă tratativele între Orient decît pe baza redobîndirii Iria nării Generale a O.N.U. proiectul de gături normale între toate ţările. Kuzneţov, a subliniat importanţa Or
permită să trăiască în pace şi liniază că Uniunea Sovietică şi Occident. nului de vest, problemele econo declaraţie cu privire la principiile ganizaţiei Naţiunilor Unite pentru a-
să folosească pe deplin avan cheamă din nou la organizarea mice urmînd a fi lăsate pentru coexistenţei paşnice, a pornit de la In vederea îmbunătăţirii relaţiilor sigurarea securităţii generale. Tocmai
tajele colaborării reciproce. Zia unei întîlniri a conducătorilor Intr-un articol întitulat: „Bul o rezolvare ulterioară. convingerea fermă că situaţia inter sovieto-americane, care au o mare de aceea, a spus el, delegaţia so
rul „Prace" caracterizează me marilor puteri, pentru a se obţi ganin spune să începem tratati naţională care se creează în momentul importanţă pentru soarta păcii, gu vietică propune ca Adunarea Generală
sajul lui N. A. Bulganin ca o ne reglementarea problemelor vernul U.R.S.S. consideră în prezent
mare iniţiativă paşnică a Uniu internaţionale. „Uniunea Sovie vele în numele păcii', săptămî- oportună încheierea unui acord între
nii Sovietice. Ziarul „Mlada tică, scrie ziarul, cheamă la în-
Fronta" declară: „Sîntem îm cheierea unui acord de prietenie nalul laburist „Tribune" scrie că de faţă implică primejdii serioase pen U.R.S.S. şi S.U.A., în care să se pro să adreseze tuturor ţărilor chemarea
potriva planurilor N.A.T.O., de cu Statele Unite şi Ia lichidarea „problema tratativelor între Ori clame hotărîrea fermă a celor două de a-şi întemeia relaţiile pe princi
oarece ele ameninţă cauza păcii tuturor pactelor militare". ent şi Occident este cea mai ac tru pacea generală. El a subliniat state de a dezvolta între ele relaţii de piile coexistenţei paşnice.
generale". „Uniunea Sovietică, tuală din toate problemele care prietenie şi colaborare paşnică.
scrie ziarul „Obrana Lidu“, ce- Opinia publică egipteană a stau în faţa Angliei' Comitetul însărcinat cu apoi că pentru Uniunea Sovietică, Din însărcinarea guvernului său.
re ca popoarele lumii să reali- Pr*mi’t cu o uriaşă satisfacţie Uniunea Sovieiică este gata să dez V. V. Kuzneţov a prezentat propu
zeze un acord între ele, să se în noul apel al Uniunii Sovietice Ziarul condamnă cu hotărîre pregătirea statutului pentru toate ţările socialiste politica volte şi să îmbunătăţească în egală nerea de a se discuta la actuala se
ţeleagă reciproc". punctul de vedere că tratative viitoarei federaţii dintre externă de pace este baza întregii lor măsură relaţiile ei cu Anglia, Franţa, siune a Adunării Generale problema
către ţările occidentale de a în le nu vor da rezultate atît timp Japonia, Italia, R. F. Germană, cu coexistenţei paşnice a statelor şi de
Ziarul „Rude Pravo" scrie în- cît nu va fi creată „poziţia de Siria şi Egipt şi-a politici. toate celelalte state care doresc aceas a se adopta o declaraţie în care se
tr-un articol de fond întitulat ceta experienţele cu arma ato forţă". „Dacă vom fi de acord Uniunea Sovietică, a spus el în con ta, pe baza respectului reciproc, a spune printre altele:
„Necesitatea insistentă a zilelor mică şi cu hidrogen. cu acest argument, scrie ziarul egalităţii în drepturi şi ţinîndu-se
noastre" : Noile propuneri paş „Tribune", atunci acest lucru va terminat lucrările tinuare, s-a pronunţat şi se pronunţă seama de interesele reciproce. „Adunarea Generală, considerînd unul
nice ale Uniunii Sovietice, ex Arătînd că conducătorii ţări apropia războiul”. şi în prezent pentru menţinerea rela din principalele ţeluri ale Organizaţiei
puse în răspunsul lui N. A.( DAMASC 14 (Agerpres). —¦ ţiilor paşnice, pentru colaborare co Reprezentantul U.R.S.S. a declarat
Bulganin către primul ministru lor occidentale recurg Ia tot fe Ziarul „Western Mail and Ziarul sirian „Al Ray al Asam" mercială pe bază de egalitate în drep că guvernul sovietic acordă principala Naţiunilor Unite întărirea păcii genera
al Indiei Jawaharlal Nehru şi Sound Wels News" vede în me anunţă că comitetul alcătuit din turi cu toate statele, indiferent de o- atenţie problemei realizării unui acord
în mesajele către Eisenhower lul de subterfugii pentru a jus sajele lui N. A. Bulganin „două membri ai Partidului socialist rîndulrea lor socială şi politică. le şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie
şi Adenauer, precum şi către posibilităţi care merită să fie e- al renaşterii arabe şi care era cu privire la dezarmare şi este gata
alţi oameni de stat ai Occiden tifica politica lor agresivă şi xaminate". Prima posibilitate însărcinat cu pregătirea statutu In continuare reprezentantul U.R.S.S. să ajungă de pe acum la o înţe între state, indiferent de orinduirea lor
tului, vor găsi fără îndoială spri este încheierea Unui pact de ne lui viitoarei Federaţii dintre Si a vorbit despre cunoscutele principii legere asupra unor măsuri eficace socială.
jinul deplin al opiniei publice pentru a respinge propunerile agresiune între ţările partici ria şi Egipt şi-a terminat lucră ale coexistenţei paşnice prezentate în de dezarmare. In vederea creării în
mondiale. Mesajele lui N. A. Bui- pante la Tratatul de la Varşovia rile. Proiectul de statut, care va comun de Republica Populară Chi crederii necesare în acest scop, a Constatînd cu salisfacţic că în ulti
ganin exprimă năzuinţele tutu de pace ale Uniunii Sovietice, şi ţările membre ale N.A.T.O.; fi publicat, prevede crearea u- neză şi Republica India în 1954 şl spus V. V. Kuzneţov, guvernul sovie mul timp numeroase state au început
ror oamenilor iubitori de pace. a doua este retragerea trupelor nui stat federal ce urmează să despre marele rol pe care conferinţa să-şi întemeieze relaţiile, pe cele ci.ici
'ilarul „Al Gumhuria" scrie: străine de pe teritoriul celor do fie condus de un preşedinte, de de la Bandung a ţărilor Asiei şi A- tic propune ca U.R.S.S., S.U.A. şi
R. P. D. Coreeaoa uă Germanii. înţelegerea în pri un vicepreşedinte, avind o adu fricii. l-a avut în problema consolidă principii ale coexistenţei paşnice.
Atitudinea negativă a occidentu vinţa acestor propuneri ar pu nare federală şi consiliile econo rii şi întăririi forţelor iubitoare de Anglia să se oblige deocamdată să
PHENIAN 14 (Agerpres). - tea, după părerea ziarului, con mice şi culturale comune. pace. nu folosească arma atomică şi să Recunosclnd că aplicarea aceslor
TASS anunţă : Ziarul „Nodon lui faţă de propunerile sovieti- stitui un progres. declare că încetează de la 1 ianuarie principii în relaţiile dintre toate state
Sinmun" a publicat la 13 decem Reprezentantul U.R.S.S. a subliniat 1958 exploziile experimentale cu toate
brie un articol de fond întitulat ce arată că, în realitate, occi- tipurile acestei arme, pentru început le ar avea un rol deosebit de impor
„O nouă iniţiativă importantă Intr-o declaraţie publicată în în mod deosebit importanţa princi fie numai pe 2—3 ani, să cadă de
a Uniunii Sovietice în numele dentul nu vrea destinderea încor tant penlru atenuarea încordării inter
păcii". Poporul coreean, scrie acelaşi ziar, liderul socialist si piului neamestecului în treburile in acord asupra renunţării la stocarea
ziarul, reîerindu-se Ia mesajele dării internaţionale şi nu este oricăror tipuri de arme nucleare pe naţionale şi lărgirea colaborării inter
lui N. A. Bulganin, aprobă pe rian Salah Bittar, ministrul de terne ale statelor. Este vital necesar, naţionale :
deplin şi sprijină poziţia guver preocupat ca în lume să dom
nului sovietic expusă în aceste externe al Siriei, îşi exprimă spe a spus el, să nu se admită ameste Cheamă statele să se conducă în rela
mesaje. nească înţelegerea şi să fie asi ţiile reciproce după principiile susmen
ranţa că Uniunea federală din cul în treburile interne ale altor state
Mesajele guvernului sovietic, gurată securitatea generală". ţionate şi să rezolve orice litigii, care
arată „Nodon Sinmun", sînt un tre Siria şi Egipt se va realiza sub nici un motiv de ordin economic,
nou şi sincer răspuns paşnic al Comentînd Intr-un articol de se ivesc între ele, exclusiv prin mij
guvernului sovietic Ia năzuinţa şi că ea va constitui un prim politic sau ideologic.
arzătoare a milioanelor de oa fond mesajul adresat de N. A.
meni spre coexistenţă paşnică, pas spre crearea unei federaţii a In ce priveşte Uniunea Sovietică,
spre soluţionarea problemelor li Bulganin, preşedintelui Eisenho
tigioase prin mijloace paşnice. statelor arabe. ea nu va ridioa niciodată arma pen-
wer, ziarul „ĂI Ahbar” arată că
R. P. Albania teritoriul Germaniei — atît occiden loace paşnice".
chemarea Uniunii Sovietice la a-
TIRANA 14 (Agerpres). Po O nouă trădare tale, cît şi răsăritene. Adoptarea de că*tre Adunarea Gene-
porul albanez a întîmpinat cu sigurarea păcii şi preîntîmpina- a socialiştilor frâncezi Este necesar să se elaboreze şi să rală a declaraţiei cu privire la prin
un sentiment de mare satisfac cipiile coexistenţei paşnice a statelor,
ţie mesajele adresate de N. A. rea primejdiei unui nou război După cel de al doilea război mon- ţ a econotnico.financiară cea mai de- laie guvernamentală care sprijină se prezinte spre examinare statelor a declarat în încheiere V. V. Kuzne
Bulganin, preşedintele Consiliu dial, Franţa a intrat înlr-o acută zechilibrată. Toate guvernele perin- politica de război în Algeria, membre ale Uniunii Atlanticului de ţov, ar corespunde intereselor şi do
lui de Miniştri al U.R.S.S., pre a avut un răsunet larg în ini nord şi Tratatului de la Varşovia o rinţelor tuturor popoarelor.
şedintelui S.U.A., Eisenhower şi propunere comună cu privire la în
cancelarului R.F.G. Adenauer. ma popoarelor. Ziarul scrie că cheierea într-o formă sau alta a unui Delegaţia Uniunii Sovietice îşi expri
acord de neagresiune între aceste două mă speranţa că proiectul de declaraţie
Ziarul „Zeri I Popullit" sub acest mesaj capătă o deosebită grupări de state. va fi sprijinit de toate ţările.
liniază că mesajele lui N. A.
Bulganin constituie o nouă măr însemnătate şi prin faptul că a criză economico-financiară. Toate daţe ja conducere în loc să caule Poziţia adoptată de liderii sociă-
turie convingătoare a politicii
leniniste de pace a Uniunii So fost adresat în ajunul sesiunii guvernele perindate la cîrma ţării în 0 rezo|Vare justă a echilibrului finan- lişti în rezolvarea problemelor îinan-
vietice, o contribuţie importantă
Ia lichidarea războiului rece, la Consiliului N.A.T.O. decurs de 12 ani n-au reuşit să re- cjar> au aruncat povara bugetului ciare a provocat un val de proteste
rezolvarea justă, în spiritul în
ţelegerii reciproce, a tuturor pro „In timp ce Bulganin propu dreseze cît de cît balanţa economică pe Spateie maselor muncitoare. în sînul Partidului socialist, mani-
blemelor internaţionale litigioa
se. ne să se ajungă la o înţelegere şi financiară deficitară. Anul acesta, Actualul guvern Gaillard, format festate în mod deosebit în congre-
Mesajele lui N. A. Bulganin, asupra păcii, arată ziarul, ţările mal mult ca oricînd, finanţele ţării ţn majoritate din miniştri socialişti, seie federaţiilor locale ale partidului,
scrie ziarul, au o deosebită im
portanţă internaţională, deoarece pactului Atlantic se întrunesc la se găsesc într-o situaţie dezastruoa- radicali-socialişti şi independenţi, a Numeroase federaţii locale au adop- 16 şi 17 decembrie 1957
ele abordează cele mai actuale
şi vitale probleme, arată cauza o conferinţă pentru a discuta să. Guvernele Guy Mollet, Bourges- cer,it nu de mult împuterniciri spe- tat rezoluţii ce au fost prezentate SPECTACOLE 16.30 Noutăţi literare; 17,30. Vorbeşte
justă, pentru înlăturarea perico
lului unor noi războaie, pentru pregătirile militare". Această po Maunoury şi în ultima instanţă Gail- cinle în problemele financiare şi eco- Consiliului naţional S.F.I.O., deschis CINEMATOGRAFICE: Moscova; 18,05 Concert de estradă;
lichidarea războiului rece, stabi
lirea încrederii între state. litică a occidentului duce la in lard n-au reuşit să îndrepte starea nomice, împuterniciri pe care Aduna- la 14 decembrie, în care este con- DEVA : Prologul; SEBEŞ : Richard 18,55 Sfatul medicului: „Tratamentul
Japonia tensificarea „războiului rece" şi de lucruri existentă. rea Naţională i le-a acordat cu o ma- damnată politica liderilor socialişti. al 111-lea ; SIMERIA : Bonjour elefant; cu anti-coagulantc în bolile de ini
TOKIO 14 (Agerpres). Mesa ascuţirea încordării. Analizînd situaţia dezastruoasă a joritate infimă de voturi (36), pentru Astfel, federaţiile S.F.I.O. din depar- ORAŞT1E : Podhale în flăcări; PE mă şi vase"; 19,00 Teatru la micro
jele adresate de N. A. Bulganin economiei franceze ies la iveală tot a avea mînă j|berg jn rezolvarea lor. tamentele Pirineii orientali şi Isere
conducătorilor unor serii de sta Danemarca TROŞANI : cinema „Alexandru Sahia": fon : „Reţeta fericirii", scenariu radio-
te se află in centrul atenţiei o- mai evident cauzele care au pro- problema modului de rezolvare a s-au pronunţat împotriva politicii li-
piniei publice japoneze. COPENHAGA 14 (Agerpres). Odată în viaţă ’ cinema: „7 Noiem ofnic de Aurel Baranga; 20,47 Muzi
TASS anunţă : Mesajele lui N. vocat-o. Franţa, ca mare putere co- crizei financiaro-economice a dat naş- derului S.F.I.O., Guy Mollet. Moţiuni
A. Bulganin au atras în mod lonială, a căutat să-şi menţină cu lere ]a discuţi| aprinse în sînul ca- de condamnare a actualei politici a brie" : O mică întîmplare; ALBA că populară romînească interpreta lă
deosebit atenţia opiniei publice şi
a presei din Danemarca. Toate orice preţ dominaţia în coloniile sa- binetului. S-au format două tabere, fruntaşilor socialişti au mai fost a- 1ULIA: Vreau să chit; Am fost mai de Violeta Romanescu ; 22,15 Muzică
ziarele publică ştiri şi primele le, să asuprească şi să exploateze pe pe deoparte majoritatea actualului doptate de federaţiile departamen-
comentarii la aceste mesaje. tare; ILIA : Muntele bătut de vînt; de estradă.
Corespondentul special din mai departe popoare şi bogăţU ca- gUVCrrli jn obiectivul căreia stătea telor Sena şi Meurthe et Moselle. HAŢEG : Căpitanul din Koln; APOL- MARŢI — Programul 1 : 6,30 Mu
Paris al ziarului „Politiken”
scrie că sesiunea Consiliului re, de fapt, nu-i aparţin. După cel aruncarea poverii impozitelor pe u- Dar, cum e şi normal, toate sfor- DU DE SU S: Nufărul roşu; BARU zică populară romînească ; 6,45 Clubul
N.A.T.O. va trebui în mod ine
vitabil să examineze mesajele de al doilea război mondial a in- merii contribuabilului de rînd, iar pe ţările guvernului francez de a re- MARE : Pe baricade ; PAROŞEN1: curioşilor; 7,40 Muzică uşoară; 8,00
Iui N. A. Bulganin, cu atît mai ceput o luptă intensă de eliberare de ang parte cej paţru miniştri so- dresa economia ţării prin măsuri de
mult cu cît unii participanţi la Poteci primejdioase; BRAD: Intre Materiale din presă; 9,00 Muzică din
sesiune au declarat în cursul ul
timei săptămîni că ar dori să naţională. Cramponîndu-se de ve- c ja liş ti c a r e cereau impozite pro- ordinul celor adoptate sînt sortite două femei; TEIUŞ : Puterea dragos operete; 10,00 Muzică uşoară; 11,45
folosească toate posibilităţile
pentru a ajunge Ia „un acord li chile sale concepţii colonialiste, Fran- gres-,ve . pe venituri. La un moment eşecului. Orice măsură, oricît de in- tei ; LONEA: Bonjour elefant; ZLAT- Radio Prichindel: 12,30 Muzică popu
mitat cu partea adversă".
ţa a dus războaie dezastruoase pen- dat sdcja|iţ.(i| ameninţau cu pară- genioasă, dar care nu ţine seama NA: Primele bucurii. lară romînească; 14,45 Prelucrări de
Ziarul „Berlingske Tidende" tru economia sa naţională în Viet
subliniază de asemenea într-uo nam, Tunisia, Maroc, care finalmen. sirea guvernului dacă nu li se vor de adevăratele cauze ale dezastru- SELECTIUNI DIN folclor ale compozitorilor noştri; 17,30
articol de fond că prin mesajele te, ca orice război nedrept, s-au ter- satisface revendicările, ceea ce, im- lui economic francez nu are viabill-
sale N. A. Bulganin „a inclus plicit, ducea la căderea guvernului, tale. PROGRAMUL DE RADIO : Ansambluri corale romîneşti; 19,55
un nou punct pe ordinea de zi" minat cu un fiasco total. Actualul Dar toa{e ameninţările socialiştilor Franţa, penlru a-şi redresa viaţa
a sesiunii Consiliului N.A.T.O. LUNI — Programul I: 6,35 Jocuri Noapte bună, copii; 21,30 Părinţi şi
Conţinutul politic al mesajului,
scrie, ziarul, „nu poate fi res populare romîneşti j 6,45 Bună dimi copii; 21,45 Cîntă Eugenia Frunz',);
pins ca fiind fără importanţă nu-
război ce-1 poartă în Algeria a imo- w u doveciit slmple focurj paie. sa economică, prestigiul său, nu are neaţa copii; 7,03 Muzică uşoară : 22.30 Muzică de estradă; 23,10 Seară
bilizat forţe economice, financiare bilele trecute, în cadrul unei şedinţe . nevoie de măsuri himerice, de con- 7,40 Muzică populară romînească; 9,11 de muzică de cameră. Programul 11:
şi omeneşti enorme pentru umerii a Consiliului de . Miniştri, ei au fră- tinuarea războiului cotropitor din Gîntă Victoria Baciu; 9,30 Colegi de 14,03 ' Melodii populare romîneşti;
slăbiţi ai naţiunii franceze. Zilnic dat din nou, (p6ntril a cîta oară!), Algeria, de cheltuieli uriaşe pentru
şcoală; 12,15 Concert de estradă; 14,40 Muzică uşoară; 16,30 Vorbeşte
aici se cheltuiesc peste 2 miliarde intercseletTlembrilor de rînd ai|)arti. înaripare,, de tratate de. felul „pieţii 113,30 Revfsta revistelor; 14,00 Muzică Moscova; 17,00 Din cîntecele şi dan
franci pentru a asupri un popor ca- comune" şi „Euratomuiui". Ea are de estradă; 15,05 Formaţii de ama surile popoarelor; 18,25 Program de
re nu cere altceva decît libertate,u ul’ a mase or munci oare, in a nevoje de 0 p o litii independentă, tori din diferite regiuni ate ţării: muzică populară; 18,55 Sfatul medi
independenţă. Zilnic aici 600.000 sol- voarea aripei drepte a guvernului. de pacc ^ coexjstenţă paşnică, de 15,30 Tribuna Radio; 15,45 Muzică cului: „Scarlatina" * 20,18 Muzică u
daţi francezi sînt imobilizaţi, neîo- In felul acesta, toată povara impo- un guvern care să reprezinte ade- distractivă) 18,10 Cronică muzicală; şoară; 20,45 Radio-reportaj; 21,30
losiţi tn munca productivă. zitetor va Ii aruncată-în spatele ma-, vârâtele interese ale poporului. Nu- I9;05 Muzică corală romînească; 21,00 • Cronica plastică; 21,45 Din viaţa mu-
Toate acestea, precum şi depen- ^ nllincitoare. Notla -capitulare a > a i atunci Franţa va1 putea să-şi Concert de muzică ’ populară romî- zicală a oraşelor şi regiunilor patriei;
denţa crescândă faţă de S.U.A. cursa . . . . . . , redreseze situaţia economică, să pr.o- hească ; 22,30 Lucrări de-EmanoiŢ E- 22,15 Pagini din istoria muzicii.
înarmărilor, care absoarbe o can- 1 ? .. greseze şi ,sa-şt, recîştige prestigiul, lenescu; 23,15 Concert de noapte. BULETINE DE ŞTIRI;
titate uriaşă din buget, au făcut ca liderii partidului caută să sal- atţt de şjfonat îp ultima vreme, Programul I I : 14,03 Program de mu 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
din Franţa una din ţările cu balan- veze cu orice preţ actuala, majori- Ţ. SILVESTRU zică populară; 15,00 Muzică uşoară; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00 ; 22,00:
15,30 Cîntece şi jocuri populare ro- 23,52 (programul Ij ; 14,00; 16,00:
mîneşti; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 18,00; 2L00.; 23(00 '(programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str; 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. —> Tiparul¦întreprinderea Pjpligrafică „1 Mal“ — DEVA.
