Page 53 - 1957-12

Pag. 2 d tn m V L SOCIALISMULUI" 1 tfr. 934

LUNA CULTURII «hHh.rO. O A M E N I Al ZILELOR NOASTRE %u

D ecada culturii naţionalităţilor conlocuitoare ! Diruzori voluntari La loc de cinste tn „Cartea
fruntaşi

Ion Petruş de onoare" a fabricii

Marxismul ne învaţă că problema reînviere a naţionalismului şovin, par­ Viaţa artistică a minorităţilor naţio­ Este unul din-
naţională face parte din problema tidul a mers consecvent pe linia a- nale se manifestă din plin. In mii de
luptei generale împotriva capitalismu­ cordării de drepturi şi libertăţi depline cămine culturale se desfăşoară pro­ + tre cei mai buni ........................................................... ,,
lui, că ea este o parte a problemei oamenilor muncii din rîndurile naţio­ grame în limbile naţionalităţilor con­
revoluţiei proletare; problema elibe­ nalităţilor conlocuitoare. locuitoare. De pildă, în regiunea Hu­ ţ difuzori din o- „Filatura Lupeni“ a primit fată în virstă de 18 ani, care Banca de Stat pentru creditarea
rării naţionale este de nedespărţit de nedoara ,avem zeci de localităţi înzes­ întreprinderii cu suma necesară
problema dezrobirii proletariatului şi a •Drepturile de care oamenii muncii trate de puterea populară cu cămine t rasul Orăşlie. de curind o “Carte de onoare" studiază la Institutul de mine achiziţionării unui al treilea re-
celorlalte pături muncitoare neprole­ din ţara noastră, aparţinînd diferitor noi în care îşi desfăşoară activitatea generator. Dar între timp,' I<ra-
tare de sub jugul exploatării capita­ naţionalităţi ,se bucură, sînt ilustrate formaţii artistice maghiare sau ger­ * In cadrul jabr.i- pentru a trece in ea pe fruntaşii de la Petroşani. Va deveni in- kovskt a pus la punct o inova-
liste. sub toate aspectele vieţii şi activităţii. mane. Şi ca o dovadă a marii pre­ ţie adusă generatoarelor, graţie
Bunăoară, numeroşi maghiari, evrei, ţuiri ce le este acordată, stă faptul î cii „Vidra" din in producţie din întreprindere. giner. de mină. Cum n-aş munci
Se ştie că în Romînia burghezo-mo- germani, sîrbi, eţc., au funcţii de răs- că aceste formaţii, cu prilejul multor căreia capacitatea lor s-a mă-
şierească, asuprirea naţională s-a îm­ pundere în aparatul de stat, în justi- concursuri ce au avut loc pe plan ra­ t localitate, Unde Cind am trecut pe acolo, pagi­ cu‘ drag pentru înflorirea între- r^> făcînd astfel inutil al treilea
pletit. strîns cu exploatarea maselor ional sau regional, au fost apreciate regenerator. Banii_ au fost res-
muncitoare de către clasele dominan­ ţia populară, în armată. De asemenea, şi clasificate ca atare. Bunăoară, echi­ lucrează, el co- nile cărţii erau Încă albe. Eram prinderii!... • - - tituiţi Băncii de Stat. Econo­
te. Burghezia şi tnoşierimea din Ro­ numeroşi oameni ai muncii din rîn- pa germană de dansuri delaDobîrcaa mii rezultate: 2.400.000 lei.
mînia au întreţinut şi sprijinit şovi­ dul naţionalităţilor conlocuitoare sînt fost în repetate rînduri selecţionată şi ţ lectează lună de totuşi curios să ştiu cine va fi- Dintre inovaţiile lui Krakov-
nismul, antisemitismul şi alte forme directori de întreprinderi, preşedinţi de trimisă la concursul pe ţară, întorcîn- Iată textul referatului privitor
de aţîţare a vrajbei naţionale, trans- G.A.C. etc. du-se cu premii şi menţiuni. Aseme­ * lună peste 250 gura,-pe prjma pagină a aces-, ski, două sînt mai-'importante* la această inovaţie: „După mo­
formînd naţionalismul înlr-o politică nea exemple pot fi date multe. dificările făcute, s-a constatat
oficială a statului burghezo-moşieresc. O mare atenţie acordă partidul şi * abonamente, ziare şi reviste. De a- teia. Ia t^ p e cea dinţii: „tranşfpr- că randamentul de regenerare
Singura forţă politică ce a luptat ne­ guvernul dezvoltării culturii naţionale O ilustrare puternică a înaltei pre­ a băii chimice s-a mărit cu 30
contenit încă de la înfiinţarea sa, îm­ a naţionalităţilor conlocuitoare, cul­ | semenea se îngrijeşte ca abona- — Tovarăşul Krakovslu Lu- marea pe conoizi a maşinilor la sută şi nu mai e. nevoie de
potriva asupririi naţionale, a fost tură cu un conţinut socialist şi formă ţuiri pe care statul democrat-popular al- treilea regenerator”.
Partidul Comunist Rornîn. De la înce­ naţională. Ca rezultat al acestei po­ î mentele colectate de dinsul să a- ;dovic, fruntaş in producţie si i- de filaj”.
putul existenţei lui, Partidul Comunist litici, în ţara noastră, avem astăzi o acordă naţionalităţilor conlocuitoare, ; ţv n ) ¦ «gj| g m **755 j i Tov. Krakovşki figurează
Rornîn a proclamat ca o sarcină de în limbile naţionalităţilor conlocuitoa­ | jungâ la timp' în mină '.cititorilor'. ?noĂator de.peamă,—mi s-arspus. In urma- acestei inovaţii ma­ printre laureaţii Premiului de
frunte junta pentru asigurarea depli­ re, mii de şcoli de toate gradele, şcoli o constituie „Decada culturii naţiona­ stat din anul. 1955. Pe atunci,
nei egalităţi în drepturi a celor ce în care învaţă sute de mii de copii lităţilor conlocuitoare", decadă ce a Avram Guia ţ Textul privind meritele tova- şinile de filaj funcţionează cu un colectiv de 7 tehnicieuiră
muncesc, indiferent de naţionalitate. ai oamenilor muncii, fără a mai vorbi pus la punct fabricarea firelor
de faptul că în toate şcolile de stat fost organizată în cadrul „Lunii cul­ răşului Krakovskj e gatg redac- un singur motpr în loc de trei, „cord“, care se întrebuinţează
Victoria istorică a Uniunii Sovie­ în limba romînă, pot să înveţe ne- la inserţia (intăritura) anvelo­
tice asupra fascismului german şi eli­ stingheriţi fiii oamenilor muncii de o- turii romîneşti", între 14—24 decem- Prin munca tat, mai rămfne să fie trartscris cutn se întimpla înainte de a-
berarea ţarii noastre de sub jugul rice naţionalitate. Numai în regiunea br;e. pe timpul acestor 10 zile, oa- f sa perseverentă, J
hitlerist fii dat putinţă poporului mun­ Hunedoara există 57 unităţi şcolare, : difuzOrul vo- , în „Cartea de onoare” de un plicarea inovaţiei. La fiecare
citor, în frunte cu clasa muncitoare, ce cuprind aproape 3.800 elevi aparţi­ menii muncii din regiunea noastră, a-
condusă de partid, să doboare dicta­ nînd naţionalităţilor conlocuitoare, la : luntar Avram* caligraf din întreprindere. Iată maşină se reduc deci două mo­
tura fascistă, să nimicească puterea care predau în limba maternă 197 ca­ lături de întregul popor, îşi vor putea : Guta, de la fa- ,
claselor exploatatoare şi să făurească dre didactice. textul: Lucrează in întreprin­ toare. Pînă în prezent inovaţia
sfatul de democraţie populară. Una din îmbogăţi şi mai mult cunoştinţele în brica „11 Iu- »
principalele sarcini pe care acesta şi Partidul şi guvernul asigură naţio­ ! nie“ din Orăş- ? dere încă din anul 1939. Candi­ s-a aplicat la 14 din cele 25 ma­
le-a pys în fată, consta în lichidarea nalităţilor conlocuitoare dreptul la în­ legătură cu valorile culturii celorlalte
văţătură, prevăzut în noua Constituţie tie, a .obţinut re- î dat de partid, fruntaş in între­ şini de filaj, economisindu-se
asupririi naţionale, asigurarea deplinei a R.P.R., construind şcoli noi, tipă­ naţionalităţi, le vor putea cunoaşte zullate frumoa- ţ
rind manuale, acordînd burse elevilor cerea socialistă, autorul, mai astfel 28 motoare reglabile-. Re­
egalităţi în drepturi a tuturor celor ce mai îndeaproape şi astfel le vor iubi
şi studenţilor aparţinînd naţionalită­ multor inoualii. Maistru lăcătuş zultă la fiecare maşină 8 .0 0 0
muncesc, indiferent de originea lor et­ şi mai mult. Decada, prin multiplele
ţilor conlocuitoare, în aceleaşi condi­ la secjia filatură unde a adus lei.economii la energia electrică,
nică. Respingînd orice încercări de manifestări pe care le va prilejui, va
ţii ca şi studenţilor şi elevilor romîni. se. In lima de- ţ? o serie de îmbunătăţiri in pro­ anual. Deci la 14 maşini, 112.000
constitui o strălucită ocazie de trecere cembrie a. c., aici numărul abona- j
cesul de produciie,f: lei; anual- Pe lîng^' economiile
în revistă a rezultatelor obţinute în T ţilor a crescut cu încă 50. Toate *
Acesta-i textul. Să-l desfăşu­ realitate în Urm'a apucării ino­ pelor de cauciuc sintetic, fire
cei 10 ani, de către oamenii muncii ţ abonamentele colectate de el le î
răm. Fruntaşul in muncă şi.-i.- vaţiei, s-a îmbunătăţi^ şi caii-. care mai, înainte se importau.
aparţinînd naţionalităţilor conlocui­ \ difuzează la timp, spre1deplina Sa- ?
toare. novatorul Krakovşki se ţine .în­ tatea firului, printr-o tuncţţona- Montarea- agregatului care ta­
t iisfacţie a abonaţilor.
că bine. Deşi are 51 de ani, re uniformă a maşinii dc ‘filaj. erică“ a--c-e-sItJe xti:r—'e a- ff-o-s1t făcută
ît Nicolae Lîa pare de 35. Inovatorul a prirţiit o recom- de tovarăşul Krakovşki. întregul
pertsă'de 5.000 leî pentru aceas­ colectiv a fost premiat cu suma
ţ Din anul 1948, — întreprinderea se îngrijea
f Iov. Nico'ae Lia
t îndeplineşte si te de sănătatea noastră — spu­ tă inovaţie. d• e. . 2 0 .0 0 0 'liei............... \:
it munca d'e d.i.f.u-
4 zor voluntar la ne el. In chip de explicaţie. Am A doua inovaţie ' constă in Inovatorul şi muncitorul frun­
Ş Spitalul unifi-
i cat din Orăş- fost trimis în concediu de odih­ „Modificarea . regeneratoarelor taş Krakovşki de la „Filatura

i lie. Îndrăgind nă îri anii aceştia la munte şi băii de filaj”. „Filatura Lupepi“ Lupeni” îşi merită cu prisosin­

ş această muncă la mare. Salariul pe care-1 pri­ are două regeneratoare. Deoa­ ţă locul-de cinste pe care-1 o-'

frumoasă, el o îndeplineşte cu con- • mesc, recompensele băneşti a- rece ele nu puteau tace faţă tre­ cupă în „Cartea de onoare" a

cordate pentru inovaţii, îmi asi­ buinţelor fabricii, in urma cu întreprinderii.

gură un trai îmbelşugat Am o cîtva timp, s-a intervenit la I. BALAN

SĂPTÂMINA c ă r ţ i i Unul dintre cei mai huni| ştiinciozitate. CUitorii cărora le $

CEI CE IUBESC CARTEAy W -'l Âluminează ziarul' slut totdeauna \
$ mulţumiţi dc niun-cu lui
i

•'V-'V'—'-v.'' ¦ Eva Ardeleanu înalt, cu pâlniile late, bătă­ Nu l-am găsit în chef de vorbă. v'a, pe Victoriei... Vindeau şi cii
torite, aspre, cu fafa prelungă,
Evident, numai simplul fapt că o mică cit un năsturaş, dar de mare plăceau cărţile, îl speria lumea aceea Despre iov. brăzdată de două cute adinei — Răspunde monosilabic la salut, bucata şi cu grosu\ Păi, ce
Eva Ardeleanu, aşa iţi apare- la prima vedere absent, meştereşte butoanele şi- să-ţi spun, numai băieţi de pră­
săplămină a anului este închinată la cinste pentru cei' care o poartă. ciudată a rîndurilor negre, in care difuzoare volun­ Alexandru Drîngă. des1de iot, pată cu ochii la ceas.
tara la . coope­ II las să termine. Mi l-au re­ vălie uveau mai.mulţi de o sută.
noi sărbătoririi cărţii, grăieşte cu Bibliotecara, o femeie cumsecade ¦sint închise chipurile .şi sufletele oa­ rativa „Part,iza- Cind l-am întîlnit, stătea la comandat tovarăşii de la orga­ .0 armată, nu alta. Pe mine
nul" d in , Petro­ pupitrul de comandă, apăsînd
convingere despre preţuirea; pe care şi pasionată sincer pentru această menilor. De altfel, citea şi foarte şani, muncilorii pe nişte butoane şi invirtind nizaţia de partid ca fiind unul m-au mutat de' la un magazin
de, 1>aic',i au nu- şuruburile unor mecanisme as­
o acordă luminării minţii, poporul meserie, căreia i se cuvine toată cin­ greu. Bibliotecara şi-a ciştigat acest mai cuvinte de dintre cei mai buni ofelarii E la altul. Nu m.i-o plăcut şi m-am
cunşi; sub tabla de tinichea. In
nostru născut, aşa cum zicea stea, a făcut un raport către raion nou cititor prin truda ei directă, l-a decorat cu „Ordinul Multciie,fi
jurul cuptorului, .acea acalmie
Alecsandri prinir-o zicală metaforică din care am extras ciieva cifre a citit ea cîleva cărţi şi el a ascul­ clasa III-a. i 1 ‘ dăs. M-am făcut pădurar. Apoi
care vesteşte apropierea mo­ armata. Cu armata am „aflihs
rămasă celebră, poet. De-a lungul a- căror semnificaţie şi poezie — aş zice tat-o cu privirea strălucind, pierdut aici.,şi, ipcă-mă, îs de 10 ani
nilor de gazetărie am tniilnit figuri — nu mai e nevoie s-o subliniez. parcă pe .altă Iunie, ti plăcea. Fişa mentului evacuării. E prim-t'opi-. ...Priveam hala înaltă, - lim­ aici la Hunedoara. ,Dâ la bun
laudă. Şi pe
şi fapte excepţionale pe care le S-au citii anul acesta 5.500 de lui începe cu „Nicfi fără frică", deşi tor, - adică şef de echipă la un bile de foc atingeau frontispi­
bună dreptate. Fiindqă ea distri­
transcriam nude, fără comentariu, cărţi, dintre care 4.754 de literălură e flăcău'în toată puterea cuvînlului. cuptor Martin, td cuptorul II. ciile uşilor de la ' cuptoare, for­
buie cu promptitudine, ziarele . şi-
punînd la urmă doar semnul suges­ şi 607 de agrotehnică. Sînt 13 cercuri Acum il citeşte pe Şadopeanu, pe Bat- fota oamenilor din Pielăriei ă început 'am venit la oţelărie.- Nu
revistele la carp sini abonaţi *mun­
de citit şi există in total 952 de citi­ zac şi pe Shakespeare. O ascensiu­ macaralelor de •Şa'rjare, cind ştiu de ce. Prin ’49 — oi fi mun­
tiv al exclamării. t citorii de aici.
Acum trei ani, o tînără colecti­ tori (vine cam unul la o familie!) ne strălucită, clacă ne. gindim că deodată mă pomenii, tras de cit bine — am ajuns prim-iopi-
.¦o»,a »»a *8• > minecă. Era Drîngă.
vistă din Miercurea, ciuta din Mo- dintre care 149 muncitori, 228 ţărani toate astea s-au petrecut intr-un an
zart şi Schubert la pianul căminului muncitori, 128 intelectuali, 277 elevi de zile. tor.
iip â zece-aii In comuna Brânlşca Şi, domol, după' dtev'ă ffaze Omul tăcu.
cultural. Faptul acesta mi se părea etc. Tinerii despre care v-am vorbit de circumstahlâ,
— Şi?
atunci uimitor, ca şi poeziile unui Şi, ca o ştire deosebită, trebuie să silit oameni ai munciţ, ţărani cotec mai neaoş graiy .inoldovenesc, \ -r- Ce şă mai fie 'Am pri­
(Urmare din- -pag? l-a) •satul Brănişca, în formaţiunea
moşneag, fost analfabet, dintr-o co­ aflaţi că in bibliotecă nu. există nici linişti. Trebuie deşi să iţp mîndrim de teatru activează 16 persoa­ începu să depene firul 'amintiri­
cadre sanitare. De curind a fost ne, la cor 30, iar in echipa de
lectivă din Constanţa pe care le o carte necitilă, că fiecare colţişor cu ţara aceasta în care oamenii mun­ repartizat la acest dispensar şi dansuri 12 tineri. lor. 1 ' f ' ’¦'"b v mit un credit, mi-am .făcut, pasă
un medic stomatolog. Există
scria in cinstea fiecărui eveniment a fost răscolit şi cercetat de privi­ cii îl citesc pe Balzac, p,e. Tolsloi aici şi un dispensar Veterinar Bibliotecile' create pe lingă E de prin părţile Bacăului:, acu’, în octombrie nnara mutat
din gospodărie: împărţirea produse­ rile celor care caută cu sete lumi­ şi pe Şadovcanu. Aceasta ,se. petrece care îşi desfăşoară activitatea căminele culturale şi' şcoli, sint
în condiţii bune. frecventate de sute de cititori. din Hîrja.' Bâtrînii aii avut de in ea ;. deK... ţn-am aranjat , şi
lor, nunta unor tineri, naşterea unui na. în ţara care batea mai de mult re­ Mulţi dintre ei, (băţrini cu pă­ eu, ca omul-:- . •
Viaţa culturală, de asemenea rul albit de ani), nu de mult
copil, îngălbenirea primului spic de Dar cine silit aceşti cititori 7 Am cordul în materie de analfabetism, a- a cunoscut o mare dezvoltare au învăţat să citească. Zeci de h¦rănit o ;bLun*ăIi'•bu’’c•*a''tă *;d•)*e’L v»r’e»Vm.7e; , — Dar cu „Ordinul Muncii“ ?
în ultimii 10 ani. De fapt, se ani au stat fără măcar să-şi 8 guri. N-au putut-o duce mult,,
grîu sau recordul de lapte al unei luat fişele cilorva tineri de la colec­ ceastă plagă mai cumplită decât ciu­ poate spune că înainte aici nu poată scrie numele, iar acum aşa că pe la virsta de 17, ani, •—,-.lOrdinu" l-am primit mai
se desfăşura nici un fel de ac­ datorită grijii ce le-a fost acor­
vaci de rasă. tivă : Dumitru Jjiduşan, Liviu Bar­ ma şi cancerul, pentru că, ea otră- tivitate culturală. Majoritatea
locuitorilor erau neştiutori de dată, citesc ziare, reviste şi cărţi
După trei ani la Miercurea, lot ba şi Nicolae Grozav. JjidMşmi, a. ci­ :veste mintea, Stăpinii ţpMnimii de carte. In pregent, pe lingă fie­ de la bibliotecile satelor. Alexandru •a luat calea Bucu-- de. mult. De 1 Mai. f-
care cămin cultural sau şcoală
ce se leagă de cultură şi de carie tit „Moş Goriot", „Ţîriara Gardă", mai, înainte, moşieri cu conace 1 în din satele comunei există forma­ Toate aceste realizări înfăp­ reştiului. Cum s-a făcut- cUtn Frazele, rupte parcă\ îmi dă­
ţii de teatru, cor, echipe de.dan­ tuite în cei 10 ani de la procla­
in special, pare intruiotul firesc „Tartarin” şi altele. Dar el nu citeşte Valahia şi cu vile la Monte-Carlo, suri etc., care prezintă progra­ marea Republicii Populare Ro- nu,' nici el na-şt aminteşte, des­ dură să înţeleg că nu prea are
me artistice. Zeci de tineri şi mîne, au tăcut ca locuitorii co­
şi asta este de asemenea uimitor. numai literatură. In fişa lui sini veiipau la moşie nuinpi toamna cînd virstnici fac parte din aceste munei să trăiască azi- o viaţă tul că s-a pomenit băiat de pră­ timp. Şi l-ărh lăsat ''Uf' fel cum
formaţiuni ¦ci-u, ltu:ravle. F Num• •ai; în npuă, să muncească eu dragos-
Ni se pare tuturor firesc ca biblio­ trecute cărţi despre box, avioane, se adunau galbenii si-şi încurcau te,- ins'pirîhdu-le 'deplina încre­ îl gâsisetri, aplecat deasdprh ph-
dere în viitor.
teca sătească să aibă o sală de lec­ automobile, gimnastică . şi oină — limba în gură spunând „mămăligă“ vălie la Nete Dumitrescu.

tură în care ţăranii se adună in asta pentru a ne da seama cit de pe franţuzeşte. —.Erau mulţi, Durnitrestii ăş­ pitriilul de comandă, apăsînd pe

fiecare seară să discute despre drama cit de sfera preocupărilor unui tinăr tată deci pentru ce e firesc să tia şi te miri unde nti aveau nişte butoane de ebonită.

lui Moromete sau despre criza de la 16 ani. Liviu Barbu a citit prin­ sărbătorim astăzi în mod oficia! prăvălii. Pe G.riviţei, pe Raho- A, 1 , .

conştiinţă a lui Bczuhov al lui Lev tre altele „Atelierul de foc", „De­ cartea, devenită pentru lotdcauga z .'jr r -m it-j r u w * :

Tolsloi, să asculte versurile lui Emi- parte de Moscopa" şi „Străinul”. lin bun al poporului nostru, al su­ PETPEGEŢ1 O SEARĂ PLĂGU TA

nescu şi Arghezi sau să concureze Nicolae Grozav lucrează lot la co­ fletului nostru. I. MIHALACHE

pentru insigna „Prieten al cărţii", lectivă- La început lui Nicolae nu-i , i' La'

Restaurantul „MINERUL" din Petroşani

Oraşul nostru se bucură de Decorel interior al Teatrului 600-1.200 de grade a determinat ¦.ii;
un pitoresc deosebit. Este dotat de vară din Deva —operă tăierea tabloului în părţi de di­
de natură cu frumuseţi care îi de mare valoare plastică mensiuni anumite. Să nu crea­ 0 Specialităţi culinare, seara grătar. ¦
situează printre localităţile fru­ dă cineva că această împărţire
moase ale ţării. Prin grija orga­ şi rosturile de tăietură ce ră- 0 . Vinuri Cotnar, Tîrnave şi Alba Iulia.
nelor locale de partid şi a sfatu­ mîn favorizează opera artisti­
lui popular, se înalţă aici con­ că, Dimpotrivă : caracterul ar­ 0 Muzică ® Dans.
strucţii, se sistematizează şi se tistic al ceramicii, este subliniat Refrenele vocale i' Ica Mari nescu-Adamescu.
deschid străzi, şi pieţe, se contu­ tocmai de acest fapt, care nu fa­
rează parcuri. Echipe culturale pe la noi o astfel de lucrare mo­ respective, încadrează ansamblul ce decît să complecteze şi să fa­
de amatori : instrumentişti, dan­ vorizeze exprimarea artistică.
satori etc., în plină ascensiune, numentala din ceramică. Prof. dr. OCTAVIAN FLOCA panoului. Relieful înconjurător
se iau la întrecere şi delectează Lucrarea efectuată în argilă
publicul în diferite prilejuri. Subiectul lucrării, la rjndul directorul Muzeului regional este ridicat, la rîndul său, la ni- anţestecată cu un procent oare­
său, alături de ideea însăşi, este care de şamotă, arsă la circa
Tot pentru manifestările cul­ — Deva — svelul superior fondului general, 1 .0 0 0 grade, îi dă o anumită re­
turale, s-a ridicat în ultimul zistenţă (este greu de lucrat din
timp Ia Deva, prin contribuţie fericit ales, Opera şe împarte în plastic, specific sculpturii în ce­ ceea ce dă nu numai o limitare punct de vedere artistic, dar fa­
voluntară — frumos exemplu ce­ două exprimări generale: una ramică, diferitele ramuri ale ar­ a lucrării în sine — fiecare pli­ vorabilă trăinicie!).
tăţenesc de solidaritate ţn mun­ prezentînd motive şi momente tei în general : muzica, dansul, nă de un dinamism cu totul ex­
ca creatoare — lin spaţios tea­ din istoria trecutului, iar cealal­ cepţional — ci şi o deosebire şi Această operă monumentală,
tru de vară, care acum se în­ fericit inspirată, este o mare rea­
zestrează cu decorul interior. tă, motive din prezentările dan­ arhitectura, pictura etc.; artele un joc de ornamentaţie pentru lizare artistică cîştigată de ora-
Despre acest fapt, care întrece sului. populare, dansul, cîntecul, ţesă­ lucrarea în ansamblul ei. şul nostru, fiind unică în felul
simpla idee a definitivării unor său, nu numai la noi în ţară,
lucrări de interior, dorim şă spu­ In desfăşurarea temelor există turi, crestături, olăria etc. In cen­ Din subiectele enumerate mai dar şi în ţările vecine.
nem, cîte ceva, tru, stă falnică îmbrăcată în cos­ sus, nu ştim pe care l-am putea
0 cronologie subtil aleasă şi ma­ tumul specific regiunii Hunedoa­ exemplifica ca realizare mai deo­ Lucrarea plastică este executa­
La teatrul de vară din Deva, gistral realizată în ceramică. ra, o femeie cu tulnic. sebită faţă de altele) căci toate, tă de artistul sculptor Eugen
s-a deschis nu de mult un şan­ fără excepţie, dovedesc o măies­ Ciuca, după desenele realizate
tier de lucru, pentru decorarea Spre stînga, de la intrarea în Nivelul artistic ridicat al a- de profesorul universitar — is­
nişelor din pereţii înconjurători, sala de spectacole, se succed su­ cestei opere de artă plastică, a- trie atît din punct de vedere al toric de artă şi sculptor — Mac
cu o lucrare artistică de mari biectele : „Dans indian”, „Dans sigură privitorului o desfătare Constantinescu, ajutat de un co­
proporţii, din ceramică, executa­ spaniol”, „Dans săsesc”, „Dans artistică de prim ordin. desenului cît şi sub raportul rea­ lectiv de 7 artişti tineri..
tă în mod deosebit pentru reşe­
dinţa regiunii noastre, maghiar", „Dans şpvietie”, „Fîn- Frumoasa realizare monumen­
tală de la teatrul de vară din
Opera artistică, în curs de tîna din Bacciserai”, „Lacul le­ Fiecare panou în sine este lizării sculpturale a compozi­ Deva, constituie o nouă dovadă
perfecţionare, este o realizare bedelor”, a grijii pc care organele de
piastică remarcabilă, nu numai realizat în sculptură, ca relief ri- ţiei, dinamică etc., care îneîntă
prin conţinutul şi valoarea ei ar­ De la intrarea spre dreapta : partid şi de stat o acordă ridi­
tistică, ci şi prin împrejurarea „Dans egiptean”, „Teatrul antic d.cat Ia 36 cm„ ceea ce dă o ochiul privitorului. cării nivelului cultural şi artis­
grec”, „Saltimbanci din evul me­ profunzime şi un desen pe con­ E bine să relatăm şi faptul că
că pentru prima ejată se conce- diu”, „Comedia del Arţe”, „Tea­ tur foarte clar şi artistic reali­ tic al oamenilor muncii din pa­
trul francez-Moliere”, „Teatru! zat. Decorurile particulare ale ceramica monumentală cu excep­
fiecărei porţiuni aparte, sînt pli­ ţia ceramicii mici, implică o su­ tria noastră,

englez-rOtello”, „Teatrul german. ne de elementele decorative ce mă de obligaţiuni tehnice, dintre
Faust”, „Teatrul romînesc-Ca- încălzesc şi înfrumuseţează su­ care amintim numai pe cea mai
ragiale”,
biectul general, cu o bogăţie spe­ importantă şi anume: împărţirea
In stînga şi în dreapta sce­
nei, două mari panouri reprezin­ cifică regiunii noastre. ci în plăci,.

tă arta cultă şi arta populară. Un decor caracteristic pentru Din cele mai îndepărtate tim­

Ambele reprezintă intr-un limbaj fiecare subiect în parte şi epocii puri, flambajul la foc —. între

i 11