Page 54 - 1957-12

¦r
Vr Q3I
VIAŢA DE PARTID
A T E N Ţ IE C U V E N IT Ă l
întăririi rînduriior partidului
Cresc rîndurile organizafiei de bază
Pină nu de mult se spunea, trasat sarcini tuturor comuniş­
şi pe bună dreptate, că organi­ tilor din organizaţia de bază
zaţia de bază nr. 1 de la Ate­ de a se ocupa de pregătirea şi
lierul de zonă din Alba Iulia
desfăşoară o activitate slabă în
direcţia primirii de noi membri
şi candidaţi de partid. Acest lu­
cru este dovedit de faptul că li­
nul trecut aci, s-au primit pu­
ţini candidaţi de partid din rin-
dul muncitorilor, deşi,, existau
posibilităţi mari.
Dar situaţia s-a schimbat,
îndrumaţi şi sprijiniţi de către
comitetul orăşenesc de partid
din Alba Iulia, (secretar Vasiie
Cormoş), membrii biroului or­
ganizaţiei de bază au luat mă­
suri menite să ducă la înlătu­
rarea lipsurilor existente în tre­ Ioan Bolea şi alţii. Tot în ac'est | măsuri, gradul de mecanizare | îndărătnicia oamenilor se ve­
cut. Măi întîi, s-a analizat în
două rînduri starea de. fapt pri­
vind munca dusă de comuniştii
din organizaţia de bază pentru
întărirea rînduriior ei. Apoi, pe
baza unui plan în care erau
prevăzute măsuri concrete, s-au
Cînd munca politică
Deşi în cadrul atelierului
„L“ C.F.R. din Alba Iulia' mun­
ceşte un număr restrins de
muncitori, comuniştii din or­
ganizaţia de bază desfăşoa­
ră în rîndul acestora o susţi­
nută muncă politică şi de e-
ducare, pregătindu-i să devină
candidaţi de partid. Numeroase­
le corifeiVaţe organizate Ţiu con­ ganizaţia de bază s-a întărit şi
tribuit ca vunii muncitori să se
simtă mai ştrîns legaţi de
partid, de rvunca comuniştilor
şi să-şi manifeste dorinţa de a
intra în rîndul candidaţilor de
partid. Pe aceştia, comunişti ca
Viorel Bimbea, Aurel Sabău,
Ionuţ Fleşer, Ioan Peter şi alţii
i-au ajutat să-şi ridice nivelul osnvnoiHmafBsepananaaaBSNaaBi» •OBaBuaEDDBaaaanBUBaaaeBOSBDaaaaaBKBoaaaBSBDBBBBauaBBsaaDflicoBBBBa^aBBaenoaBaa^BSBaBBi
politic şi ideologic şi să-şi în­
tocmească dosarele.
Atunci cînd fierarul Ioan An-
ghel, lăcătuşii Sabin Dărămuş
şi Gheorghe Mărgîneanu au ce-
înscrierile la cursurile
fără frecvenţă din
învăţămînful de cultură
generală
Ministerul Invăţămînlului şi
Culturii anunţă că înscrierile la
cursurile fără frecvenţă din în-
văţămîntul de cultură generală
se mai pot face numai pînă la
data de 22 decembrie a.c. direct
la şcolile medii cu secţii fără
frecvenţă.
Candidaţii care se vor înscrie
în această perioadă urmează să
se prezinte la examene în sesiu­
nea din mai 1958, cu obligaţia
ca pînă atunci şă participe în
mod regulat la orele de consul­
taţii şi să-şi depună la timp lu­
crările de control. i
a tehuii sovietice
Cea mai mare din lume
Pînă în dimineaţa zilei de 4
decembrie hidrocentrala Kuibî-
şev de pe Volga — cea mai ma­
re din lume — a produs 9 mi­
liarde kWh de energie electrică.
Primul hidroagregat al centralei
a fost pus în funcţiune în 1955,
iar ultimul •— cel de-al 2 0 -lea
—- la 14 octombrie a.c.
Mulţi specialişti străini afir­ tric este de 3.200 tone, iar înăl­
mă că barajele grele pot fi con­
struite numai pe o fundaţie, stin- cu nouă etaje. Rotorul generato­
eoasă tenace. Se ştie că barajul
de la Kuibîşev, deşi este foarte
greu — el cîntăreşte zeci de mi­
lioane de tone — a fost cons­
truit pe un teren argilo-nisipos.
Aşadar, s-a făcut un nou pas în
dezvoltarea construcţiei hidro­
tehnice în terenuri moi.
Lîngă baraj s-a construit cel
mai mare lac de acumulare din
lume — Marea Kuibîşev — cu
o lungime de 600 km şi cu o
lăţime care atinge 40 km. Pînă
In primăvara acestui an în lac
s-au acumulat 58 miliarde m.c.
de apă. Trebuie subliniat că unui
fluviu de mărimea Niprului i-ar
îi trebuit peste un an pentru a
umple un asemenea lac de acu­
mulare. Acolo unde se aflau
praguri şi bancuri de nisip pot
educarea celor mai buni munci­
tori în- vederea primirii lor, în
rîndurile .candidaţilor de partid.
Pe lîngă aceasta,’ cu tovarăşii
din activul fără de partid -şi- cu
utemiştii. au fost organizate
conferinţe despre trecutul de
luptă al partidului ş. a. Drept
rezultat; în acest ,ăn uri număr
de 8 muncitori au cerut organi­
zaţiei de bază să-i primească
în rîndurile candidaţilor de
partid. Printre cei cărora li s-a
împlinit această dorinţă se nu­
mără lăcătuşii Gheorghe Stoia,
Iosif Făgădaru şi Avram Popa,
tîmplarul Vasiie Nadiu, fierarul
an organizaţia de bază a dis­
cutat şi primit în rîndurile par­
tidului pe lăcătuşii Florian Pon­
ta şi Artenie Drăghici, cărora
le-a expirat stagiul de candida­
tură.
este bine organizată
rut organizaţiei de bază să-i
discute, comuniştii prezenţi la
adunarea generală au votat în
unanimitate primirea lor în rîn­
durile candidaţilor de partid, a-
preciind că merită cu prisosinţă
acest titlu fiind fruntaşi în pro­
ducţie, muncitori de bază, pre­
zenţi la toate acţiunile între­
prinse de partid. De curînd 'or­
prin primirea în partid a fiera­
rului Traian Olteanu. In pre­
zent, organizaţia de bază are
pregătit şi dosarul strungarului
Ioan Crişan care urmează ca
în curînd să fie discutat.
Numeroşi agitatori din întreprinderi merg în timpul lor liber în mijlocul ţăranilor muncitori pentru a
discuta cu ei despre necesitatea de a păşi pe drugiul colectivizării agriculturii.
IN CLIŞEU: Lin grup de agitatori de ia U. M. Cugir, stînd de vorbă cu ţăranii muncitori din sa­
tul Şibot, raionul Orăştie.
î"“ fl
circula astăzi în bune condiţii ¦ devenit cea mai puternică , din
nave cu trei punţi, care rezistă lume. Djnd dovadă de o înaltă
la uragane şi valuri înalte. Dea­ măiestrie, în decurs de, doi ani
supra întinderii nesfîrşite a Mă­ montatorii au pus in funcţiune
rii Kuibîşev zboară pescăruşi. 20 de. agregate. Ultimele şase
La hidrocentrală au fost in­ agregate au fost date în exploa­
stalate cele mai puternice turbi­
ne, cu palete inverse, din lume.
Greutatea fiecărui agregat elec­
ţimea depăşeşte cea a unei case
rului, care are un diametru de
14 ni, cuprinde peste 3.500 îm­
binări cu piuliţe. Statorul gene­
ratorului are forma unui uriaş
inel de metal de mărimea unei
arene de circ.- El se compune din
6.000 elemente. Prin inelul sta­
torului ar putea să treacă o na­
vă de dimensiuni mijlocii. Aces-
te gigantice maşini, cu mii de
piese grele, au fost montate cu
o precizie excepţională — s-au'
făcut calcule de zecimi de mm.
Uimitor este şi ritmul de mon­
tare şi de punere în funcţiune a
noilor turbine ale hidrocentralei
Kuibîşev. Dacă prima turbină a
fost pusă în funcţiune în de­
cembrie 1955, la sfîrşitul anului turi de pămînt decît constructo­ le viitoare va primi curent elec­
trecut ' numărul turbinelor in rii de la Grand Coulee, .care au tric de la hidrocentrala de pe
funcţiune era de 10. încă de pe lucrat aici timp de 2 0 de ani. Volga, se întinde pe 1.000 km de
atunci hidrocentrala Kuibîşev a
I Pag- 3
DRUMUL SOCIALISMULUI
ZECE ANI
: în
: C IF R E şl FA P T E :
¦¦
% • In anii regimului de de- ¦
Jmocraţie populară s-au îădut $
%vaste lucrări de redeschideri L
L miniere, Astfel, ş-au redes- $
%chis o serie de mine închise %
|de' capitalişti ca : Vulcan, Lo- J
t nea II, Lonea I ş.a. S-au des- *
| chis mine noi ca: Uricani, ®
SCeptura, s-a,dublat capacita- *
| tea de producţie la unele * Cu 7—8 ,ani in urmă, rareori
|m in e /c a : Filipeştii de P ăd u-| se pomenea despre gospodăria
| re, Doiceşti etc. In scopul în- % agricolă colectivă din Rîu Băr­
%zestrării minelor „cu utilaje | bat, raionul Haţeg. Nu că n-ar
| moderne, în primul cincinal % fi fost in sat comunişti care să
l au fost cheltuite investiţii în % lămurească oamenii. Erau. Dar
l valoare de peste un miliard J nu se prea pricepeau ei cum să-
¦ de lei. Ca urmare a acestor ? ducă această muncă grea. In
¦*¦ a minelor a crescut simţitor.
Dacă în 1938 producţia
¦ de cărbune a tţării era de % ţă în satul lor gospodăria agri­
o 2.862.000 de tone, iar în 1950 *
oţ«•dfoest3o.8do9nen0.60n.0n20n0 l1O9R5S5 aa ¦*
0 tone, în tone (a
de
.0 0 0
<•depăşit dJ e pestXe- do- -u- ă- ori pro- 0
ducţia, anului 1938).
¦ ® Industria petroliferă —
| ramură de bază a economiei
¦ naţionale, a luat o puternică
Xdezvoltare în anii puterii popu-
t lare. In 1955, s-au realizat *¦
1 10.575.000 tone de ţiţei, cu %
| aproape 2 .0 0 0 .0 0 0 de tone |
| mai mult decît cea mai înal- •
<O•tă producţie anuală obţinută %
| sub regimul burghezo - moşie- ¦
|resc. In cursul anului 1956. |
t0 iiniuduussLtMriaclp..e..t.r..o..l.i.f.e..r„ă a realizat ¦
t< i mai ma>-e nrodiictie rh
t ţiţei din istoria petrolului
| romînesc. ajungîndu-se la l
1 10.920.000 de tone. In cel ¦
%de-al doilea plan cincinal, in- *
|dustria petroliferă va cunoaş- ¦
Xte un nou şi puternic avînt, *
¦ producţia de titei crescîrid în ¦
¦ 1960 la 13.500.000 de tone. In- ¦¦¦*¦
¦ treaga producţie de ţiţei se
¦ prelucrează în ţară.
•• , ..... ,
tare în nymai 20 de zile, Prac­
tica mondială a construcţiilor
hidrotehnice nu a cunoscut' un
asemenea ritm.
Fiecare turbină a giganlului
energetic de pe Volga ape o pu­
tere de 105.000 kW, puţind ac­
ţiona 2 0 .0 0 0 de rnţişini-ujielte.
In ceea ce priveşte puterea, hi­ re o cuprinde hidrocentrala de
drocentrala Kuibîşev întrece cu la Kuibîşev este toarte mare.
peste 120.000 kW vestita hidro­
centrală Grand Coulee din SUA.
Totodată, din punct de vedere
al tehnicii' " construcţiilor, con­
struirea hidrocentralei Kuibîşev
a prezentat cu mult mai mul­ sistem interconectează regiunile
te complicaţii decît cea a cen­ A4oscova, Tuia şi încă alte opt
tralei Grand-Coulee cu fun­ regiuni centrale din R.S,F.S.R.
daţia ei stîncoasă. Construc­
torii centralei electrice de pe
Volga au executat de 12 ori mai
multe lucrări în stîncă Şi săpă­
In cadrul lucrărilor de con- la Magiiiiogbrsk la Sohkămsk.
Rîu Bărbat Exemplul comuniştilor-un sat complect
colectivizat:
: mai bune în munca de transfor­ partid şi deputaţii comunali din
Gospodăria agricolă colectivă
din Rin Bărbat Au e prea tî-
nără. Ea s-a' înfiinţat cu mai
bine de 5 ani în urmă. E to­
tuşi tinără pentru că abia de
cîteoa săptămini cuprinde pe
toţi ţăranii muncitori din sat.
începutul n-a fost
deloc uşor
% dea influenţa unora care in rup­
% tul capului na doreau să ia fiin­
colă colectivă.
« reuşeau in nici un fel să-i lă­
— Las-că ştiu eu cum trebuie
să fie în gospodărie, Margare­
ta ! — spunea Anica Zoran. Da’
¦ cu mine degeaba vă căzniţi. De
¦ bucata mea de pămînt na mă
despart. lo-s bătrină şi n-aş
vrea să râmîn pe drumuri cînd
¦¦¦¦¦
n-oi mai putea munci.
— Cauiă-ţi mai bine de tre­
burile tale, Petre — o tăia scurt
Neaga Ştefan. Nu te îngriji de
soarta mea. Atîta vreme cît am
braţe zdravene de muncă, pă-
mîntul meu, şi sînt sănătos, n-o
să duc dorul plinii.
Şi alţi ţărani din sat vorbeau
comuniştilor tot cam in acest
¦ ţel. Nu vroiau şi pace să facă
<> cereri pentru gospodăria colec­
tivă. Totuşi, comuniştii nu au
renunţat. Au continuat să lupte
pentru înfiinţarea gospodăriei
colective. Şi in vara anului 1952,
42 familii şi-au unit pămintu-
rile, constituind gospodăria co­
lectivă. Printre acestea se aflau
Francisc Âvrămescu, Petru Ma-
•< .A
sfrucţie a hidrocentralei Kuibî­
şev a fost depăşit recordul mon­
dial la turnarea betonului, sta­
bilit cu prilejul construirii hidro­ din R.AlS.S. Tătară şi R.A.S.S.
centralei Grand-Coulee. Presa
americană a calificat drept o
„minune tehnică" turnarea în
decurs de 24 de ore a unui volum
de 15.700 m.c. beton. Pe şan­
tierul hidrocentralei Kuibîşev
s-au turnat cîte 19.050 m3 beton
în 24 ore.
Problema tehnică de mare
complexitate privind zăgăzuirea
definitivă a albiei Volgăi ,1a o
.presiune a apei de aproximativ
4.000 metri cubi pe secundă a
fost rezolvată în numai 24 ore.
In slujba economiei
naţionale
Hidrocentrala Kuibîşev cu ce­
le 20 de gigantice turbine ale
sale va furniza anual peste li
miliarde de kWh de energie e-
lectrică. Zona geografică pe ca­
Sistemul energetic central, care
cuprinde o suprafaţă egală cu
teritoriul Belgiei, Danemarcei,
Olandei şi Elveţiei luate laolal­
tă — primeşte peste 6 miliarde
.kWh de energie electrică, Acest
Energia hidrocentralei Kuibî­
şev este destinată şi Uralului —
una din cele mai mari regiuni
industriale ale U.R.S.S. Siste­
mul energetic Ural, care în luni­
Pentru a obţine rezultate cît bune. Astfel, toţi membrii de
mare socialistă a agriculturii, satele : Berthelot, Tuştea şi Cră-
koski, Margareta Neaga, Aurel comitetul comunal de partid din guiş, cît şi utemiştii din Berthe­
Szakaci, Gheorghe Birlea, Petru Berthelot, a întocmit un plan de lot sînt în prezent membri ai
Dănescu şi alţii. acţiune pe o perioadă mai lun­ îr ’ vărăşirilor agricole.
Primele rezultate gă în oare a prevăzut măsuri Exemplul comuniştilor, depu­
de organizare şi desfăşurarea taţilor şi utemiştilor a fost ur­
mat şi de un mare număr de
Chiar în primul an s-au ade­ muncii politice de masă pentru ţărani muncitori dir? satele co­
munei noastre. Aşa s-a reuşit ca
verit spusele comuniştilor: la lămurirea şi atragerea ţăranilor toţi ţăranii muncitori din satul
Berthelot să fie atraşi în înto­
grîu colectiviştii au dobîndit muncitori să păşească cu încre­ vărăşirile agricole.
cu peste 400 kg griu la ha, iar dere pe calea indicată de partid, In munca de lămurire şi con­
vingere a ţăranilor muncitori
la porumb cu mai bine de 1.700 calea agriculturii socialiste. pentru a se înscrie în întovără­
şirile agricole s-au evidenţiat
kg, mai mult decît ţăranii mun­ Pe baza acestui plan au fost
comuniştii: Samoilă Ungur, Io-
citori cu gospodărie individuală. organizate colective formate din
sif Ciuloi, Iosif Baie, Petru
Era rodul muncii unite. membri' de partid, deputaţi, ute-
Brînzău şi Ioan Miclea.
In gospodărie s-au mai obţi- ¦ mişti, ţărani întovărăşiţi, femei
nut şi alte rezultate. Dar comu­
niştii nu puteau ţi mulţumiţi. In şi fruntaşi ai recoltelor bogate
afara colectivei mai rămăseseră care desfăşoară în mod perma­
multe familii. Se tot gîndeau
cum să facă' să atragă in co­ nent, pe circumscripţii, în sa­
tele comunei noastre, munca po­
lectivă pe harnicii gospodari litică pentru atragerea ţăranilor Cu toate aceste rezultate bune
Victor Sora, Gheorghe Stoica, muncitori în diferitele forme so­ noi nu ne putem declara mul­
Sigismund Sora, Ştefan Neaga, cialiste pentru lucrarea pămîn- ţumiţi şi vom continua munca
Ştefan Duncea şi Nistor Nisto- tului în comun. de lămurire cu şi mai multă in­
rescu. Dar orice făceau, oricit se
trudeau cei din colectivă, nu Pentru a avea succese în a- tensitate pentru a atrage în în­
ceastă muncă noi am căutat să tovărăşirile agricole pe toţi ţă­
murească să vină alături de ei. convingem în primul rînd mem­ ranii muncitori din comuna noa­
brii de partid, deputaţii şi ute­ stră.
Tot satul în colectivă miştii să se înscrie în întovără­
şiri. In această direcţie putem ALEXANDRU MAGUREANU
lndrumafi de comitetul raio­ spune că am obţinut -rezultate secretarul Comitetului comunal
nal de partid, comuniştii din
colectivă au început să desfă­ de partid Berthelot
şoare o susţinută muncă politică
şi organizatorică pentru Înfăp­ C reşte şi se dezvolta întovărăşirea
tuirea ţelului lor — colectivi­ noastră
zarea întregului sat. La răspin-
tii, în locuri vizibile, au apărut întovărăşirea „Ţara Haţegu­ ţa de 38 ha cu porumb' am ob­
lozinci care-i îndemnau pe oa­ lui" din Haţeg, care a luat fiin­ ţinut o producţie medie de 2.600
meni să-şi unească ogoarele. La ţă la 1 aprilie 1956 cu un nu­ kg boabe la hectar.
gazetele de perete s-au. scris măr de 79 familii şi suprafaţa
articole care ilustrau foloasele împărţirea produselor în înto­
muncii în comun. In sala de şe­ de 58 ha teren arabil, creşte şi vărăşirea noastră se face calcu-
dinţe a sfatului popular s-au or­ se dezvoltă mereu. Numai pînă lîndu-se media la ha şi ţinîndu-
ganizat numeroase conferinţe în la sfîrşitul anului 1956 s-au mai se seamă de suprafaţa înscrisă
care se explica pe larg, prin înscris încă 10 familii cu o su­ de fiecare întovărăşit.
calcule şi fapte desprinse din prafaţă de 5 ha. Văzînd rezultatele obţinute de
viaţa satului, cit s-ar ciştiga Lucrînd pămîntul cu maşinile noi în acest an, încă 23 familii'
dacă toţi ţăranii muncitori şi-ar S.M.T. şi aplicînd regulile agro­ cu o suprafaţă de 10 ha au in­
uni şi ar lucra ogoarele in tar­ tehnice, noi am obţinut recolte trat în întovărăşire. întovărăşi­
lale întinse, fără haturi. bogate de cereale la hectar. De rea noastră numără în prezent
In convorbirile individuale cu pildă, în acest an, de pe supra­ 112 familii şi are o suprafaţă de
ţăranii muncitori neinscrişi încă faţa de 14 ha cu grîu am ob­ 73 ha teren arabil.
în colectivă, colectiviştii, deve­ ţinut o producţie medie de 2.232
niţi agitatori, le arătau acestora LAURENŢIU TÂMAŞOIU
preşedintele întovărăşirii agricole
realizările obţinute in gospodă­ kg la hectar, iar de pe suprafa­ „Ţara Haţegului"
rie. Ei demonstrau practic cum
au reuşit colectiviştii Nicolae
Szambatfalvy şi Sigismund Me- UN CLUB NOU
rişorean să-şi construiască case
noi, cum şi-au construit şuri Conducerea U. R. C. C. din aproape terminate. Clubul va
şi grajduri colectiviştii Zoran Haţeg se preocupă ca salariaţii avea bibliotecă, sală de tenis de
Pamfil, Ioan Fărcaş, Onea Făr- săi să-şi petreacă timpul liber masă şi de sah.
caş, cum ţărani săraci pe vre­
muri, ca Fetru Dănescu, care abia cit mai plăcut şi util. In acest Sntîloire c?u scriitorul j
o ducea de azi pe miine, reuşise scop au fost luate măsuri ca in Eusebiu Oamilar *
acum să siringă material pen­
tru construcţia casei, îşi hrănea cinstea marii sărbători de la 30
şi îmbrăca bine pe toţi cei 6 Decembrie, a 10-a aniversare a
R.P.R., să se dea în folosinţă
membri ai. familiei sale. clădirea noului club. Din motive obiective, scrii­
Lucrările de construcţie sini torul Eusebiu Camilar nu a
Zilnic, agitatorii treceau pe
la fiecare ţăran muncitor şi stă­ Un nou internat putut veni la întîlnirea cu ci-
teau de vorbă cu aceştia, îndem- [ titorii din oraşul Deva, întîi- >
nindu-i să păşească cu încredere In cinstea ¦celei de-a X-a a-
pe drumul belşugului. Şi mun­ niversări a R.P.R., locuitorii co­ nire ce. fusese organizată de I
ca desfăşurată de comunişti, a- munei Baru Mare, au terminat către Consiliul Sindical local '
gitatori şi deputaţi şi-a arătat construcţia internatului şcolii în colaborare cu Biblioteca t
pînă la urmă roadele. Toii cei de 7 ani din satul Petros, care . regională, pentru - ziua de 15 j
care mai stătuseră în cumpănă asigură cele mai bune condi- ! decembrie orele 11 a. m. '
au cerut să intre in gospodăria ţiuni de cazare şi masă elevilor
agricolă colectivă. Aceasta s-a ce urmează cursurile şcolii de întîlnirea va avea totuşi j
întîmplat în ziua de 29 noiem­ 7 ani şi care sînt la distanţe loc, în ziua de miercuri 18 |
brie, zi de adevărată sărbătoare mai mari de scoală.
pentru ţăranii muncitori din sa­ decembrie a.c. în sala- festivă i
tul Rîu Bărbat... a şcolii medii nr. 2 „Decebai"
şi va începe la orele 5 (17)
V. PITAN p. m.
liXJCCOOOCOOOOOOOCCOSOOOOOSOCOOCeSQOCXÎCOOOOGCOOOCXXX'
Cu o mare cantitate de ener­ nii de cale ferată principale, in­ şi un electromontor. Pentru pri­
gie hidraulică ieftînă, produsă de clusiv linia Moscova-Kuibîşev. ma dată se face o experienţă de
gigantul de pe Volga, vor fi a- Fiecare linie ferată electrificată,
limentate şi regiunile petrolifere cu o lungime de 1 .0 0 0 km, con­ dirijare de la distanţă a unei gi­
sumă anual pînă la un miliard
Başkiră. kWh de energie electrică. De a- gantice centrale electrice şi a-
ceea' este mai avantajos să se ceasta este prima etapă în crea­
Industria sovietică care a a- folosească în transportul fero­ rea sistemului energetic unic al
tins un înalt nivel de electrifi­ viar energia hidrocentralelor ca­ părţii europene a Uniunii Sovie­
care foloseşte 70 la sută din e- re furnizează curent electric de
nergia electrică produsă în cîteva ori mai ieftin decît cel tice.
U.R.S.S. Aproximativ trei sfer­ furnizat de termocentrale. In a- Centrul de dispecer de la
turi din cantitatea de energie celaşi timp hidrocentrala Kuibî­
furnizată de hidrocentrala Kuibî­ şev va da posibilitate să se eco­ Moscova este înzestrat cu apa­
şev este folosită de uzinele din nomisească anual peste 5 mili­ ratură telemetrică specială pen­
Moscova, Ivanovo, Tuia, Kalinin, oane tone cărbune. tru prelucrarea datelor referitoa­
minele din bazinul carbonifer al re la funcţionarea centralei e-
Moscovei, întreprinderile din re­ Curentul electric de la hidro­ lectrice.
giunea Volgăi, exploatările pe­ centrala Kuibîşev va pătrunde
trolifere din R.A.S.S. Tătară şi nu numai în oraşe, ci şi la sate. Funcţionarea hidrocentralei
R.A.S.S. Başkiră. Pină în 1960 în raza de acţiune
a hidrocentralei nu va rămîne este în întregime automatizată.
Calculele arată că zece kWh nici o staţiune de maşini şi trac­ A fost creat un sistem complex
de energie electrică sînt sufici­ toare fără curent electric. de dirijare, incluzînd 11.500 de
enţi pentru a extrage 750 kg de aparate de comandă, relee, app-
In afară de aceasta Marea rafe de măsurat electrice si alte
cărbune, a fabrica 50 de lărrini Kuibîşev va fi o sursă de iriga­ dispozitive. Lungimea totală a
electrice, 100 m de stambă, 50 re a milioane de hectare de pă- cablurilor de legătură depăşeşte
m.p. de sticlă, 2 0 de perechi de mînturi secetoase,, iar în acest 500 de kilometri. Toate firele
încălţăminte sau pentru a coace ţinut imens vor fi asigurate pen­ conductorilor converg la tabloul
880 kg pîine. Hidrocentrala Kui­ tru prima dată recolte bogate şi central de comandă a centralei,
bîşev va produce anual peste 11 constante de grîu, porumb şi unde este instalat aşanumitul o-
m'iliă^de kWh energie electrică alte culturi. perator automat de grup. Potri­
— de şase ori mai mult decît vit programului stabilit de dis­
producea întreaga Rusie în 1913. Astfel hidrocentrala Kuibîşev pecerul de la Moscova, operato­
Nu este greu să ne închipuim are o influenţă favorabilă asu­ rul porneşte agregatele şi repar­
cu ce puternică forţă dătătoare pra dezvoltării mai departe a tizează sarcinile între ele în aşa
de viaţă se îmbogăţeşte indus­ energeticii, transporturilor, in­ fel îneît să asigure hidrocentra­
tria Uniunii Sovietice. dustriei şi agriculturii U.R.S.S. lei regimul de lucru cel mai ă-
vantajos şi randamentul maxim.
Pe baza energiei electrice de O electrocentrală
li Kuibîşev are loc mecanizarea Sistemul de telecomandă au­
şi automatizarea unei serii de - automat tomată sporeşte considerabil si­
ramuri ale industriei şi vor in­ guranţa lucrului agregatelor şi
tra în funcţiune, noi capacităţi Hidrocentrala' Kuibîşev va fi liniilor de transport de energie.
de nroducţie. dirijată de un dispecer din Mos­ Inginerii sovietici au elaborat
cova de la o distanţă de 900 un nou sistem de reglare, rapi­
Energia Volgăi va ti folosită km. In sala maşinilor cu cele 20 dă a tensiunii.
larg la electrificarea transpor­ de turbogeneratoare (2 .1 0 0 0 0 0
tului feroviar, Pină la sfîrşitul kw) vor lucra în total patru Hidrocenlrala Kuibîşev poate
celui de-al şaselea cincinal vor oameni — şetul de schimb, me­ fi pe bună dreptate calificată o
ti electrificate 8 .1 0 0 km de li­ canicul de serviciu, un lăcătuş remarcabilă construcţie hidroteh­
nică a zilelor noastre, o adevă­
rată capodoperă a tehnicii so­
vietice.