Page 56 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIT! V f '

H M l i ALCOMITETULUIRil L P.M.R. HUHEDDAB ll ill^ fiM ii Al \

Anul IX Nr. 935 Miercuri 18 decembrie 1957 4 pagini 20 bani In anii puterii popu­
lare, crasele ?i satele
ftbecem ick&i regiunii noastre şi-eu
schimbat înfăţişarea
1 9 4 7 S E P U B L ÎC II P O P U L A M POM lNE! 1 9 5 7 Numai in acest an, în
oraşul Deva s-au con­
iiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiijiiHifflfflfim'i struit mai multe blo­
curi de locuinţe mun­
citoreşti. s-au pavat şi
asfaltat străzi, s-au a-
menajat zone verzi,
s-au făcut canalizări
ş. a.

IN CLIŞEU: vede­
re din oraşul Deva.

ii $ Î - M V P E P M N II U N ' M I N E R T I N A R
. 4 * s te e fa tiA - planul anual

Velech Ion e fiu de muncitor Velech Ion a calificat la lo­ Dumitru Livădaru, alt tînâr,
agricol din comuna Merţişoara, cul de muncă o seamă de tineri de prin părţile Moldovei, a fost
raionul Timişoara. După ce a din care au ieşit mineri de şi el calificat la locul de mun­
terminat patru clase primare, a
Minerii din Vulcan slugărit pe la chiaburi pînă la frunte. că şi a ajuns şi el şef de schimb.
vîrsta serviciului militar. Cum Vasile Avram era vagonetar. Acelaşi lucru se poate spune şi
a trăit la chiaburi, el o spune despre Ioan Taloş şi alţi trei
Ion Velech s-a ocupat îndea­

in cîteva cuvinte: „Bătaie şi proape de el, l-a calificat miner mineri-ajutori. Toţi minerii din
(() VULCAN (de la subredacţia noastră voluntară). Exploatarea muncă multă". In anul 1953, şi-acum Vasile Avram e cel brigada lut Ion Velech cîştigă
>2 minieră Vulcan, a sărbătorit în dimineaţa zilei de 17 decembrie
>9 orele 10 a.c., o nouă victorie —victoria realizării planului anual Velech Ion vine in Valea Jiu­ mai bun miner din brigadă. intre 3.000—3.500 tei pe lună.-
lui pentru a se face miner. Du­ Deşi are abia 22 ani, a ajuns
p de producţie. De la această oră şi pînă la terminarea primului pă un an, ajunge miner califi­ şef de schimb. I. BALAN

| schimb, pe întreaga mină s-au extras în plus 400 tone de căr- cat. Astăzi, numai după trei ani iv o w o o o o <x >o o o o <>o <>o o <>o<x >o C'Oo o o o o o q <>o o o Oo <x i <>o <>w

$ bune cocsificabil. ¦de la calificarea sa ca miner,

k In fruntea întrecerii, în bătălia terminării planului anual de Velech Ion e cunoscut in Lu- In M icm a tehnicii noi
w extracţie a cărbunelui, se situează sectorul IV, condus cu price- peni. E şef de brigadă la secto­
$ pere de ing. Dumitru Brădiceanu, care a contribuit Ia realiza­
rea planului pe întreaga mină cu 13.124 tone cărbune. Reali­ rul I A, orizontul 750 galerie

zări importante au obţinut şi sectoarele II şi III. Primul, condus direcţională. Cîştigă în medie în minei® Văii Jiului
de ing. Constantin Cioată, a extras peste plan 4.649 tone, iar 3.000 lei pe lună. In anii aceş­

$ cel de-al doilea, condus de ing. Ioan Sabău, a dat peste plan tia Velech Ion a reuşit să-şi în­ destinate tocmai mecanizării o-
temeieze o familie. E căsătorit peraţiilor grele de încărcat şi
1 2.055 tone cărbune. şi are doi copii. Şi-a construit După 23 August 1944 şi mai
casă proprie compusă din ca­ ales in ultimii 10 ani, Valea în special, utilizabile pentru abş-
O contribuţie deosebit de importantă la realizarea planului meră, bucătărie, cămară şi piv­ Jiului a cunoscut o puternică tajele-cameră. Au fost prezen­
niţă. Pe lingă casă, are şi 200 inflorire a producţiei de cărbu­ tate de altfel şi cîteva tipuri de
ţ a adus-o mica mecanizare. Prin grija inginerului Valeriu Coica, m. p. de grădină de legume. ne. In acest an, ca urmare a
introducerii salarizării îmbună­ susţineri metalice pentru abata­
H s-au introdus 11 craţere care sînt folosite raţional la întreaga In munca lui de miner, Ve­ tăţite, pentru exploatările noa­ je şi galerii.
lech Ion a învăţat şi de la maiş­ stre carbonifere s-a pus mai ac­
lor capacitate, extracţia cărbunelui Iuind un avînt deosebit fa­ trii săi dar şi clin cărţi. A apli­ centuat problema creşterii pro-’ Au fost prezentate de către
ductivităţii muncii. Prin măsu­
ţă de anul trecut. rile tehnico-organizato- tovarăşul inginer Traian Birsan,
mecanic şef al combina­
Un aport deosebit la realizarea planului anual de producţie,

au adus şi brigăzile conduse de harnicii mineri Emeric Csilci,

Ion Vişa, Ion Huniadi, Pavel Boyte, Gheorghe Ivănescu, Va-

sile Negrescu şi alţii. LUCA DUMITRU

Secfia furnale vechi a Combinatului cat in muncă metode sovietice rice elaborate şi aplica­ tului în prototipuri, o
ajungînd să realizeze astfel la te în ultimul timp, s-au maşină de încărcat cu
C reşte mumărul Regimul nostru de- siderurgic Hunedoara „pregătiri“ depăşiri de norme făcut paşi însemnaţi în sape şi lopeţi pentru a-
între 30 şi 60 la sută faţă de această direcţie. Anul a- batajele-cameră, o ma­
ÎM TO VĂRĂŞITSLO R O mocratipopular acordă La data de 15 decembrie, sec­ crescut cu 1,80 la sută faţă de plan. cesta, producţia Văii şină de încărcat cu disc
o deosebită atenţie e- ţia furnale vechi din Combina­ cea planificată. Jiului a crescut faţă de şi un încărcător cu ban­
Ca urmare a muncii de lă­ lectrificării satelor. Ca tul siderurgic - Hunedoara şi-a Pentru buna lui comportare anul trecut cu peste dă. Maşina de în­
murire dusă de comuniştii, agi­ o consecinţă a acestui fapt, azi lu­ îndeplinit planul de producţie a- S-au evidenţiat in mod' deo­ şi succesele repurtate în munca 2 0 0 .0 0 0 tone cărbune, iar pro­ cărcat cu sape şi lopeţi a fost
tatorii şi activiştii sfatului popu­ mina electrică pătrunde tot mai nual. S-a constatat că numai in sebit echipele prim topitorilor de miner, a fost ales membru ductivitatea ' muncii este mai confecţionată de U.R.U.M. Per
lar al comunei Berthelot în rîn- mult în .casele ţăranilor munci­ 10 luni ale anului, s-au făcut e- Ioan Chiroşca de la furnalul 1, in biroul organizaţiei U.T.M. mare cu, aproximativ 10 la su­ troşani, după proiectele secţiei
dul ţăranilor individuali, s-a tori, luînd locul opaiţelor. conomii la preţul de cost in va­ Ilie Mîtcă de la furnalul 2 şi din sectorul I A. tă. Rezultatele acestea sînt con­ de construcţii de maşini minie­
reuşit ca în satui Berthelot, raio­ Faţă de 1938, cînd numărul to­ loare de 325.815 lei. De aseme­ Ioan Cîndea de la furnalul 4. re din combinat şi s-a introdus
nul Haţeg, să se inaugureze du­ tal al satelor electrificate era doar nea, indicele de utilizare al a- cludente pentru ilustrarea efor­ deja, de citva timp, în unele a-
minică, 15 decembrie 1057, o de 25, astăzi în regiunea noastră gregatelor a sporii faţă de me­ turilor depuse de minerii Văii bataje de la mina Aninoasa şi
nouă întovărăşire agricolă (a numărul lor se ridică la 166, acţi­ dia realizată anul trecut cu 13,2 mai recent la mina Vulcan.
doua din sat). Cele 31 familii de unea de electrificare fiind în plină la sută. Productivitatea muncii Jiului. Trebuie arătat că spori­ Rezultatele bune obţinute în lu­
dezvoltare. pe cap de muncitor a crescut şi rea productivităţii muncii s-a cru, au făcut ca astfel de ma­
ţărani muncitori, care şi-au făcut ea considerabil. In cele 11 luni făcut în mare măsură pe seama şini rsă intre în producţia de
ale acestui an, productivitatea a serie în cel mai scurt timp. Mi­
reducerii posturilor neproduc­ nerii din abatajele unde funcţio­
cereri de înscriere, au strîns la­ Depoul C.F.R. Simeria tive şi mai puţin pe seama in­ nează îşi dau seama de uşura­
olaltă o suprafaţă de 17 ha.
troducerii tehnicii noi în abata­ rea muncii lor pentru că atunci
Tot în ziua de 15 decembrie SIMERIA (de la subredacţia lei. Preţul de cost în acest an a jele noastre. Or, principalul
¦noastră voluntară). fost redus cu 7,63 la sută. Suc­ cînd s-a întîmplat un defect la
a.c., s-a mai inaugurat o înto­ cese însemnate s-au mai obţi­ ţel care trebuie urmărit este re­
vărăşire agricolă în satul Cră- La Depoul -de locomotive nut şi la productivitatea muncii, ducerea eforturilor fizice ale maşină, oamenii au aşteptat pî­
guiş, din acelaşi raion, cu 31 C.F.R. Sîmeria, în cursul zilei care a fost mărită cu 7,90, iar muncitorilor şi în special la o-
familii şi 14 ha teren. de 16 decembrie, muncitorii, teh­ nă s-a remediat, fără a trece
cîştigul mediu pe cap de salariat peraţiile de încărcare a mate­
nicienii, inginerii şi funcţionarii a crescut faţă de prevederile rialului rezultat. din nou la încărcatul cu lopa­
planului cu 2 la sută.
Iniţiativa şi hărnicia | au tinut un miting fulger pen­ La o recentă consfătuire or­ ta.
tru a afla ştirea cu privire la Incepînd de la 17 decembrie,
oamenilor din Sghiel îndeplinirea planului global pe la Depoul de locomotive C.F.R. ganizată de filiala A.S.I.T. Pe­ Au mai fost prezentate cîteva
Simeria se lucrează în contul a-
nului viitor. La adunarea ţinu­ troşani cu inginerii şi tehnicie­ Ing. GH. DUMITRESCU
tă cu ocazia sărbătoririi acestui
eveniment, muncitorii, inginerii nii minelor Văii Jiului, s-au
şi funcţionarii depoului de loco­
motive şi-au luat angajamentul prezentat cîteva maşini miniere (Continuare în pag. 3-a)
de a lupta şi pe mai departe ca
şi-au spus cuvîniul 1957. Bucuria le-a fost mare Cînd <J><L>¦«<$> 4
li Sra comunicat că faţă de an­ planul să- fie realizat înainte de
MAISTRU
Satul Ighiel din raionul gajamentul luat, planul global timpul planificat.
Alba, este o veche aşezare de de producţie exprimat în loco­ LA 21 DE ANI
oameni pe Valea Ampoiului, motive km convenţionali a fost SABIN MUNTEANU
vestită în împrejurimi prin hăr­ realizat cu 9 zile înainte de ter­
nicia locuitorilor săi. Ocupaţia men. Dacă se va lucra cu ace­
de bază a acestora este creşte-j laşi ritm de pînă acum, depăşi­
rea vitelor şi păduritul, iar în rea planului pînă la finele anu­
ultimul timp o parte din ei au lui va fi de 3,70 la sulă, adică
pornit — cu puţinul pămînt ro­ cu 2,70 la sută mai mult faţă de
ditor care există aici —- pe ca­ angajamentul luat. .

lea belşugului în cadrul unei Odată cu îndeplinirea planu­ La fabrica de încălţăminte Peisaj fantast. Negru şi ro- învîrt nebuneşte, lingoul strîns
„Ardeleana11 Alba Iulia, în şu. Fum şi flăcări. Sus, deasu- în cilindri se subţiază luînd
gospodării colective. lui global s-au obţinut şi alte secţia tras pe calapoade, lu­
crează şi Nicolae Luca. El îşi
Istoria acestui sat este ase­ realizări însemnate. In primul îndeplineşte şi depăşeşte cu pra capului, alunecînd pe şine cu fiecare clipă nouă forma ti­
e regularitate planul de pro- e negre unse din belşug, o mata- nui şarpe enorm, roşu şi ciu-
Z e c e ani în cifre şi faptemănătoare cu a oricărui sat de rînd, indicativii de cantitate şi ' ducţie, dînd totodată o mare ' hală de fier de care e aninată dat. In secţia laminoare, nimic
munte. Astăzi, regimul demo- calitate au fost depăşiţi. Econo­ atenţie calităţii.

crat-popular a schimbat viata miile de combustibili şi lutirefi- IN CLIŞEU: Nicolae Lu­ o cuşcă, coboară ameninţător neobişnuit,
ca, lucrînd la maşina de tras
oamenilor de aici, iar iniţiativa anţi se ridică la suma de 917.056 ? Industria construcţiilor de maşini, electrotehnică, chi­ în părţi. un braţ gros, ca un semn de ? îi
mică, erau aproape inexistente în trecut. Astăzi, numai la Hu­
lor a cîştigat un larg cîmp de nedoara, au intrat în funcţiune noi şi importante construcţii Ao predat $ exclamare. E cleştele macara- — Tată, te las. Io mă duc /a?ţ
aplicare.
Bilanţul unei If vagoane lapte $ lei-pod. In cabină, omul dez- şcoală la Hunedoara. îl
Să luăm, spre exemplu, ini­
printre care prima şi a doua baterie cocsochimică, centrala ter- Cu toate că satul Jeledinţi, raionul ¦ brăcat la cămaşă, năduşit, ma- Sîrbu, bâtrînul, se uită duo- Tţ
mo-electrică nr. 2 , fabrica de aglomerare şi staţia de granulare
ţiativa cooperatorilor din acest s ă p t ă m î n i r o d n i c e a zgurii de furnal, noua oţelărie electrică, furnalul de 700 m.c., Orăştie, n u ' are un număr prea mare $ nevrează manetele. rîş la copil, măsurîndu-l d in i
4cel mai mare furnal din ţară, etc. de gospodării ţărăneşti, la,"punctul de
I sat de a construi un magazin colectare a laptelui din sat,’ se strîng $. Carcasa cuptorului, aducînd tălpi pînă-n creştet; clatină a i
? Pe lîngă vechile uzine, care ău fost dezvoltate şi înzes­ şi în prezent în medie' cîte 370 17
mixt. Ea s-a născut prin'luna I trăiim° am“cmaesitnmmeiicuuâzzaiir.ccttnue? , îl’ che/ at ”Sâf ' trate cu tehnică nouă, au fost construite noi uzine printre care : tri lapte zilnic. t cu carapacea unei uriaşe broa- îndoială din cap şi zice: ˇ,
martie în urma unor discuţii8 d*inPeonrtrauşulamDaetv°a- „îosif Rangheţ" — Arad, „Tudor Vladimirescu" — Bucureşti,
dintre cooperatorul Nicolae Ig- „Fabrica de rulmenţi” din Moldova, „Fabrica de scule" — Rîş- ;; Sînt mulţi ţărani muncitori care aii ste ţestoase, sub impulsul unei Du-te, măi Qherasime.i
nea şi un grup de cetăţeni. nov, „Muncitorul liber" — Bacău, I.’M.U. — Medgidia. Indus­ contractat în acest an cantităţi mari
După scurt timp, această, iniţia­ ea a constituit o trecere în re­ de lapte. Astfel, Matei Zudor a predat $ mtini nevăzute se dă înlături dacă te trage aţa. Da nu ştiu $
tivă a fost dezbătută pe larg pînă acum ,pe bază de contract,' pes­
în cadrul urnei adunări săteşti, vistă a realizărilor din acest te 6.000 litri' lapte numai de la 'două f dezgolind lingoul roşu. O ma- ce treabă îi face tu acolo, că fc
vaci, iar Adam Ferencz tot'de tâ două
domeniu pe plan regional. Pe vaci a predat 4.000" litri lapte.' "* ¦ re de flăcări şi fum învăluie tare slăbuţ eşti. _ . îl

scena cinematografului „Fili- De la începutul anului şi pînă la cabina macaragiului, vrînd La 16 ani, Glierasim Sîrbult
data de 10 decembrie, a.c., colectiviş­
mon Sirbu”, formaţii şi solişti tii şi ţăranii muncitori din salul Je­ parcă s-o înghită. Cleştele ma- se prea deosebea de cei de J
cu prilejul căreia s-a explicat vocali sau instrumentişti din tria constructoare de maşini din ţara noastră se găseşte astăzi ledinţi, au predat pe bază de contrac­ caratei înfige nemilos cei doi. seama lui. Înalt, slăbuţ, îşi tre- j
oamenilor necesitatea cotufrui- întreaga regiune au prezentat în situaţia nu numai de a acoperi o parte din necesarul de ma­ te peste 11 vagoane de lapte. colţi in lingou, îl ridică clea- cea zilele ajutînd bătrînilor. / - J
rii unui asemenea magazin ca­ programe. şini şi utilaje, din producţia proprie, ci şi în aceea! dei a avea supr.a capetelor şi, in uriiit. ce deea cu Hunedoara i-a dat-o-j
ZEVEDEI STÂNILA corespondent supără .îngrozitor urechile ne- ton Sima, lăcătuşul. Acesta Yj
re să poată satisface cerinţele In mod deosebit, s-au remar­ disponibilităţi pentru export. obişnuiţilor, îl poartă spre ca- plecase mai de mult din sat Tj
mereu crescînde ale populaţiei ja de blocuri. Oamenii îşi a- şi se spunea că ia parale fru -ţj
în domeniul aproviziona,ii ş cat artiştii amatori ai Casei de ? In anii puterii populare s-au obţinut realizări importante
desfacerii de cît mai multe măr
furi industriale şi alimentare. cultură clin Orăştie, care au în domeniul, electrificării ţării. Srau dat în folosinţă peste 20 păiru fata de dogoare, cu thî- moaşe. ’¦ rr ¦ A;
Tot în cadrul adunării s-au stu­
diat şi posibilităţile materiale prezentat cîntece populare, ro­ termocentrale ş i .hidrocentrale electrice, printre care se numă­ neca hainei. R fa^n ^a ' Hunedoara,
existente. Cu această ocazie s-a
manţe, melodii de muzică uşoa- ¦ ră cele de la Doiceşti, Moroenî, Ovidiu, Sîngeorgiu de Pădure,' La o masa. un taă,. notează ¦** tu —

ră şi selecţiuni din operetele Comăneşti, Borzeşti, Paroşenî şi altele. In cursul primului cin- j grăbit c¦ite’m' c i-fr„e in tr m c„aar,,- -•ş»i-•At*rtaî«ts*ei-aşirtertebc«uuit.oocMDhuiuup,l‘ă •
„Crai nou” ’şi „Lăsaţi-mă să cinai, s-a realizat o putere instalată de 540.000 KW (regimului * net şi ridică două degete. Cup­ două
torul .se Închide. Hala lumina­
cînt”. ’ De un binemeritat suc­ burghezo-moşieresc i-au trebuit 14 ani pentru a instala 329.500 zile luă trenul de Hunedoara.

constatat însă că ele sînt insu­ ces s-au bucurat şi solistele kw). In 1956, puterea instalată totală a ajuns Ia. 1.342.000 kw. tă puternic pentru moment, îşi
ficiente. Atunci, din rîndui Bota Maria din comuna Poiana adică aproape de două ori mai mare dccît în 1950 şi de 2,5 ori reia vechea înfăţişare. Cup­ Exanienele nu i-au dat emo- A
şi Păcurar Maria din Stremţ, ¦mai mare faţă de 1938. In 1957 se va produce în decurs de 76 toarele adinei duduie, rolele se
I. MANEA . A. JUJRCA

prin interpreiarea plină de via­ ^zile tot atîta energie cît s-a produs în întreg anul 1938. (Coniiruiâre in pag. Ill-a) ,. î

(Continuare In pag. 2-a) ţă a cîntecelor noastre populare.

¦ «-* * * - » » * « • ' » » s-*-e-e-« e » i o « - « • » « o i t i n i i f i n o o-*-*!