Page 58 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI V.f '.

Anul IX Nr. 935 Miercuri 18 decembrie 1957 4 pagini 20 bani In anii puterii popu­
lare, crasele ?i satele
regiunii noastre şi-eu
schimbat înfăţişarea
, Numai în acest au, în
oraşul Deva s-au con­
struit ntai multe blo-
i curi de locuinţe mun­
citoreşti, s-au pavat şi
asfaltat străzi, s-au a-
menajat zone verzi,
s-au făcut canalizări
ş. a.

IN CLIŞEU: vede­
re din oraşul Deva.

lZ .47 EEPUBLICn POPULARE POM INE! j ? 5 7

3 ŞI-AII IN D IP IIN If U N «M INER TIN AR
planul anual
§ « & m m m ţu im i Velech Ion e fiu de muncitor Velech Ion a calificat la lo­ Dumitru Livădaru, alt tinăr,
Minerii din Vulcan agricol din comuna Merţişoara, cul de muncă o seamă de tineri de prin părţile Moldovei, a fost
raionul Timişoara. După ce a şi el calificat la locul de mun­
(fr VULCAN (de la subredacţia noastră voluntară). Exploatarea terminat patru clase primare, a din care au ieşit mineri ele că şi a ajuns şi el şef de schimb.
>1 minieră Vulcan, a sărbătorit în dimineaţa zilei de 17 decembrie slugărit pe la chiaburi pînă la Acelaşi lucru se poate spune şi
(l orele 10 a.c., o nouă victorie —victoria realizării planului anual vîrsta serviciului militar. Cum frunte. despre Ioan Jaloş şi alţi trei
a trăit la chiaburi, el o spune Vasile Avram era vagonetar. mineri-ajutori. Toţi minerii din
de producţie. De la această oră şi pînă la terminarea primului brigada lui Ion Velech ciştigă
schimb, pe întreaga mină s-au extras în plus 400 tone de căr­ in cîteva cuvinte: „Bătaie şi Ion Velech s-a ocupat îndea­ între 3.000—3.500 lei pe lună.
muncă multă". In anul 1953,
Velech Ion vine in Valea Jiu­ proape de el, l-a calificat miner 1. BALAN
lui pentru a se face miner. Du­ şi-aciim Vasile Avram e cel
pă un an, ajunge miner califi­
cat. Astăzi, numai după trei ani mai bun miner din brigadă.
Deşi are abia 22 ani, a ajuns
şef de schimb.

bune cocsificabil. ¦de la calificarea sa ca miner, 'W < x x >o c -ck >o o o o o <x x x x x x >o o o o o <x k x >o o o o o c >o o o o c >o o o w

In fruntea întrecerii, în bătălia terminării planului anual de Velech Ion e cunoscut in Lu- InMonea tehnicii noi
extracţie a cărbunelui, se situează sectorul IV, condus cu price­ peni. E şef de brigadă la secto­
pere de ing. Dumitru Brădiceanu, care a contribuit la realiza­ n minele Văii Jiului
rea planului pe întreaga mină cu 13.124 tone cărbune. Reali­ rul I A, orizontul 750 galerie

zări importante au obţinut şi sectoarele II şi III. Primul, condus direcţională. Cîştigă in medie

de ing. Constantin Cioată, a extras peste plan 4.649 tone, iar 3.000 lei pe lună. In anii aceş­

cel de-al doilea, condus de ing. Ioan Sabău, a dat peste plan tia Velech Ion a reuşit să-şi în­ destinate tocmai mecanizării o-
temeieze o familie. E căsătorit peraţiilor grele de încărcat şi
2.055 tone cărbune. şi are doi copii. Şi-a construit După 23 August 1944 şi mai
casă proprie compusă din ca­ ales in ultimii 10 ani, Valea în special, utilizabile pentru aba-
O contribuţie deosebit de importantă la realizarea planului meră, bucătărie, cămară şi piv­ Jiului a cunoscut o puternică tajele-cameră. Au fost prezen­
niţă. Pe Ungă casă, are şi 200 înflorire a producţiei de cărbu­
>} a adus-o mica mecanizare. Prin grija inginerului Valeriu Coica, m. p. de grădină de legume. tate de altfel şi cîteva tipuri de
ne. In acest an, ca urmare a
! s-au introdus 1 1 craţere care sînt folosite raţional la întreaga In munca lui de miner, Ve­ introducerii salarizării îmbună­ susţineri metalice pentru abata­
lech Ion a învăţat şi de la maiş­ tăţite, pentru exploatările noa­ je şi galerii.
lor capacitate, extracţia cărbunelui luînd un avînt deosebit fa­ trii săi dar şi clin cărţi. A apli­ stre carbonifere s-a pus mai ac­
centuat problema creşterii pro­ Au fost prezentate de către
ţă de anul trecut. ductivităţii muncii. Prin măsu­
rile tehnico-organizato- tovarăşul inginer Traian Bîrsan,
Un aport deosebit la realizarea planului anual de producţie, mecanic şef al combina­

au adus şi brigăzile conduse de harnicii mineri Emeric Csiki,

S Ion Vişa, Ion Huniadi, Pavel Boyte, Gheorghe Ivănescu, Va-

© sile Negrescu şi alţii. LUCA DUMITRU

Secjia furnale vechi a Combinatului cat in muncă metode sovietice rice elaborate şi aplica­ tului în prototipuri, o
ajungind să realizeze astfel la te în ultimul timp, s-au maşină de încărcat cu
Creşte numărul siderurgic Hunedoara „pregătiri“ depăşiri de norme făcut paşi însemnaţi în sape şi lopeţi pentru a-
între 30 şi 60 la sută faţă de această direcţie. Anul a- batajele-cameră, o ma­
ÎIN TO YĂ H Ă ŞIJILO R Regimul nostru de- La data de 15 decembrie, sec­ crescut cu 1,80 la sută faţă de plan. cesta, producţia Văii şină de încărcat cu disc
ţia furnale vechi din Combina­ cea planificată. Jiului a crescut faţă de şi un încărcător cu ban­
Ca urmare a muncii de lă­ O mocratipopular acordă tul siderurgic - Hunedoara şi-a Pentru buna lui comportare anul trecut cu peste dă. Maşina de în­
murire dusă de comuniştii, agi­ o deosebită atenţie e- îndeplinit planul de producţie a- S-au evidenţiat in mod' deo­ şi succesele repurtate in munca 2 0 0 .0 0 0 tone cărbune, iar pro­ cărcat cu sape şi lopeţi a fost
tatorii şi activiştii sfatului popu­ leotriîicării satelor. Ca • nual. S-a constatat că numai in sebit echipele¦prim topitorilor de miner, a fost ales membru ductivitatea ’ muncii este mai confecţionată de U.R.U.M. Pe,-
lar al comunei Berthelot în rîn- o consecinţă a acestui fapt, azi Iu- 1 10 luni ale anului, s-au făcut e- loati Chiroşca de la furnalul 1, in biroul organizaţiei U.T.M. mare cu, aproximativ 10 la su­ troşani, după proiectele secţiei
dul ţăranilor individuali, s-a mina electrică pătrunde tot mai conomii la preţul de cost în va­ Jlie Mitcă de la furnalul 2 şi din sectorul I A. tă. Rezultatele acestea sînt con­ de construcţii de maşini minie­
reuşit ca în satui Berthelot, raio­ mult în .casele ţăranilor munci­ loare de 325.815 lei. De aseme­ Ioan Cîndea de la furnalul 4. re din combinat şi s-a introdus
nul Haţeg, să se inaugureze du­ tori, luînd locul opaiţelor. nea, indicele de utilizare al a- cludente pentru ilustrarea efor­ deja, de citva timp, în unele a-
minică, 15 decembrie 1057, o Faţă de 1938, cînd numărul to­ gregatelor a sporii faţă de me­ turilor depuse de minerii Văii bataje de la mina Aninoasa şi
nouă întovărăşire agricolă (a tal al satelor electrificate era doar dia realizată anul trecut cu 13,2 mai recent la mina Vulcan.
doua din sat). Cele 31 familii de de 25, astăzi în regiunea noastră la sută. Productivitatea muncii Jiului. Trebuie arătat că spori­ Rezultatele bune obţinute în lu­
ţărani muncitori, care şi-au făcut numărul lor se ridică la 166, acţi­ pe cap de muncitor a crescut şi rea productivităţii muncii' s-a cru, au făcut ca astfel de ma­
unea de electrificare fiind în plină ea considerabil. In cele 11 luni făcut în mare măsură pe seama şini să intre în producţia de
dezvoltare. ale acestui an, productivitatea a serie în cel mai scurt timp. Aţi­
reducerii posturilor neproduc­
ÎMW.WHMHWHgg tive şi mai puţin pe seama in­

cereri de înscriere, au strîns la­ Depou! C.F.R. Simerla troducerii tehnicii noi in abata­ nerii din abatajele unde funcţio­
olaltă o suprafaţă de 17 ha. jele noastre. Or, principalul nează îşi dau seama de uşura­
rea muncii lor pentru că atunci
Tot în ziua de 15 decembrie SIMERIA (de la subredacţia lei. Preţul de cost în acest an a ţel care trebuie urmărit este re­ cînd s-a întîmplat un defect la
fost redus cu 7,63 la sută. Suc­ ducerea eforturilor fizice ale maşină, oamenii au aşteptat pi-
a.c., s-a mai inaugurat o înto­ •noastră voluntară). .. cese însemnate s-au mai obţi­ muncitorilor şi în special la o- nă s-a remediat, fără a trece
vărăşire agricolă în satul Cră- nut şi la productivitatea muncii, din nou la încărcatul cu lopa­
guiş, din acelaşi raion, cu 31 La Depoul de locomotive care a fost mărită cu 7,90, iar peraţiile de încărcare a mate­ ta.
familii şi 14 ha teren. C.F.R. Simeria, în cursul zilei rialului rezultat.
cîştigul mediu pe cap de salariat Au mai fost prezentate cîteva
de 16 decembrie, muncitorii, teh­ a crescut faţă de prevederile La o recentă consfătuire or­
planului cu 2 la sută. ganizată de filiala A.S.t.T. Pe­ Ing. GH. DUMITRESCU
nicienii, inginerii şi funcţionarii troşani cu inginerii şi tehnicie­
Incepînd de la 17 decembrie, nii minelor Văii Jiului, : s-au (Continuare în pag. 8-a)
Iniţiativa şi hărnicia j au ţinut un miting fulger pen­ la Depoul de locomotive C.F.R. prezentat cîteva maşini miniere
tru a afla ştirea cu privire la Simeria se lucrează în contul a- -î$><$>
oamenilor din Sghiei îndeplinirea planului global pe nului viitor. La adunarea ţinu­ <J> <J> •<L>¦<L><r>•-L>O <2>
tă cu ocazia sărbătoririi acestui
şi-au spus cuvîntul 1957. Bucuria le-a fost mare Cînd eveniment, muncitorii, inginerii
li s-a comunicat că faţă de an­ şi funcţionarii depoului de loco­
motive şi-au luat angajamentul
Satul Ighiel din raionul gajamentul luat, planul global de a lupta şi pe mai departe ca MAISTRU
Alba, este o veche aşezare de de producţie exprimat în loco­
oameni pe Valea Ampoiului, motive km convenţionali a fost planul să- fie realizat înainta de iiiiiimiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimimiimiiiimiir 'ai
vestită în împrejurimi prin hăr­ realizat cu 9 zile înainte de ter­
nicia locuitorilor săi. Ocupaţia men. Dacă se va lucra cu ace­ timpul planificat. LA 21 DE
de bază a acestora este creşte­ laşi ritm de pînă acum, depăşi­
rea vitelor şi păduritul, iar în rea planului pînă la finele anu­ SABIN MUNTEANU î
ultimul timp o parte din ei au lui va fi de 3,70 la sulă, adică
pornit — cu puţinul pămînt ro­ cu 2,70 la sută mai mult faţă de
ditor care există aici — pe ca­ angajamentul luat. .

lea belşugului în cadrul unei Odată cu îndeplinirea planu­ t o OO¦ Peisaj fantast. Negru şi ro­ învirt nebuneşte, lingoul strîns

gospodării colective. lui global s-au obţinut şi alte La fabrica de încălţăminte şu. Fum şi flăcări. Sus, deasu­ în cilindri se subţiază luînd

Istoria acestui sat este ase­ realizări însemnate. In primul „Ardeleana" Alba Iulia, în pra capului, alunecind pe şine cu fiecare clipă nouă forma u-

Z e c e ani în cifre şi faptemănătoare cu a oricărui sat de rînd, indicativii de cantitate şi secţia tras pe calapoade, lu­ negre unse din belşug, o mata­ nui şarpe enorm, roşu şi ciu­
hală de fier de care e aninată dat. In secţia laminoare, nimic
munte. Astăzi, regimul demo- calitate au fost depăşiţi. Econo- crează şi Nicolae Luca. El îşi
indeplineşte şi depăşeşte cu
crat-popular a schimbat viaţa miile de combustibili şi lutirefi- i regularitate planul de pro- ş o cuşcă, coboară ameninţător neobişnuit.

oamenilor de aici, iar iniţiativa anţi se ridică la suma de 917.056 * Industria construcţiilor de maşini, electrotehnică, chi- • " ducţie, dînd totodată o mare ’ un braţ gros, ca un semn de ? l
mică, erau aproape inexistente în trecut. Astăzi, numai la Hu­ atentie calităţii.
lor a cîştigat un larg cîmp de nedoara, au intrat în funcţiune noi şi importante construcţii IN CLIŞEU: Nicolae Lu­ exclamare. E cleştele macara­ — Tată, te las. Io mă duc lan
aplicare. ca, lucrînd la maşina de tras
lanţul unei în părţi. lei-pod. In cabină, omul dez­ şcoală la Hunedoara. fi
Să luăm, spre exemplu, ini­
printre care prima şi a doua baterie cocsochimică, centrala ter- brăcat la cămaşă, năduşit, ma­ Sîrbu, bătrînul, se uită duo- v
mo-electrică nr. 2 , fabrica de aglomerare şi staţia de granulare
ţiativa cooperatorilor dki acest s ă p t ă m î n i r o d n i c e nevrează manetele. rîş la copil, măsurîndu-l d in i
34“a zgurii de furnal, Vnoju.a Toţelă-rie *electrică, furnalul de 700 m.c.,
sat de a construi un magazin | Duminică s-a iînnochneeuiaut „„oSaapp-- Carcasa cuptorului, aducind tălpi pînă-n creştet; clatină a i
mixt. Ea s-a născut prin luna a cu carapacea unei uriaşe broa­ îndoială din cap şi zice: ¦ 7,
mm anrrttiipe îînn „urrmm*a unor discuţii î tamina m^ c u . Pentru amato- *ţ cel mai mare furnal din ţara, etc.
dintre cooperatorul Nicolae Ig* “ rii acestei arte din oraşul Deva Au predat şte ţestoase, sub impulsul unei — Du-te, măi Gherasime, ^
nea şi un grup de cetăţeni. ea a constituit o trecere in re­ ? Pe Iîngă vechile uzine, care ău fost dezvoltate şi înzes­ . miini nevăzute se dă înlături dacă te trage aţa. Da nu ştiu v,
După scurt timp, această, iniţia­ vistă a realizărilor din acest trate cu tehnică nouă, au fost construite noi uzine printre care : ti vagoane lapte dezgolind lingoul roşu. O ma­ ce treabă îi face tu acolo, căi^
tivă a fost dezbătută pe larg „îosif Rangheţ" — Arad, „Tudor Vladimirescu" — Bucureşti,
în cadrul urnei adunări săteşti, domeniu pe plan regional. Pe „Fabrica de rulmenţi” din Moldova, „Fabrica de scule" — Rîş- Gu toate că satul Jele,dinţi, raionul re de flăcări şi fum învăluie tare slăbuţ eşti. ¦^
scena cinematografului ,,Fiii- nov, „Muncitorul liber" — Bacău, I.’M.U. — Medgidia. Indus­
mon Sîrbu”, formaţii şi solişti Orăştie, nu are un număr' prea mare cabina macaragiului, vrînd ¦ La 16 ani, Gherasim Sîrbuij
parcă s-o înghită. Cleştele ma­ nu se prea deosebea de cei deri
de gospodării ţărăneşti, la, 'punctul de caralei înfige nemilos cei doi. seama lui. Înalt, slăbuţ, îşi tre- f
cu prilejul căreia s-a explicat vocali sau instrumentişti din tria constructoare de maşini din ţara noastră se găseşte astăzi
oamenilor necesitatea construi­ întreaga regiune au prezentat în situaţia nu numai de a acoperi o parte din necesarul de ma­ colectare a laptelui din sat,1se -strîng colţi in lingou, îl ridică dea­ cea zilele ajutînd bătrînilor. I-fi

rii unui asemenea magazin ca­ programe. şi în prezent în medie' cîte ¦370 ÎL supra capetelor şi, în uruit ce deea cu Hunedoara i-a dat-o*i

şini şi utilaje, din producţia proprie, ci şi în aceea! de; a avea feri lapte zilnic. •• •" •• supără. îngrozitor urechile ne­ Ion Sima, lăcătuşul. Acesta

re să poată satisface cerinţele In mod deosebit, s-au remar­ disponibilităţi pentru export. Sînt mulţi ţărani muncitori care au obişnuiţilor, îl. poartă spre ca- ¦plecase mai d e, mult din sat
cat artiştii amatori ai Casei de
mereu crescînde ale populaţiei cultură clin Orăştie, care au ? In anii puterii populare s-au obţinut realizări importante contractat în acest an 'cantităţi, mari . ja de blocuri. Oamenii îşi a- şi se spunea că ia parale fru­
prezentat cîntece populare, ro- în domeniul, electrificării ţării. S-rau dat în folosinţă peste 20
în domeniul -aproviziona.ii şi mante, melodii de muzică uşoa- • termocentrale şi hidrocentrale electrice, printre care se numă­ de lapte. Astfel, Matei Zudor a predat pără faţa de dogoare, cu rhi- moase.
ră şi selecţiuni din operetele ră cele de la Doiceşti, Moroeni, Ovidiu, Sîngeorgiu de Pădure,*
desfacerii de cît mai multe măr­ Comăneşti, Borzeşti, Paroşeni şi altele. In cursul primului cin­ ipînă acum ,pe bază de contract, 'pes­ neca hainei. — Ti fain la Hunedoara,
cinal, s-a realizat o putere instalată de 540.000 KW (regimului
furi industriale şi alimentare. | burghezo-moşieresc i-au trebuit 14 ani pentru a instala 329.500 te 6.000 litri lapte numai de la 'dohă $ măi Gherasime. .Hai şi tu —
Tot în cadrul adunării s-au stu­ ¦şi trase şiret cu ochiuL •
vaci, iar Adam Ferencz tot'de lâ două La o masă, un, tinăr. notează
diat şi posibilităţile materiale „Crai nou”•şi ,,Lăsaţi-mă să grăbit cîteva cifre intr-un car- Atît i-a trebuit. După două
existente. Cu această ocazie s-a cînt”. De' un binemeritat suc­ vaci a predat 4.000' litri lapte.' ') net şi riclicâ două degete. Cup­
torul, se închide. Hala lumina- ¦zile luă trenul de Hunedoara.
constatat însă că ele sînt ir su­ ces s-au bucurat şi solistele kw). In 1956, p.uterea instalată totală a ajuns Ia. 1.342.000 kw. De la începutul anului şi pînă la

data de 10 decembrie, a.c., colectiviş­ tă puternic.pentru moment, îşi ? yiM

ficiente. Atunci, din rîndui Boia. Maria din comuna Poiana • adică aproape de două ori mai mare decît în 1950 şi de 2,5 ori tii şi ţăranii muncitori din satul Je- I Exanienele nu i-au dat. emo- f

I. MANEA şi Păcurar Maria din Stremţ, ¦mai mare faţă de 1938. In 1957 se va produce în decurs de 76 ledinţi, au predat pe bază de contrac- j ^ reia vechea înfăţişare. Gup- . A. JURGA 1

(Continuare In pag. 2-a) prin interpretarea plină de via­ J zile tot atîta energie cît s-a produs în întreg anul 1938. te peste II vagoane de lapte. \ foarele adinei duduie, rolele se (Conllniiare In. pag. IlI-a).

ţă a cîntecelor noastre populare. I.».«-» *-«-» * t g c p i l • 3 z9 * *-a o o * î t - M i e » . o t - n o o * s o t « u f i e • 9 > t - J ZEVEDEI STÂN1LA corespondent • K O- O i <a> ^ ^ -3»