Page 52 - 1957-12

P.nO lF.TAPl DIN T O A T F ¦Ţ i t f f t ' F ' TJNfV-VA !

am

REPUBLICII POPULARE ROMÎNE!

Anul IX Nr. 934 Marţi 17 4 pagini 20 bani

0 gTTfUTUBTlliW^,!A «luim ?Braa

COM UN IC A T

* > •• • -i V , ' •) i j i- !S U\ fţ , •

cu p rivire la

C o m ite tu lu i C e ni ra l a I P. M . R.

In ziua de 14 decembrie 1957 plenara Comitetului Cen­ Plenara C.C. al P.M.R. a adoptat în unanimitate o hotă-
tral al P.M.R. a dezbătut darea de seamă a delegaţiei Partidu­ rîre prin care aprobă darea de seamă asupra activităţii dele­
lui Muncitoresc Romîn, prezentată de tovarăşul Chivu Stoica, cu gaţiei Partidului Muncitoresc Romîn şi îşi însuşeşte pe deplin
privire la cele două consfătuiri ale reprezentanţilor partidelor Declaraţia Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi
comuniste şi muncitoreşti care au avut loc la Moscova în no­ muncitoreşti din ţările socialiste şi „Manifestul Păcii" elaborat
iembrie 1957. de^Consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti.

J -------------------- ------------------- = -----

H O T A R IR EA

ş e d in ţe i p le n a r e a C . C . a l P . M . R ,

Plenara C.C. al P.M;R., ’dezbătînd dă- 14 decembrie 1957 tatea de educare a oamenilor muncii în Mineri! de ia Teme şi-au îndeplinii planai anual
rea de seamă a delegaţiei Partidului Mun­ spiritul patriotismului socialist şi al inter­
citoresc Romîn la Consfătuirea reprezen­ ţiei socialiste, ale luptei pentru pace şi naţionalismului proletar. Colectivul exploatării miniere Teliuc şi-a rea­ zată în proporţie de 75 la sută. In locul în­
tanţilor partidelor comuniste şi muncito­ progres social. lizat pianul anual de producţie cu 18 zile îna­ cărcării minereului din carieră cu trocul, au
reşti din ţările socialiste şi la Consfătuirea Aprobînd „Manifestul Păcii" — care inte de termen. In primele 11 luni ale anului,
partidelor. comuniste şi muncitoreşti, care Plenara Comitetului Central hotărăşte exprimă sentimentele, voinţa şi interesele minerii de aci au sporit productivitatea muncii fost introduse excavatoare de mare capacitate.
au avut loc la Moscova în noiembrie 1957, ca Declaraţia reprezentanţilor partidelor milioanelor de oameni din lumea întreagă cu 2 0 ,8 la sută ; preţul de cost planificat pen­
aprobă în unanimitate activitatea depusă comuniste şi muncitoreşti din ţările socia­ tru 10 luni a fost de asemenea redus cu 6 Creşterea randamentului pe post este condiţio­
de delegaţia partidului nostru. liste şi „Manifestul Păcii“ să fie dezbă­ — Comitetul Central al P.M.R. cheamă Ia sută. Ălinereul de fier extras anul acesta, nată în mare măsură de folosirea metodei de
tute de întregul nostru partid. organele şi organizaţiile de partid să ţină a înregistrat o creştere a conţinutului de me­
Aceste consfătuiri — eveniment de im­ trează vigilenţa întregului popor împotriva tal de 9 la sută faţă de prevederile planului. puşcare masivă a minereului. Munca manuală'
portanţă excepţională în istoria mişcării Această dezbatere trebuie să ducă la ri­ uneltirilor cercurilor agresive imperialiste,
comuniste şi muncitoreşti internaţionale — dicarea nivelului activităţii generale a par­ să mobilizeze masele cele mai largi,.orga­ Datorită îmbunătăţirilor aduse procesului de de sortare a fost de asemenea înlocuită prin’,
au constituit o puternică manifestare a uni­ tidului în înfăptuirea liniei politice trasate nizaţiile obşteşti, oamenii de ştiinţă, artă producţie, precum şi condiţiilor de muncă şi darea în funcţie a unei staţii de sortare. Prin
tăţii ţărilor lagărului socialist în frunte cu de Congresul al II-lea al P.M.R. şi a ho- şi cultură,ia lupta împotriva pericolului de
Uniunea Sovietică, a unităţii mişcării co­ tărîrilor Comitetului Central pentru întă­ război, pentru pace. de viaţă în cei 10 ani de republică, producţia introducerea perforajului umed în abataje, s-a
muniste mondiale, a internaţionalismului rirea continuă a statului democrat-popular,
proletar. dezvoltarea industriei şi a agriculturii so­ Partidul şi guvernul . vor continua cu de minereu a înregistrat o creştere simţitoare. înlăturat silicoza care rnăcina în trecut sănă- ‘
cialiste, ridicarea neîntreruptă a nivelului lermitate politica activă de apărare a
Comitetul Central al Partidului Munci­ de trai al poporului. păcii, de întărire a unităţii lagărului so­ Vorbind de îmbunătăţirea condiţiilor de mun­ tatea minerilor. Este demn de remarcat faptul
toresc Romîn aprobă în unanimitate şi îşi cialist în frunte cu Uniunea Sovietică, de
însuşeşte Declaraţia Consfătuirii reprezen­ Organele şi organizaţiile de partid tre­ dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi cola­ că şi de viaţă ale minerilor, este necesar să că în anii puterii populare s-au construit pen­
tanţilor partidelor comuniste şi muncito­ buie să muncească pentru continua întărire borare,, a schimburilor economice şi cultu­ tru mineri 14 blocuri cu 56 de apartamente, '
reşti din .ţările socialiste, document de înal­ a rolului conducător al partidului, pentru rale cu toate statele indiferent de orîndui- amintim că munca de extracţie a fost mecani­ 52 camere pentru nefamilişti şi au fost date ^
tă valoare teoretică şi practică pentru toate întărirea disciplinei şi unităţii sale de mo­ rea lor socială.
partidele comuniste şi muncitoreşti. Decla­ nolit, pentru dezvoltarea legăturilor cu în funcţie un ciub, un dispensar medical şi
raţia, bazîndu-se pe învăţătura marxist- masele. Plenara Comitetului Central al Partidu­
leriittistă’, dă o interpretare profund ştiinţi­ lui Muncitoresc Romîn îşi exprimă convin­ un cinematograf.
fică celor mai caracteristice evenimente Ele trebuie să ridice nivelul muncii ideo­ gerea că dezbaterea şi însuşirea de către
social-politice ale contemporaneităţii şi logice, să apere cu hotărîre puritatea învă­ partid a Documentelor Consfătuirilor de la A. ZAHARIA
răspunde la problemele fundamentale ale ţăturii marxist-leniniste împotriva influen­ Moscova ale partidelor comuniste şi mun­
teoriei şi practicii revoluţiei şi construc­ ţelor ideologiei burgheze, să lupte împotri­ citoreşti vor întări forţele partidului nostru Zi de producţie mărită
va oricăror manifestări de dogmatism, îm­ şi ale poporului romîn în lupta pentru pace,
potriva revizionismului, care reprezintă pentru socialism.' ANINOASA (de la subredac- clamării Republicii Populare şi-au adus contribuţia brigăzile
principalul pericol în mişcarea muncito­ fia noastră voluntară). Romine. In această zi, rezulta- conduse de comuniştii Mihai
rească internaţională, să intensifice activi­ fele cele mai de seamă au fost
La 12 decembrie, minerii, de înscrise de colectivul sectorului Tucaciuc şi Vaier I.iciu, precurn
la Aninoasa au organizat o zi IU Piscu, care a extras cu. 2 la şi cele conduse dc Alexandru
de producţie mărită închinată sută mai mult cărbune. Aici
celei de-a 10-a aniversări a pro- Cerghezan si. Ludovic Petric.

L. L.

Realizări soclal-cullurale din raionul Orăştie

ORĂŞTIE (de la subredacţia ani. Pentru învăţămîntul preş­ iar în curs de terminare sint 4

noastră voluntară). colar au luat fiinţă 34 de unităţi. cămine culturale.
Numai în acest an s-au con­
Inovatori recompensaţi Creşte sectorul socialist din agricultură In anii regimului democrat- Totodată s-au construit 7 ci­
popular, în raionul Orăş­ struit şi dat în folosinţă 2 şcoli
tie s-au ridicat pentru liii de 4 ani, 2 şcoli de 7 ani şi o nematografe, 60 de cămine cul­
muncitorilor şi ţăranilor munci­ şcoală medie. In construcţie se
AN1NOASA (de la subredacţia noa­ tor deosebit minerilor de la extracţia Cu fiecare zi ce trece, tot filai mulţi „Tîrnăyeana",’’ iar în comuna' Inuri, tori din raion, 2 şcoli medii, 13 află încă 10 localuri de şcoală, turale, 3 staţii de radioficare, 10
stră voluntară). cărbunelui. ţărani muncitori individuali se con­ 41 familii cu 22 ha, au format înto­ şcoli- de 7 ani şi 73 şcoli de 4.
ving de superioritatea unităţilor a- vărăşirea agricolă „Inureana". colţuri roşii, precum şi o serie
Zilele acestea, cabinetul tehnic al Şi strungarul Friedrich Kopil a în­ gricole socialiste şi pornesc cu încre­
minei Aninoasa, a acordat inovatori­ scris o inovaţie de seamă. Ea constă dere pe drumul arătat de partid. Numai • Duminica trecută, î n : satul Teiu de cluburi pe Ungă întreprin­
în modificarea rotoarelor de la o pom­ în raionul- Alba, duminică 15 decem­ s-a inaugurat a doua întovărăşire a-
lor din această exploatare, însemnate pă de 1,650 litri pe minut. Aceste ro­ brie a,c., 216 familii, şi-au unit o par­ gricolă din sat, în care au intrat 53 deri. E. MARCU
recompense, pentru inovaţiile prezenta­ toare lipseau la mina Aninoasa, lu­ te din pămînturile lor, formînd trei în­ familii, cu 32,40. ha. Satul Stînceşti-
cru ce făcea ca pompa de 1.650 litri tovărăşiri agricole. In coniuna Teiuş, Ohaba ce aparţine ¦comunei Lăpuşnic, Muzeul regional din Alba lulia
te ţi aplicate tn cursul lunii noiem­ să nu poată funcţiona. Prin modifica­ de exemplu; s-a inaugurat' întovărăşi­ era singurul sat din comună care nu
brie. Inovatorii Victor Butka şi Anton rea adusă de strungarul Friedrich Ko­ avea întovărăşire agricolă. Luînd e- Considerat, pe drept cuvint, Importanţa muzeului şi- va­
pil, pompa a fost pusă în funcţiune, rea agricolă „Teîuşana‘7 (a patra din xemplul ţăranilor muncitori din cele­ unul din cele mai vechi şi mai
Ingling de pildă, au fost recompen­ rezolvîndu-se astfel problema evacuă­ lalte sate, 31 familii din acest sat şi-au importante muzee ale Transilva­ DIONISIE RADU loarea colecţiilor sale reies cu
saţi cu suma de 600 lei pentru unele rii apei din subteran. Pentru inova­ comună) în care au intrat 108 familii unit 38 ha., constituind întovărăşirea niei, Muzeul din Alba-Iulia a în­
ţia sa, inovatorul a fost recompensat agricolă „Drumul lui Lenin". Odată cercat în lunga şi zbuciumata directorul Muzeului din Alba lulia prisosinţă din situaţia prezentă
modificări aduse ciocanelor de abataj. cu suma de 300 lei. cu 85 ha. In satul Gistei, ce aparţine cu inaugurarea acestor două întovără­ sa existenţă — în curînd se vor
Prin modificările făcute de aceşti ino­ şiri, ¦numărul întovărăşirilor agricole împlini 70 de ani de la înfiin­ a numărului obiectelor şi vizi­
vatori. un număr de 50 ciocane LUCIA LIC1U comunei Mihalţ, 62 familii cu. 82 ha,- din raionul Ilia a crescut Ia 80. ţare — să-şi îndeplinească un
P.U.T.S.A. 15, degradate, au fost puse întreit rol : de salvator al urme­ tre care descoperirea termelor tatorilor săi.
in funcţiune. Acestea au adus un aju­ au înfiinţat întovărăşirea agricolă lor trecutului, de educator — din Apulum, publicarea cu re­
prin expunerea materialelor — gularitate a anuarului şi a ri­ Astfel, colecţia istorică numă­
D u p ă z e c e ani în c o m u n a B ră n işc a . • Şi în raionul Orăştie. s-au inau­ şi de centru ştiinţific — prin nei monografii privitoare la tre­ ră 33.618 obiecte; colecţia nu­
gurat două. întovărăşiri duminica tre­ cercetările şi publicaţiile sale. cutul judeţului Alba, legături mismatică 2.814 monede; colec­
Viaţa dusă de ţăranii munci­ case de odihnă, unde in fiecare Printre realizările de seamă cută, la Şibot cu 49 familii şi 29 ha ştiinţifice cu personalităţile isto­ ţia de documente 3.362 manus­
tori pd timpul regimului bur­ înfăptuite de regimul nostru se şi la Vinerea cu 23 familii şi II ha. Se pot distinge trei perioade rice ale timpului, printre care crise ; colecţia etnografică 600
ghezo-moşieresc. este îndeobşte an vin aici sute de muncitori numără şi asigurarea asisten- în istoria muzeului din Alba Iu- este deajuns să amintim pe obiecte şi biblioteca 12.531 volu­
,tei medicale.' De unde înainte • Gca' de-a doua întovărăşire agri­ Theodor Mommsen, Iulius Jung me.
cunoscută. Pretutindeni, ' intîl- din toate colţurile ţării. nu era nici un medic — super­ colă inaugurată în acest an în comu­ lia : şi Grigore Tocilescu.
neai aceleaşi neajunsuri şi.greu­ stiţiile şi leacurile băbeşti arun- na Teliuc,' raionul Hunedoara, a luat Intre anii 1947 şi 1957 mu­
tăţi : lipsă de hrană şi îmbră­ Acestea sint cîteva din ma- cînd vălul negru al morţii în fiinţă în satuhGerna, în care au in­ a) 1888-1916, cînd, sub con­ In 19.16, cînd moare Adel- zeul a fost vizitat de 254.654
căminte, neştiinţă de carte, boli. 1 rile realizări din satul Brănişca, zeci de familii — astăzi în co­ trat toate familiile de ţărani muncitori ducerea entuziastului profesor bert Cserni, cele cinci secţii ale persoane, majoritatea oameni :ai
Aceeaşi viaţă trudită, plină de fără să mai amintim de coope­ muna Brănişca este un dispen­ (32 la număr) cu întreaga suprafa­ AdalberU Cserni,. muzeul îşi în­ muzeului — preistorică, roma­ muncii, şi tineret- şcolar. Nume-
amărăciune, au dus-o şi ţăranii ţă arabilă de pe raza satului (32 ha) cepe activitatea, ajungînd la rea­ nă, medievală, ştiinţele naturii roşi oameni de ştiinţă din ţară
muncitori din comuna Brănişca. rativă, unde ţăranii muncitori sar medical deservit de patru fără să se facă vre-un schimb dc teren. lizări impresionante : local pro­ şi numismatică — numără
Amintirile sint triste şi locui­ găsesc tot ce le trebuie, de în­ priu,, cu cîteva săli de expoziţie 23.418 obiecte, iar biblioteca şi din străinătate au vizitat- mu­
torii comunei vorbesc cu amar R. BUDIN • încă două întovărăşiri agricole cercetări-foarte importanţe pe te­ 4.634 volume. : zeul, au cercetat colecţii şi date
despre ele. Dar acele vremuri tovărăşirea în care mulţi şi-au s-au mai inaugurat: în oraşul Sebeş ritoriul oraşului Alba-Iulia,' prin- documentare pentru lucrările' lor
au apus şi viaţa oamenilor s-a (Continuare în pag. II-a) cu -66 familii şi 64 ha şi-în satul Lun­ b) 1917-1938, perioadă, de ştiinţifice. Cităm cîteva nume
schimbat. - unit pămînturile, obţinînd mari ca, raionul Brad, cu 22 familii şi 9 ha stagnare şi de grele încercări, de vizitatori din străinătate:

Jn cei 10 ani care.au trecut, recolte de cereale şi de alte rea­
de la proclamarea Republicii lizări care le-au adus un trai
Populare . Romine, comuna Bră­
nişca, ca toate comunele din re­ omenesc. ** în care , timp, totuşi, muzeul prof. G. B. Fedorov, de la Uni­
giunea noastră, a fost presăra­
tă cu numeroase construcţii, de Dar nu numai satul reşedinţă continuă să lie deschis vizitatori­ versitatea din Moscova, A. Vos-
îolos obştesc, a cunoscut o radi- de comună şi-a schimbat înfă­
qllă transformare. Iată citeva lor. ‘ :, ciriina, de la muzeul Ermitaj
clin aceste măreţe realizări fă­
cute in comună — posibile de ţişarea. In anii regimului de­ c) 1938-1957, cînd muzeul es­ din Leningrad, Lilia Botuşarova
înfăptuit numai intr-un regim mocrat-popular şi-au schimbat
care apără interesele celor mulţi. te reorganizat şi adus în situa­ de la muzeul din Pjoydiy, V.

Cea mai de seamă realizare mult înfăţişarea şi cele mai în­ ţia de a puteaTndeplini rolul său . Nikolaef din Sofia, prof. A. Betz
a regimului pentru locuitorii depărtate sate din comună, via­
din Brănişca, a fost electrifica­ educativ şi ştiinţific. din Vieiia, prof. 'Seifekl din
rea şi radioîicarea satului. Cu
ajutorul statului, prin contribu­ ta locuitorilor îmbunătăţindu- In această perioadă, muzeul Berlin. 'Au mai vizitat muzeul
ţia lor. ţăranii muncitori au în­
locuit lămpile de petrol din ca­ se continuu. Satele Bicău, Tîr- face numeroase cercetări' arheo­ şeful secţiei de istorie a Acade­
sele, lor, cu becul electric. In
curînd se termină construcţia năviţa şi Boz au fost radiofi- logice istorice şi etnografice — miei Coreene, o delegaţie a Par­
căminului cultural. Pentru ca cate ; In Boz s \ construii . '
unul din cele mai frumoase că­ printre care amintim descoperi­ tidului Comunist Francez şi Mi­
în Brănişca, copiii ţăranilor mine culturale din raion, iar în
Bicău o şcoală, în Tîrnăviţa şi rea cetăţii dacice de la Căpîlna ' nistrul Agriculturii din Ungaria.

şi necropola dacică din epoca' Pe lingă o temeinică organi­

Tîrnava se construiesc cămine romană de la Igfiiti — publica zare. a tuturor sălilor de expo­

culturale. două volume ale buletinului său, ziţie, Muzeul regional din Alba

stabileşte legături cu 'oamenii d e’ lulia va publica*,în cursul anu­

Locuinţele individuale con­ ştiinţă şi instituţiile similare.din lui 1958, un volum.de studii şi
struite în ultimii ani, constituie
o mărturie, grăitoare a creşterii • ţară şi din străinătate şf formea­ cercetări, un istoric al oraşului

nivelului de trai a! ţăranilor ză o bibliotecă documentară. Alba lulia şi un ghid al muzeu­

După anul 1944 muzeul îşi lui şi cetăţii, deschizând în a-

muncitori. In ultimii zece ani, extinde activitatea, îşi intensifi­ celaşi timp o nouă expoziţie cu
in întreaga' comună şi-au con-
că cercetările, îşi oomplectează tema : „Lupta poporul din Tran­

stru.it locuinţe noi peste 300'de personalul şi publică al treilea silvania contra exploatării feu­

familii/ Majoritatea- caselor au buletin.' dale" (Ecaterina Varga,. răs­
fost ridicate cu ajutorul statu­
lîtcepînd cu anul 1956, acea­ coala Iul Horia, Cloşca .şi Cri-

muncitori .să aibă condiţii 'cit lui. Băleanu Vlad şj Azulescu stă instituţie intră într-o fază şan şi revoluţia din 1848).

mai bune de învăţătură se con­ Toan din Brănişca, Simion Ioan nouă, devenind un puternic in­ Cu sprijinul partidului şi gu­

struieşte în prezent un local de din Tîrnăviţa şi mulţi alţii se Biblioteca „BaUhaiieum" din Alba lulia. a fost înfiinţata în anul 1791. De-a lungul acestor 150 ani dc exis- stitut de cercetări, dotat cu un vernului, muzeul ‘din Alba lulia
şcoală de 7 ani. numără printre cei care au pri­ lentă ea şi-a îmbogăţit in asemenea măsură inventarul, incit astăzi este considerafă drept una dintre cele mai personal calificat şi încadrat în va deveni o fortăreaţă şi mai
mit împrumut de la stat pentru interesante biblioteci documentare din lume. IN - CLIŞEU Sala principală a bibliotecii. acţiunea Academiei R.P.R. şi a puternică a cgjfurii:, pusă în
O altă realizare de seamă, construcţia caselor. institutelor sale specializate. slujba popioruluh
este amenajarea unei minunate