Page 57 - 1957-12
P. 57
Pag. 2 v r u m u l SOCIALISMULUI Nf. 935
N O I LOCAŞF. Iniţiativa şi hărnicia oamenilor Şi-au alas comitetul
BRAD (de la subredacţia noa din Ighiel şi-au spus cuvîntul organizatoric de femei
stră voluntară).
11,5 kg. cereale şi 10 lei s-au obţinut producţii mani de O socoteală aplicată rt (Urmare din pag. l-a) muncă voluntară. In această La Haţeg
la zi - muncă cereale (2 .2 0 0 kg grîu şi peste In comuna Lun-coiul de Jos,
3.000 kg porumb la ha). La şcoala elementară din raionul Brad, de curînd s-a ter ţ membrilor cooperatori au fost acţiune, un sprijin deosebit, HAŢEG (de la subredacţia
3 ăraniil muncitori individuali Rîu-Bărbat, raionul Haţeg, a fost minat construcţia localului. că făcute propuneri, care s-au sol l-au dat organizaţia de partid, noastră voluntară).
care au participat la adunarea Ca urmare a acestui fapt, la dată spre rezolvare elevilor din minului cultural care este u- i dat cu hotădrea unanimă de a organizaţia U.T,M. şi. comisia
generală a colectiviştilor din sa împărţirea definitivă a produse clasa treia, următoarea proble nul din cele mai frumoase loca se construi magazinul numai de femei care au mobilizat Zilele trecute a avut loc în
tul Ţelna, raionul Alba, în care lor, a revenit pentru o zi muncă mă : In gospodăria colectivă au şuri de cultură din împrejurimi. * prin contribuţia benevolă în cetăţenii in executarea lucră sala sfatului popular raional Ha
s-a prezentat darea de seamă a (în afară de alte produse agrico fost împărţite la zi-muncă 2,800 i bani şi materiale şi prin muncă ţeg, o consfătuire cu femeile din
consiliului de conducere, cu pri le) : 6,100 kg grîu, 7 kg porumb, kg grîu, 2,500 kg porumb, 1,200 De asemenea şi în satul Ste- voluntară. Pentru coordonarea rilor. raion în care s-a discutat hotă
vire la împărţirea definitivă a 0,500 litri vin şi 3 lei'. kg secară, 3 lei şi alte produse. jărel, situat pe raza acestei co î lucrărilor a fost ales un comi Hotărîrea iniţială a fost ca rîrea Biroului Politic al C.C. al
veniturilor din acest an, au ră mune, s-a terminat construcţia tet de construcţii format din cei P.M.R. privind îmbunătăţirea
mas surprinşi cînd au aflat că Familia colectivistului Nieo- Să se afle, pe fiecare produs unui asemenea cămin cultural. * mai harnici cetăţeni, care, pe acest magazin să se dea în fo formelor de organizare în acti
colectiviştilor le revin cîte 5,500 lae Costea, care a efectuat 392 în parte, cît a realizat Samoilă I baza unui plan de muncă, a losinţă la sfîrşitul anului. Ul vitatea femeilor.
kg grîu şi 6 kg porumb', 0,400 zile-muncă, a primit 2.391 kg Muntean care are 700 zile-mun In satul Podele, aparţinător t terior, locuitorii satului Ighiel
litri vin, 0,150 kg fasole, 0,150 grîu, 2.744 kg porumb, 196 li că lucrate în gospodăria colecti aceleiaşi comune, s-a început t şi-au reînnoit angajamentul şi La consfătuire au participat
kg floarea soarelui, diferite alte tri vin, 1.176 lei şi alte produse. vă, cît a realizat Ioan Farcaş strîngerea materialului necesar prin eforturi în muncă au reu peste 100 de femei din diferite
produse ca : furaje, cartofi, lînă, cu 650 zile-muncă şi cît a rea pentru construirea unui' cămin *tf sectoare ale muncii. Discuţiile
precum şi suma de 10 leii la zi- Şi colectivistul Gligor Florea a lizat Pamfil Zoran cu 700 zile- cultural şi a unei creşe de co purtate în cadrul consfătuirii de
rnuncă. dus acasă 3.419 kg grîu şi po muncă ? pii. i către Maria Dobrei, Anişca
rumb, 130 litri vin şi suma de Dăncişor întovărăşită, dr. Vic
Munca harnică a colectivişti 783 lei. Elevii clasei a treia au aflat FLORIN BENEA trecut la acţiune. şit ca în cinstea zilei de 30 toria Biscăreanu, colectivista
lor a fost răsplătită din plin. că Samoidă Muntean a realizat Ilea Nistorescu şi altele, au fost
Recoltele bogate de grîu şi po Anul acesta, deşi recoltele au 1.960 kg grîu, 1.750 kg porumb, Realizări de seamă Mal întîi, s-au format echipe Decembrie să termine cons vii şi de un real folos.
rumb, precum şi veniturile bă fost bătute de grindină şi une 840 kg secară şi suma de 2.100 de deputaţi şi învăţători care trucţia, cu 15 zile înainte de
neşti realizate de ei, au făcut le inundate, prin muncă unită lei. Aceleaşi cantităţi au fost rea In cinstea conferinţei raio s-au ocupat de strîngerea fon termen. Pentru coordonarea activităţii
posibil să li se repartizeze pro şi la timp, membrii gospodăriei lizate şi de către colectivistul nale de partid Haţeg, colecti durilor benevole ; s-au procurat Hărnicia cetăţenilor din satul în perioada alegerilor în raio
duse agricole şi bani care să le colective „11 Iunie", din satul Pamfil Zoran. Ioan Farcaş a vele de muncitori din întreprin apoi, prin intermediul Uniunii Ighiel şi-a spus cuvîntul dumi nul Haţeg, participantele la
asigure un trai îmbelşugat şi Bretea Mureşană, raionul Ilia, realizat 1.820 kg grîu, 1.625 kg derile raionului au obţinut suc raionale a cooperativelor de consfătuire au ales un comitet
fericit. au realizat venituri însemnate. porumb, 780 kg secară şi 1.950 cese deosebite. Astfel, întreprin consum, materialele necesare. nică, cînd, într-un cadru festiv organizatoric compus din 13 to
Ei au obţinut recolte care le-au lei. derea de industrie locală „Va- Cetăţenii din sat au început să — noul magazin mixt construit varăşe. Ca preşedintă a fost s-
Familia colectivistului Gheor- sile Roaită“ şi I.G.O. Haţeg au leasă tov. Rozalia Pop, iar ca
ghe Mărgineanu, care a efec permis să împartă la zi-muncă : Iată o socoteală aplicată cu raportat îndeplinirea sarcinilor execute săpăturile, iar o parte numai prin contribuţia benevo
tuat împreună cu familia sa 670 4,200 kg grîu, 2,800 kg orz, rezultate bune, concretizate şi de plan pe întreg anul 1957. In secretară tov. Doina Ardeleanu.
zile-muncă, a primit 3.685 kg 6,50 lei şi alte produse. în faptul că în momentul de fa aceste zile I.G.O. Haţeg a ter se ocupau cu transportul mate lă în bani, materiale şi muncă D. A.
grîu, 4.020 kg porumb, 268 li ţă toţi ţăranii muncitori din sat minat reparaţiile capitale la re
tri vin, 100 kg fasole, 100 kg Este lesne de înţeles că ve sint membri ai gospodăriei co ţeaua din Riu Bărbat. De ase rialelor la locul construcţiei. voluntară — a fost dat în folo La Aninoasa
floarea-sqarelui, însemnate can. niturile în natură şi bani primi lective. menea, planul de energie elec
tităţi de cartofi, furaje, lînă şi trică a fost realizat în propor In total, s-au adus aici 15.000 sinţă. El este format dintr-o ANINOASA (de la subredac-
suma de 6.700 lei. Cantităţi a- te de familiile colectiviştilor Pe C în d ţie de 168 la sută. bucăţi cărămidă, 85 m.c. piatră, ţia noastră voluntară).
semănătoare de produse şi bani tru Ardeleanu şi Petru Oa- 250 ferdele de var, 20 de grinzi sală pentru deservirea consu
au adus acasă şi colectiviştii nă, care au efectuat 851 şi BRAD (de la subredacţia noastră In ziua de 10 decem
Victor Hada, Dionisie Moguţa şi respectiv 840 zile-muncă, voluntară). şi alte materiale care se ridică matorilor, o magazie şi o piv brie a. c. a avut loc la
alţii. Colectivistul Candin Doco- întrec cu mult necesarul fa Sfatul Popular din Aninoasa
miliei lor pe timp de un an. Grija pentru ca oraşul Brad la suma de peste 27.000 lei. niţă. Odată cu inaugurarea, o şedinţă privind noua formă
lina, care a efectuatNsingur 306 Doar familia lui Petru Ar să fie cît mai curat şi mai frumos a de organizare a muncii cu fe
deleanu a dus acasă 3.574 constituit o preocupare permanentă Cît priveşte executarea lu s-au pus în vînzare mărfuri în meile. In cadrul acestei şedinţe
zile-muncă, a primit 1.683 kg kg griu, 2.282 kg orz, pes pentru fiecare deputat sau membru al a fost întocmit un plan de ac
te 100 litri ţuică şi suma de comitetului executiv al sfatului popu î crărilor propriu-zise, ele s-au valoare de 105.000 lei. ţiune privind noua organizare.
grîu, 1.836 kg porumb, 123 litri 5.531 lei, in afară de alte lar orăşenesc. efectuat numai prin muncă vo La inaugurare au participat Astfel, la Aninoasa aceste ale
produse agucole. Şi ca el De menţionat că nu- geri se vor desfăşura in două
vin, 3.060 lei şi alte produse. sint mulţi colectivişti care Cu sprijinul comitetului orăşenesc lu n ta r ă . etape. In prima etapă, ce a fost
şi-au umplut hambarele cu de partid şi răspunzînd la chemarea ’**f mai la săpăturile funda- şi preşedinţii celorlalte unităţi deschisă la 10 decembrie, s-au
ION BULGĂREA cereale primite de la gospo lansată de către sfatul popular al o- | ţiei şi la alte lucrări de cooperatiste din raion care ales noile comitete de femei
corespondent dărie. raşului Alba luiia, deputaţii din toate, pe circumscripţii, iar în a 2 -a
circumscripţiile au discutat cu cetă |||§ ţ construcţie s-au prestat s-au angajat câ vor urma şi etapă va avea loc conferinţa'
Recolte sporite—venituri Sumele mari de bani, nu ţenii şi cu membrii comitetelor de comunală.
mari ar fi posibil de repartizat străzi, care sînt cele mai importante ;• 1;'; * 348 zile de muncă volun- aplica în practică iniţiativa
dacă gospodăria nu şi-ar fi lucrări care s-ar putea efectua prin i; ; tară, iar la transportul Acţiunile din prima etapă au
Gospodăria agricolă colectivă dezvoltat fermele de anima mijloace locale şi într-un timp cît mai ţ materialelor 75 zile de cooperatorilor din satul Ighiel. început. Un număr de 5 circum
din satul Ighiel, raionul Alba, le. In prezent ea posedă 6 8 scurt. scripţii au trecut la alegerea
porcine, 168 oi, 2 0 taurine, ¦»..». Nu ar fi rău însă ca această noilor comitete de femei. Prin
s-a inaugurat numai în primă 14 cai, 6 6 gişte şi altele. In urma propunerilor făcute de că tre cele alese se numără şi gos
tre cetăţeni, s-au luat măsuri ca lu La Casa pionierilor din Alba * iniţiativă s-o urmeze chiar şi podinele Ştefania Treteanu, Pa-
vara anului trecut. Cu toate a- crările de finisai la baia DOBulară. ce luiia îşi desfăşoară activitatea ^ raschiva Besoi, Elena Popescu,
numeroase cercuri pe materii. » celelalte uniuni raionale din Elisabeta Bridan şi altele.
cestea, datorită eforturilor depu In cadrul acestora, cei mai buni j regiune.
j L. L.
se de colectivişti, precum şi a-
î şcolari îşi complectează cunoş La Dobra
jutorului primit din partea me
tinţele căpătate la clase, îşi In 9 circumscripţii electorale
canizatorilor de la S.M.T. Alba, din comuna Dobra s-au termi
formează noi deprinderi prac nat alegerile de femei. De ase
menea, s-a ales un comitet să
tice. Manifestări romîneşti tesc la Abucea, în care au fost
alese ţăranca întovărăşită Sur-
peste hotare ducan Ana, învăţătoarea Benea
Leontina şi altele.
IN CLIŞEU: întregul colec PARIS Corespondentul spe
tiv ai cercului de muzică vo cial Agerpreş anunţă : La 14 In satul Dobra de asemenea
cală, format din clasele a 111-a decembrie a avut loc la Teatrul au fost alese delegate pe cir
şi a IV-a. Naţiunilor din Paris o seară în cumscripţii. In circumscripţia
chinată teatrului contemporan. 9-a au fost alese Fărău Maria,
există p reo cu p are In cadrul acestei seri a fost pre Ticu Ana şi Petre Aurelia, în
zentat actul II din piesa „Stea tovărăşite.
Un colectiv sportiv harnic se tărăgănau de mai mulţi ani, să ţenilor, a fost electrificat satul Mes ua fără nume" de Mihail Se-
fie terminate în timpul oel mai scurt. bastian, în regia lui W. Sieg- Femeile din comuna Dobra
De asemenea, a fost dată în func teacăn, iar la Potingani,' unde este fried, maestru emerit al artei, şi-au luat angajamentul ca în
ţiune o piaţă modernă, care este şi care se află actualmente la Pa cinstea conferinţei raionale a
CĂLAN (de la subredacţia U.C.F.S., a depăşit cifra de 600 electrificată. In urma studiilor efec deputat tov. I. David, a fost ridicat ris. Decorurile aparţin de ase femeilor să lucreze pentru spi
noastră voluntară). şi, desigur, că nu se opreşte aci. tuate pe teren, comisia permanentă menea lui W. Siegfried. Rolu tal lucruri de mină şi perniţe.
In această acţiune s-au eviden de gospodărire comunală, a propus în roşu un cămin cultural. Nici cele rile au fost interpretate de ac
In aceste zile, la colectivul ţiat tov. Petru Codreanu şi Pri- comitetului executiv să se efectueze torii francezi Frangois Spira, Alegerile continuă.
sportiv „Energia" din Călan, se bil Roman, care, cu conştiincio revizia reţelei de iluminat. In urma lalte lucrări de interes obştesc n-au Jean Lovret, Alice Sapritcli şi
remarcă o activitate deosebită. zitate, au dus o muncă stăruitoa acestei propuneri s-au montat lămpi Renâ Farabe. Spectacolul a fost DINCA MINODORA
Toţi sportivii participă cu însu re de lămurire în rîndul oame suspendate pe străzile A. Iancu, V. I. fost uitate. ¦Astfel au fost pietruite 32 înregistrat pe o bandă de mag
fleţire la acţiunea de reorganiza nilor muncii, aducînd la colecti Lenin, precum şi în parcul F. Sîrbu. netofon spre a fi retransmis la corespondentă
re a consiliului. Pretutindeni vul sportiv un număr de peste drumuri, s-au săpat şanţuri pe o dis radio la 19 ianuarie 1958.
s-au afişat, lozinci mobilizatoare 300 adeziuni din secţiile uzinei La sesiunea din 10 mai a. c., de
cu privire la reorganizarea miş „Victoria"— Călan unde lu putatul Constantin Corinda a cerut tanţă de 8.742 m. 1., iar împrăştierea Prezentarea actului 11 din
cării sportive din R.P.R. crează. sprijinul sfatului popular pentru con piesa „Steaua fără nume“ s-a
struirea unei şcoli în Dealul Luncii. pietrişului s-a făcut pe o distanţă de bucurat de un mare succes din
Munca de pregătire organiza Se prevede de pe acum că Astăzi la clădirea noii şcoli se exe partea publicului.
torică şi de propagandă a primei masa sportivilor işi v*i alege cută ultimele lucrări de finisaj şi în 10.669 m. 1.
etape: înscrierea în U.C.F.S., în consiliul sportiv, oameni ca curînd, primii elevi îi vor trece pragul. După spectacol a avut loc o
care încă nu a luat sfîrşit, se pabili să asigure dezvoltarea Satele care au dovedit o preocu întîlnire între W. Siegfried şi
desfăşoară cu succes. tuturor ramurilor sportive. De asemenea, la propunerea depu numeroşi actori francezi. La a-
tatului I. Fărău şi cu sprijinul cetă pare deosebită în această problemă ceastă întîlnire, care s-a desfă
Numărul celor care au cerut ALFRED HATZINGER şurat într-o atmosferă amicală,
să fie primiţi ca membri în sîn t: Valea. Bradului, Dealul Raco- au participat numeroase per
sonalităţi din viaţa artistică
vei, Potingani şi Herţăşti, iar dintre franceză.
deputaţii care au adus un aport pre
ţios la obţinerea acestor realizări, a-
mintim pe tovarăşii Iancu Petru, Can
din Teodor şi Fărău Ioan. Toate a-
ceste realizări arată că atunci cînd
există preocupare se pot face lucruri
frumoase. I. PIRVA
Arhivele e e bilitatea acestor braţe de muncă ti cerea lui Horia, din anii 1784—1785. Zlatnei, vorbesc despre participarea ceastă linie, o anchetă din 6 octom
prefios de informaţie pentru nere, pentru acţionarii minelor. Pe li minerilor din Băiţa la răscoala lui brie 1791 în legătură cu revendicările
nia sporirii la maximum a acestei Viaţa grea a minerilor în galerii Horia. Printre participanţi, unii au a- minerilor din Săcărîmb stabileşte c ă :
iUDoişterea trecutului regiunii Hunedoara rentabilităţi, documentele vorbesc des ce ameninţau în permanenţă cu pră vut chiar rolul de căpitani ai răscoa „62 de mineri se plîng din pricina
pre introducerea la această mină — buşirea, şi în care precursorii prole lei, cum au fost Rus Ioan şi Mătieş cîştigului puţin, 20 din pricina scuin-
Se ştie că odată cu ocuparea Tran Pentru o mai bună administraţie a cului al XVIII-lea înregistrează peste spre sfîrşitul secolului XVIII, a unui tariatului de astăzi au făcut cunoştinţă Ioan, acesta din urmă participant şi petei cerealelor, 22 din pricina şutu
silvaniei de Habsburgi, la sfîrşitul minelor se instituie organe de inspec 800' braţe de muncă. Documentele nou sistem de lucru numit „Halta- pentru prima oară cu sîngeroasa ex la greva din anul 1804. Dîrzenia în rilor de pedeapsă, 21 din pricina şu
secolului XVII, zăcămintele miniere ţie, care trebuiau să întocmească ra permit să se stabilească şi gradul de kordarbeit", potrivit căruia, minerul ploatare capitalistă, i-a determinat pe luptă a minerilor, ca şi a fiilor aces turilor de pază la mine, iar 10 pen
au devenit sectorul economic cel mai poarte lunare şi trimestriale despre exploatare a muncii copiilor. Astfel, urma să fie plătit în acord, după aceşti oropsiţi producători de bunuri tora, s-a verificat şi cu prilejul răs tru a li se da mai mari avansuri din
important pentru proaspeţii cuceri mersul exploatărilor. Aceste rapoarte, într-un stat de plată (Lohnzettel) al conţinutul de metal preţios al mine materiale, de pe meleagurile lui lan- coalei din 1784. Amintim aci cazul Casa frăţiei". Tot mai dese sînt plîn-
tori. Curtea de la Viena şi-a îndrep precum şi o serje de alte acte, legate minelor din Săcărîmb din anul 1771 reului extras. Introducerea acestui cu de Hunedoara, să ducă o luptă lui llie Ştefu zis Fîrţală, fiu de mi gerile şi protestele minerilor împotriva
tat de la început toată atenţia asupra strîns de problema mineritului, pre sînt înregistraţi peste 300 de copii. sistem de salarizare, care ducea la o susţinută împotriva oprimatorilor lor. ner din Săcărîmb şi căpetenie de răs reţinerilor abuzive din salariu şi a a-
mineritului ,din care spera să stoarcă zintă o importanţă deosebită pentru Elocvente sînt actele care înregistrea scădere a salariilor, a stîrnit o pu Documentele vremii din arhiva Zlat culaţi, pe care autorităţile l-au urmă menziior sub diferite pretexte. Disci
mari profituri. In acest sens, regiunea toţi aceia care doresc să cunoască a- ză condiţiile grele de muncă ale mi ternică împotrivire în rîndurile mine nei, înregistrează toate formele pe ca rit multă vreme şi despre care se spu plina capitalistă a muncii începe să-şi
minieră a munţilor Apuseni a fost de devărata viaţă de suferinţă şi luptă nerilor, precum şi salariile de mizerie rilor, împotrivire care a culminat cu re le-a îmbrăcat această luptă a mine nea că voia să înceapă o nouă răs croiască drum din ce în ce mai ho-
clarată domeniu al statului, iar bo a minerilor, în trecutul îndepărtat. Şi ale acestora. In contrast cu salariile o grevă, în primăvara anului 1804. rilor, împotriva exploatării, începînd coală. „Eu voiesc să încep din nou tărît, iar acţionarii minelor, în goana
gatele zăcăminte miniere de pe actua ne place să credem că nu este mic mici, documentele scot la lumină pro Această grevă are o deosebită semni cu petiţiile şi cu împotrivirea izolată răscoala pe care a început-o Horia şi după profituri din ce în ce mai mari,
lul teritoriu al regiunii Hunedoara au numărul acelora care doresc sincer fiturile fabuloase ale acţionarilor de ficaţie, prin faptul că la această miş şi pînă la mişcarea grevistă a mine n-a dus-o la sfîrşit, dar s-o în recurg la introducerea unor metode de
ajuns sub administraţia directă a „In acest lucru, cu atît mai mult cu cît aici, printre care un loc de frunte îl care — pentru revendicări economice, rilor din Băiţa — din anul 1804. Ast cep mai bine şi cu puteri mai mari muncă şi salarizare tot mai apăsă
spectoratului minier" din Zlatna minerii veacului al XVUI-lea sînt ocupă însăşi împărăteasa Maria Te- participă deopotrivă mineri romîni, fel, un act din 12 martie 1778 preci decît a făcut-o el“, declara fiul de toare pentru mineri. Greva minerilor
(Oberbergamt). Au fost luate apoi o precursorii direcţi ai proletariatului din reza. Instructive şi deosebit de inte maghiari, nemţi şi slovaci, după cum zează că minerii de la mina „Sf. miner din Săcărîmb, în faţa unui con din Băiţa, din anul 1804, a fost o ri
serie de măsuri pentru reorganizarea patria noastră. resante pentru istoria tehnicii minie rezultă din ancheta făcută de forurile Barbara1' au rămas neplătiţi timp temporan al său. postă faţă de aceste metode de ex
mineritului pe baze noi, menite să re, sînt schiţele şi desenele de unelte miniere ale vremii. Solidaritatea mi de aproape 4 luni şi că aceştia ploatare capitalistă, şi ea constituie
ducă la sporirea producţiei de aur, Să încercăm acum să spicuim din şi „maşini", folosite la aceste mine nerilor de la Băiţa din anul 1804 i- revendică plata lor în valoare de 783 Se pare că lupta antifeudală a mi un moment de seamă în tradiţia de
argint, minereu de fier. Pe această li bogatul material inedit pe care-1 con spre sfîrşitul secolului XVIII. Semni lustrează odată mai mult tradiţia de de florini şi 11 creiţari. Din aceste nerilor a fost susţinută chiar şi de luptă a muncitorimii miniere din re
nie perfecţionarea uneltelor de pro ţine arhiva montanistică din Zlatna, ficativ este şi faptul că printre tehni luptă comună a poporului romîn, cu acte se cunosc şi mişcările minerilor unii conducători de mine străini, cum giunea Hunedoara.
ducţie a jucat un rol de seamă. Ast cîteva date mai importante, de inte cienii străini, încep să-şi facă loc şi naţionalităţile conlocuitoare. din comitatul Hunedoarei, împotriva a fost cazul hucmanului George Har-
fel se construiesc noi tipuri de şteam- res general, care se referă la mine tehnicienii romîni, oameni simpli din executorilor fiscali abuzivi, cărora csek, originar din Dresda, pe care ac R
puri, pentru zdrobit minereul, cu o ritul de pe fostul domeniu al Hune popor, ca dulgherul Munteanu Ursu, Date interesante ne sînt furnizate refuzau să le plătească impozitele spo tele arhivei miniere din Zlatna ni-l Am enumerat numai cîteva date,
capacitate mai mare, se ridică cup doarei, în perioada destrămării feuda care în anul 1796 construieşte un nou şi în legătură cu minele de aur „Sf. rite. Astfel, într-un act din 24 sep înfăţişează ca fiind acuzat, la 26 au mai importante, menite să sublinieze
toare de topit (cohuri) după modelul lismului şi a începuturilor capitalis model de şteamp, iar în 1797, pre Treime". Dintr-un alt act al anu tembrie 1762 autorităţile comitatului gust 1784, că a întocmit conscripţia mai ales importanţa materialului do
celor din regiunile miniere mai avan mului. zintă proiectul unui tip de „maşină de lui 1771, aflăm că la aceste mine Hunedoara se plîng că „minerii din militară în comitatul Hunedoara, în cumentar din arhivele miniere, pentru
sate şle imperiului habsburgic. De a- spălat" minereul de aur. acţionarul cel mai mare era un ne Certeje au alungat pe executo vederea răscoalei, fapt pentru care elucidarea unei probleme de bază a
semeneş, sînt aduşi din afară specia Un material extrem de preţios pri gustor din Deva cu numele Ştefan rii fiscali trimişi acolo şi pe doi autorităţile miniere decid ca „să fie istoriografiei noastre, şi anume aceea
lişti în tehnica minieră, precum şi în veşte minele de aur şi argint din Să- O altă întreprindere minieră, des Bosniac, care din totalul de 128 de dintre aceştia i-au bătut îngrozitor". pus în lanţuri şi aruncat în închisoa a naşterii şi formării clasei munci
problemele de prelucrare a metalelor. cărîmb ,cea mai mare exploatare mi pre care arhiva montanistică din Zlat acţiuni, deţinea singur un număr de re, unde să fie ţinut la o parte de toare, ai cărei precursori au fost mi
Nu ,este neglijată însă nici problema nieră din Transilvania veacului al na păstrează date extrem de intere 30 de acţiuni, în timp ce restul de 14 împletirea exploatării feudale, cu tovărăşia altora". Este aceasta şi o nerii din Săcărîmb, Băiţa şi din alte
calificării cadrelor locale de mineri, XVIII-lea. Pe baza acestui material sante, este Băiţa, unde în a doua ju exploatarea capitalistă, în a doua ju dovadă a închegării unui front mai întreprinderi miniere ale secolului al
prin înfiinţarea de şcoli montanistice, documentar se poate reconstitui, cu mătate a secolului XVIII lucrau peste acţionari aveau toţi împreună 98 de mătate a secolului al XVIII-lea, a a- larg împotriva feudalismului care frî- XVIII-lea. Totodată, socotim că prin
menite să pregătească braţe de muncă un lux de amănunte, întreg istoricul 300 de mineri. Şi Ia această exploa na dezvoltarea tînărului sector capita semnalarea celor cîteva informaţii do
destoinice, pentru nevoile mereu cres- acestei întreprinderi miniere, despre tare, numărul copiilor întrebuinţaţi la acţiuni. Faptul acesta nu este lipsit de gravat din ce în ce mai mult situa list din industria extractivă. Sfîrşitul cumentare inedite, culese din arhive,
cînde ale întreprinderilor miniere. care se ştie că a fost luată în ex diferite operaţii auxiliare este surprin secolului XVIII şi începutul secolului vom contribui la trezirea interesului
ploatare în anul 1747. Menţionăm aci zător de mare, ceea ce denotă renta importanţă cînd ne gîndim că aceeaşi ţia minerilor. Totuşi, lupta minerilor XIX va duce la o consolidare a aces maselor mai largi de cititori pentru
faptul că la aceste mine, actele vea tui sector capitalist în minerit, fapt cercetarea şi cunoaşterea tradiţiilor de
familie de negustori, Bosniac, în ten în această perioadă are mai mult un care va determina ca centrul de greu luptă ale harnicilor producători de
tate în lupta minerilor de la marile bunuri materiale, care sînt minerii.
dinţa ei de îmbogăţire, va acapara şi caracter antifeudal. Aşa se explică întreprinderi miniere, ca cea din Să
cărîmb şi Băiţa, să se deplaseze mai AL. NEAMŢU
monopolul băuturilor pe domeniul mi faptul că minerii din regiunea Hune mult în direcţie anticapitalistă. Pe a cercetător ştiinţific principal
la Institutul de Istorie — Cluj
nier al Zlatnei, fapt care va duce Ia doarei s-au înregimentat sub steagul
incidentul din tîrgul Cîmpeni din 24 de luptă al iobăgimii răsculate, sub
mai 1782, care a constituit preludiul conducerea lui Horia. Nenumărate acte
marii răscoale ţărăneşti de sub condu din pomenita arhivă montanistică a
