Page 59 - 1957-12
P. 59
VWJMVL SOCIALISMULUI N f. 935
N O I LOCAŞE Iniţiativa şi hărnicia oamenilor -
din Ighiel şi-au spus cuvîntul
DE C U LTU R Ă Şi-au ales comitatul
11,5 kg. cereale şi 10 lei s-au obţinut producţii mari de O socoteală aplicată f ............................... I
la zi - muncă cereale (2 .2 0 0 kg grîu şi peste BRAD (de la subredacţia noa (Urmare din pag. l-a) muncă voluntară. In această* organizatoric de femei
3.000 kg porumb la ha). La şcoala elementară din stră voluntară).
Ţăranii muncitori1 individuali Rîu-Bărbat, raionul Haţeg, a fost membrilor cooperatori au fost l-au dat uonrgasnpirziajiţnia deosebit, î La Hafeg
care au participat la adunarea Ca urmare a acestui fapt, la dată spre rezolvare elevilor din In comuna Luncoiul de Jos, de partid, ţ
generală a colectiviştilor din sa împărţirea definitivă a produse clasa treia, următoarea proble raionul Brad, de curînd s-a ter , f,ăcute propuneri, c a r e „m ,f c organizaţia U.T.M. şi. comisia $* HAŢEG (de la subredacţia
tul Ţelna, raionul Alba, în care lor, a revenit pentru o zi muncă mă : In gospodăria colectivă au minat construcţia localului. că t dat cu R ărirea unanima de a deg femJ care au mobilizat \ noastră voluntară).
s-a prezentat darea de seamă a (în afară de alte produse agrico fost împărţite la zi-muncă 2 ,8 0 0 minului cultural care este u-
consiliului de conducere, cu pri le) : 6,100 kg grîu, 7 kg porumb, kg grîu, 2,500 kg porumb, 1,200 nul din cele mai frumoase loca | se construi magazinul numai n.. inexecutarea lucră. Zilele trecute a avut loc în
vire la împărţirea definitivă a 0,500 litri vin şi 3 lei1. kg secară, 3 lei şi alte produse. şuri de cultură din împrejurimi. sala sfatului popular raional Ha
veniturilor din a-cest an, au ră | prin contribuţia benevola in rijQrr * ţeg, o consfătuire cu femeile din
mas surprinşi cînd au aflat că Familia colectivistului Nico- Să se afle, pe fiecare produs De asemenea şi în satul Ste- raion în care s-a discutat hotă
colectiviştilor le revin cîte 5,500 lae Costea, care a efectuat 392 în parte, cît a realizat Samoilă jărel, situat pe raza acestei co t bani şi materiale şi prin munca Hotărîrea iniţială a fost ca j rîrea Biroului Politic al C.C. al
kg grîu şi 6 kg porumb, 0,400 zile-muncă, a primit 2.391 kg Muntean care are 700 zile-mun mune, s-a terminat construcţia P.M.R. privind îmbunătăţirea
litri vin, 0,150 kg fasole, 0,150 grîu, 2.744 kg porumb, 196 li că lucrate în gospodăria colecti unui asemenea cămin cultural. • voluntara. Pentru cooi donarea acesj. magazin să se dea în fo-1 formelor de organizare în acti
kg floarea soarelui, diferite alte tri vin, 1.176 lei şi alte produse. vă, cît a realizat Ioan Farcaş vitatea femeilor.
produse ca : furaje, cartofi, lînă, cu 650 zile-muncă şi cît a rea In satul Podele, aparţinător $ lucrariior a tosk ales un corni- josjnţg ja sfîrşjtul anului. UI-1
precum şi suma de 10 lei la zi- Şi colectivistul Gligor Florea a lizat Pamfil Zoran cu 700 zile- aceleiaşi comune, s-a început 1 tet de construcţii format dm cei terior> locuitoriil satului Ighiel ¦ La consfătuire au participat
muncă. dus acasă 3.419 kg grîu şi po muncă ? strîngerea materialului necesar peste 100 de femei din diferite
rumb, 130 litri vin şi suma de pentru construirea unui1 cămin + mai harnici cetăţeni, care,^ pe ^_au reţn,noit angajamentul şi i sectoare ale muncii. Discuţiile
Munca harnică a colectivişti 783 lei. Elevii clasei a treia au aflat cultural şi a unei creşe de co purtate în cadrul consfătuirii de
lor a fost răsplătită din plin. că Samoilă Muntean a realizat pii. * baza unui plan de munca, a jn eforţurj jn qnincă au reu- * către Maria Dobrei, Anişca
Recoltele bogate de grîu şi po rîK' ^ 1.960 kg grîu, 1.750 kg porumb, Dăncişor întovărăşită, dr. Vic
rumb, precum şi veniturile bă 840 kg secară şi suma de 2.100 FLORIN BENEA | trecut la acţiune. şjt ca ţn Cjnstea zj]ej de 301 toria Biscăreanu, colectivista
neşti realizate de ei, au făcut Anul acesta, deşi recoltele au lei. Aceleaşi cantităţi au fost rea Ilea Nistorescu şi altele, au fost
posibil să li se repartizeze pro fost bătute de grindină şi une lizate şi de către colectivistul Realizări de seamă | Mai întîi, s-au format echipe Decembrie să termine cons- ţ vii şi de un real folos.
duse agricole şi bani care să le le inundate, prin muncă unită Pamfil Zoran. Ioan Farcaş a
asigure un trai îmbelşugat şi şi la timp, membrii gospodăriei realizat 1.820 kg grîu, 1.625 kg In cinstea conferinţei raio i de deputaţi şi învăţători caretrucţia, cu 15 zile înainte de Pentru coordonarea activităţii
fericit. colective „11 Iunie", din satul porumb, 780 kg secară şi 1.950 nale de partid Haţeg, colecti în perioada alegerilor în raio
Bretea Mureşană, raionul Ilia, lei. vele de muncitori din întreprin * s-au ociumpat de strînpgerea fon- termen nul Haţeg, participantele la
Familia colectivistului Gheor- au realizat venituri însemnate. derile raionului au obţinut suc consfătuire au ales un comitet
ghe Mărgineanu, care a efec Ei au obţinut recolte care le-au Iată o socoteală aplicată cu cese deosebite. Astfel, întreprin T durilor benevole ; s-au procurat Hărnicia cetăţenilor din satui organizatoric compus din 13 to
tuat împreună cu familia sa 670 rezultate bune, concretizate şi derea de industrie locală „Va- apoi, prin intermediul Uniunii Ighiel şi_a spus cuvîntul dumi varăşe. Ca preşedintă a fost a-
zile-muncă, a primit 3.685 kg permis să împartă la zi-muncă : în faptul că în momentul de fa sile Roaită" şi I.G.O. Haţeg au t leasă tov. Rozalia Pop, iar ca
grîu, 4.020 kg porumb, 268 li ţă toţi ţăranii muncitori din sat raportat îndeplinirea sarcinilor
tri vin, 100 kg fasole, 100 kg 4,200 kg grîu, 2,800 kg orz, sînt membri ai gospodăriei co de plan pe întreg anul 1957. In ¦ secretară tov. Doina Ardeleanu.
floarea-soarelui, însemnate can. lective. aceste zile I.G.O. Haţeg a ter D. A.
tităţi de cartofi, furaje, lînă şi 6,50 Iei şi alte produse. minat reparaţiile capitale la re t raionale a cooperativelor de nică, cînd, într-un callru festiv
suma de 6.700 lei. Cantităţi a- Este lesne de înţeles că ve C în d ţeaua din Rîu Bărbat. De ase t consum, materialele necesare. , . . , , .,i La An inoasa
semănătoare de produse şi bani menea, planul de energie elec t Cetăţenii din sat au început să “ ,' 0 “ 1 maSazln mixt const™'l J
au adus acasă şi colectiviştii niturile în natură şi bani primi BRAD (de la subredacţia noastră trică a fost realizat în propor t ANINOASA (de la subredac
Victor Hada, Dionisie Moguţa şi voluntară). ţie de 168 la sută. ţia noastră voluntară).
alţii. Colectivistul Candin Doco- te de familiile colectiviştilor Pe * execute săpăturile, iar o parte numai Prin contribuţia benevo- \
tru Ardeleanu şi Petru Oa- Grija pentru oa oraşul Brad se ocupau cu transportul mate- lă în bani, materiale şi muncă | In ziua de 10 decem
lina, care a efectuatNsingur 306 nă, care au efectuat 851 şi să fie cît mai curat şi mai frumos a i| brie a. c. a avut loc la
constituit o preocupare permanentă Sfatul Popular din Aninoasa
zile-muncă, a primit 1.683 kg respectiv 840 zile-muncă, pentru fiecare deputat sau membru al ţ rialelor la locul construcţiei, voluntară — a fost dat în folo- j o şedinţă privind noua formă
întrec cu mult necesarul fa comitetului executiv al sfatului popu de organizare a muncii cu fe
grîu, 1.836 kg porumb, 123 litri miliei lor pe timp de un an. lar orăşenesc. In total,^ s-au adus aici 15.000 sinţă. El este format dintr-o* meile. In cadrul acestei şedinţe
a fost întocmit un plan de ac
vin, 3.060 lei şi alte produse. Doar familia lui Petru Ar Cu sprijinul comitetului orăşenesc bucăţi cărămidă, 85 m.c. piatră, ]ă t deservirea rnnsn f ţiune privind noua organizare.
deleanu a dus acasă 3.574 de partid şi răspunzînd la chemarea 250 ferdele de var, 20 de grinzi ! P, deserwea consu' | Astfel, la Aninoasa aceste ale
ION BULGĂREA kg grîu, 2.282 kg orz, pes lansată de către sfatul popular al o- geri se vor desfăşura în două
corespondent te 100 litri ţuică şi suma de raşuiui Alba Iul ia, deputaţii din toate, şi alte materiale care se ridică ma^ordor> 0 magazie şi o piv-1 etape. In prima etapă, ce a fost
circumscripţiile au discutat cu cetă deschisă la 10 decembrie, s-au
Recolte sporite—venituri 5.531 lei, in afară de alte ţenii şi cu membrii comitetelor de la suma de peste 27.000 lei. nită. Odată cu inaugurarea, î ales noile comitete de femei
mari străzi, care sînt cele mai importante pe circumscripţii, iar în a 2 -a
produse agucole. Şi ca el lucrări care s-ar putea efectua prin Cît priveşte executarea lu- s-au pus în vînzare mărfuri în ? etapă va avea loc conferinţa'
Gospodăria agricolă colectivă sint mulţi colectivişti care mijloace locale şi într-un timp cît mai comunală.
din satul Ighiel, raionul Alba, scurt. crărilor propriu-zise, ele s-au valoare de 105.000 lei.
şi-au umplut hambarele cu Acţiunile din prima etapă au
s-a inaugurat numai în primă cereale primite de la gospo In urma propunerilor făcute de că ţt lIunnnttna^ra. dDuemami ePn™ţi1onma^t'nccă5 nVu0-‘ • La ina,.ug.u..rare. a,u participat. * început. Un număr de 5 circum
dărie. tre cetăţeni, s-au luat măsuri ca lu mai la săpăturile funda- Ş1 preşedintu celorlalte unităţi i scripţii au trecut la alegerea
vara anului trecut. Cu toate a- crările de finisai la baia populară, ce noilor comitete de femei. Prin
Sumele mari de bani, nu t ţiei şi la alte lucrări de cooperatiste din raion caret tre cele alese se numără şi gos
cestea, datorită eforturilor depu ar fi posibil de repartizat podinele Ştefania Treteanu, Pa-
ţ construcţie s-au prestat s-au angajat că vor urma şi* raschiva Besoi, Elena Popescu,
se de colectivişti, precum şi a- dacă gospodăria nu şi-ar fi Elisabeta Bridan şi altele.
dezvoltat fermele de anima H I J 348 zile de muncă volun- aplica în practică iniţiativa \
jutorului primit din partea me L. L.
le. In prezent ea posedă 6 8 ...... i 75 trs or“ cTNu raartof;i,lora-rudîinnsăsactaul ac, gehasi etă' - 1
canizatorilor de la S.M.T. Alba, La Dobra
porcine, 168 oi, 2 0 taurine, La Casa pionierilor din Alba * iniţiativă s-o urmeze chiar şi
14 cai, 6 6 gişte şi altele. In 9 circumscripţii electorale
lulia îşi desfăşoară activitatea* ce lelaIte u n iu n j ra io n a Ie djn j din comuna Dobra s-au termi
nat alegerile de femei. De ase
numeroase cercuri pe matern. * menea, s-a ales un comitet să
tesc la Abucea, în care au fost
In cadrul acestora, cei mai buni ţ re g Iun6 alese ţăranca întovărăşită Sur-
ducan Ana, învăţătoarea Benea
şcolari îşi complectează cunoş Leontina şi altele.
tinţele căpătate la clase, îşi In satul Dobra de asemenea
au fost alese delegate pe cir
formează noi deprinderi prac- , cumscripţii. In circumscripţia
«ce. Manifestări romfneşfs 9-a au fost alese Fărău Maria,
Ticu Ana şi Petre Aurelia, în
peste hotare tovărăşite.
IN CLIŞEU: întregul colec PARIS Corespondentul spe Femeile din comuna Dobra
tiv al cercului de muzică vo cial Agerpreş anunţă : La 14 şi-au luat angajamentul ca în
cală, format din clasele a Ul-a decembrie a acut loc la Teatrul cinstea conferinţei raionale a
şi a IV-a. Naţiunilor din Paris o seară în femeilor să lucreze pentru spi
chinată teatrului contemporan. tal lucruri de mînă şi perniţe.
există p reo cu p are In cadrul acestei seri a fost pre
zentat actul II din piesa „Stea Alegerile continuă.
IJn colectiv sportiv harnic se tărăgănau de mai mulţi ani, să ţenilor, a fost electrificat satul Mes ua fără nume“ de Mihail Se-
fie terminate în timpul oel mai scurt. bastian, în regia lui W. Sieg- DINCĂ MINODORA
De asemenea, a fost dată în func teacăn, iar la Potingani,1 unde este fried, maestru emerit al artei, corespondentă
ţiune o piaţa modernă, care este şi care se află actualmente la Pa
CALAN (de la subredacţia U.C.F.S., a depăşit cifra de 600 electrificată. In urma studiilor efec deputat tov. I. David, a fost ridicat ris. Decorurile aparţin de ase
noastră voluntară). şi, desigur, că nu se opreşte aci. tuate • pe teren, comisia permanentă menea lui W. Siegfried. Rolu
In această acţiune s-au eviden de gospodărire comunală, a propus în roşu un cămin cultural. Nici cele rile au fost interpretate de ac
In aceste zile, la colectivul ţiat tov. Petru Codreanu şi Pri- comitetului executiv să se efectueze torii francezi Frangois Spira,
sportiv „Energia" din Călan, se bil Roman, care, cu conştiincio revizia reţelei de iluminat. In urma lalte lucrări de interes obştesc n-au Jean Lovret, Alice Sapritch şi
remarcă o activitate deosebită. zitate, au dus o muncă stăruitoa acestei propuneri s-au montat lămpi Renâ Farabe. Spectacolul a fost
Toţi sportivii participă cu însu re de lămurire în rîndul oame suspendate pe străzile A. lanou, V. I. fost uitate. Astfel au fost pietruite 32 înregistrat pe o bandă de mag
fleţire la acţiunea de reorganiza nilor muncii, aducînd la colecti Lenin, precum şi în parcul F. Sîrbu. netofon spre a fi retransmis la
re a consiliului. Pretutindeni vul sportiv un număr de peste drumuri, s-au săpat şanţuri pe o dis radio la 19 ianuarie 1958.
s-au afişat lozinci mobilizatoare 300 adeziuni din secţiile uzinei La sesiunea din 10 mai a. c., de
cu privire la reorganizarea miş „Victoria"— Călan unde lu putatul Constantin Corinda a cerut tanţă de 8.742 m. 1., iar împrăştieroa Prezentarea actului II din
cării sportive din R.P.R. crează. sprijinul sfatului popular pentru con piesa „Steaua fără nume“ s-a
struirea unei şcoli în Dealul Luncii. pietrişului s-a făcut pe o distanţă de bucurat de un mare succes din
Munca de pregătire organiza Se prevede de pe acum că Astăzi la clădirea noii şcoli se exe partea publicului.
torică şi de propagandă a primei masa sportivilor îşi vo alege cută ultimele lucrări de finisaj şi în 10.669 m. 1.
etape: înscrierea în U.C.F.S., în consiliul sportiv, oameni ca curînd, primii elevi îi vor trece pragul. După spectacol a avut loc o
care încă nu a luat'sfîrşit, se pabili să asigure dezvoltarea Satele care au dovedit o preocu întîlnire între W. Siegfried şi
desfăşoară cu succes. tuturor ramurilor sportive. De asemenea, la propunerea depu numeroşi actori francezi. La a-
tatului I. Fărău şi cu sprijinul cetă- pare deosebită în această problemă ceastâ întîlnire, care s-a desfă
Numărul celor care au cerut ALFRED HATZINGER şurat într-o atmosferă amicală,
să fie primiţi ca membri în sîn t: Valea Bradului, Dealul Raco- au participat numeroase per
sonalităţi din viaţa artistică
vei, Potingani şi Herţăşti, iar dintre franceză.
deputaţii care au adus un aport pre
ţios la obţinerea acestor realizări, a-
mintim pe tovarăşii Iancu Petru, Gân
diri Teodor şi Fărău Ioan. Toate a-
ceste realizări arată că atunci cînd
există preocupare se pot face lucruri
frumoase. L PIRVA
Or b i i ele miniere bilitatea acestor braţe de muncă ti cerea lui Horia, din anii 1784—1785. Zlatnei, vorbesc despre participarea ceastă linie, o anchetă din 6 octom
un izvor preţios de informaţie pentru nere, pentru acţionarii minelor. Pe li minerilor din Băiţa la răscoala lui brie 1791 în legătură cu revendicările
eunuaşteren trecutului regiunii Hunedoara nia sporirii la maximum a acestei Viaţa grea a minerilor în galerii Horia. Printre participanţi, unii au a- minerilor din Săcărîmb stabileşte c ă :
rentabilităţi, documentele vorbesc des ce ameninţau în permanenţă cu pră vut chiar rolul de căpitani ai răscoa „62 de mineri se plîng din pricina
Se ştie că odată cu ocuparea Tran Pentru o mai bună administraţie a cului al XVIII-lea înregistrează peste pre introducerea la această mină — buşirea, şi în care precursorii prole lei, cum au fost Rus Ioan şi Mătieş cîştigului puţin, 20 din pricina scum-
silvaniei de Habsburgi, la sfîrşitul minelor se instituie organe de inspec 800' braţe de muncă. Documentele spre sfîrşitul secolului XVIII, a unui tariatului de astăzi au făcut cunoştinţă Ioan, acesta din urmă participant şi petei cerealelor, 22 din pricina şutu
secolului XVII, zăcămintele miniere ţie, care trebuiau să întocmească ra permit să se stabilească şi gradul de nou sistem de lucru numit „Halta- pentru prima oară cu sîngeroasa ex la greva din anul 1804. Dîrzenia în rilor de pedeapsă, 21 din pricina şu
au devenit sectorul economic cel mai poarte lunare şi trimestriale despre exploatare a muncii copiilor. Astfel, kordarbeit", potrivit căruia, minerul ploatare capitalistă, i-a determinat pe luptă a minerilor, ca şi a fiilor aces turilor de pază la mine, iar 10 pen
important pentru proaspeţii cuceri mersul exploatărilor. Aceste rapoarte, într-un stat de plată (Lohnzettel) al urma să fie plătit în acord, după aceşti oropsiţi producători de bunuri tora, s-a verificat şi cu prilejul răs tru a li se da mai mari avansuri din
tori. Curtea de la Viena şi-a îndrep precum şi o serje de alte acte, legate minelor din Săcărîmb din anul 1771 conţinutul de metal preţios al mine materiale, de pe meleagurile lui lan- coalei din 1784. Amintim aci cazul Casa frăţiei". Tot mai dese sînt plîn-
tat de la început toată atenţia asupra strîns de problema mineritului, pre sînt înregistraţi peste 300 de copii. reului extras. Introducerea acestui cu de Hunedoara, să ducă o luptă lui Ilie Ştefu zis Fîrţală, fiu de mi gerile şi protestele minerilor împotriva
mineritului ,din care spera să stoarcă zintă o importanţă deosebită pentru Elocvente sînt actele oare înregistrea sistem de salarizare, care ducea la o susţinută împotriva oprimatorilor lor. ner din Săcărîmb şi căpetenie de răs reţinerilor abuzive din salariu şi a a-
mari profituri. In acest sens, regiunea toţi aceia care doresc să cunoască a- ză condiţiile grele de muncă ale mi scădere a salariilor, a stîrnit o pu Documentele vremii din arhiva Zlat culaţi, pe care autorităţile l-au urmă menzilor sub diferite pretexte. Disci
minieră a munţilor Apuseni a fost de devărata viaţă de suferinţă şi luptă nerilor, precum şi salariile de mizerie ternică împotrivire în rîndurile mine nei, înregistrează toate formele pe ca rit multă vreme şi despre care se spu plina capitalistă a muncii începe să-şi
clarată domeniu al statului, iar bo a minerilor, în trecutul îndepărtat. Şi ale acestora. In contrast cu salariile rilor, împotrivire care a culminat cu re le-a îmbrăcat această luptă a mine nea că voia să înceapă o nouă răs croiască drum din ce în ce mai ho-
gatele zăcăminte miniere de pe actua ne place să credem că nu este mic mici, documentele scot la lumină pro o grevă, în primăvara anului 1804. rilor, împotriva exploatării, începînd coală. „Eu voiesc să încep din nou tărît, iar acţionarii minelor, în goana
lul teritoriu al regiunii Hunedoara au numărul acelora care doresc sincer fiturile fabuloase ale acţionarilor de Această grevă are o deosebită semni cu petiţiile şi cu împotrivirea izolată răscoala pe care a început-o Horia şi după profituri din ce în ce mai mari,
ajuns sub administraţia directă a „In acest lucru, cu atît mai mult cu cît aici, printre care un loc de frunte îl ficaţie, prin faptul că la această miş şi pînă la mişcarea grevistă a mine n-a dus-o la sfîrşit, dar s-o în recurg la introducerea unor metode de
spectoratului minier" din Zlatna minerii veacului al XVIII-lea sînl ocupă însăşi împărăteasa Maria Te- care — pentru revendicări economice, rilor din Băiţa — din anul 1804. Ast cep mai bine şi cu puteri mai mari muncă şi salarizare tot mai apăsă
(Oberbergamt). Au fost luate apoi o precursorii direcţi ai proletariatului din reza. Instructive şi deosebit de inte participă deopotrivă mineri romîni, fel, un act din 12 martie 1778 preci decît a făcut-o el", declara fiul de toare pentru mineri. Greva minerilor
serie de măsuri pentru reorganizarea patria noastră. resante pentru istoria tehnicii minie maghiari, nemţi şi slovaci, după cum zează că minerii de la mina „Sf. miner din Săcărîmb, în faţa unui con din Băiţa, din anul 1804, a fost o ri
mineritului pe baze noi, menite să re, sînt schiţele şi desenele de unelte rezultă din ancheta făcută de forurile Barbara‘‘ au rămas neplătiţi timp temporan al său. postă faţă de aceste metode de ex
ducă la sporirea producţiei de aur, Să ¦încercăm acum să spicuim din şi „maşini", folosite la aceste mine miniere ale vremii. Solidaritatea mi de aproape 4 luni şl că aceştia ploatare capitalistă, şi ea constituie
argint, minereu de fier. Pe această li bogatul material inedit pe care-1 con spre sfîrşitul secolului XVIII. Semni nerilor de la Băiţa din anul 1804 i- revendică plata lor în valoare de 783 Se pare că lupta antifeudală a mi un moment de seamă în tradiţia de
nie perfecţionarea uneltelor de pro ţine arhiva montanistică din Zlatna, ficativ este şi faptul că printre tehni lustrează odată mai mult tradiţia de de florini şi 11 creiţari. Din aceste nerilor a fost susţinută chiar şi de luptă a muncitorimii miniere din re
ducţie a jucat un rol de seamă. Ast cîteva date mai importante, de inte cienii străini, încep să-şi facă loc şi luptă comună a poporului romîn, cu acte se cunosc şi mişcările minerilor unii conducători de mine străini, cum giunea Hunedoara.
fel se construiesc noi tipuri de şteam- res general, care se referă la mine tehnicienii romîni, oameni simpli din naţionalităţile conlocuitoare. din comitatul Hunedoarei, împotriva a fost cazul hucmanului George Har-
puri, pentru zdrobit minereul, cu o ritul de pe fostul domeniu al Hune popor, ca dulgherul Munteanu Ursu, executorilor fiscali abuzivi, cărora csek, originar din Dresda, pe care ac tV
capacitate mai mare, se ridică cup doarei, în perioada destrămării feuda care în anul 1796 construieşte un nou Date interesante ne sînt furnizate refuzau să le plătească impozitele spo tele arhivei miniere din Zlatna ni-1 Am enumerat numai cîteva date,
toare de topit (cohuri) după modelul lismului şi a începuturilor capitalis model de şteamp, iar în 1797, pre şi în legătură cu minele de aur „Sf. rite. Astfel, într-un act din 24 sep înfăţişează ca fiind acuzat, la 26 au mai importante, menite să sublinieze
celor din regiunile miniere mai avan mului. zintă proiectul unui tip de „maşină de Treime". Dintr-un alt act al anu tembrie 1762 autorităţile comitatului gust 1784, că a întocmit conscripţia mai ales importanţa materialului do
sate ale imperiului habsburgic. De a- spălat" minereul de aur. lui 1771, aflăm că la aceste mine Hunedoara se plîng că „minerii din militară în comitatul Hunedoara, în cumentar din arhivele miniere, pentru
semenea, sînt aduşi din afară specia Un material extrem de preţios pri acţionarul cel mai mare era un ne Certeje au alungat pe executo vederea răscoalei, fapt pentru care elucidarea unei probleme de bază a
lişti în tehnica minieră, precum şi în veşte minele de aur şi argint din Să- O altă întreprindere minieră, des gustor din Deva cu numele Ştefan rii fiscali trimişi acolo şi pe doi autorităţile miniere decid ca „să fie istoriografiei noastre, şi anume aceea
problemele de prelucrare a metalelor. cărîmb ,cea mai mare exploatare mi pre care arhiva montanistică din Zlat Bosniac, care din totalul de 128 de dintre aceştia i-au bătut îngrozitor". pus în lanţuri şi aruncat în închisoa a naşterii şi formării clasei munci
Nu ,este neglijată însă nici problema nieră din Transilvania veacului al na păstrează date extrem de intere acţiuni, deţinea singur un număr de re, unde să fie ţinut la o parte de toare, ai cărei precursori au fost mi
calificării cadrelor locale de mineri, XVIII-lea. Pe baza acestui material sante, este Băiţa, unde în a doua ju 30 de acţiuni, în timp ce restul de 14 împletirea, exploatării feudale, cu tovărăşia altora". Este aceasta şi o nerii din Săcărîmb, Băiţa şi din alte
prin înfiinţarea de şcoli montanistice, documentar se poate reconstitui, cu mătate a secolului XVIII lucrau peste exploatarea capitalistă, în a doua ju dovadă a închegării unui front mai întreprinderi miniere ale secolului al
menite să pregătească braţe de muncă un lux de amănunte, întreg istoricul 300 de mineri. Şi la această exploa acţionari aveau toţi împreună 98 de mătate a secolului al XVIII-lea, a a- larg împotriva feudalismului care frî- XVIII-lea. Totodată, socotim că prin
destoinice, pentru nevoile mereu cres- acestei întreprinderi miniere, despre tare, numărul copiilor întrebuinţaţi la na dezvoltarea tînărului sector capita semnalarea celor cîteva informaţii do
cînde ale întreprinderilor miniere, care se ştie că a fost luată în ex diferite operaţii auxiliare este surprin acţiuni. Faptul acesta nu este lipsit de gravat din ce în ce mai mult situa list din industria extractivă, Sfîrşitul cumentare inedite, culese din arhive,
ploatare în anul 1747. Menţionăm aci zător de mare, ceea ce denotă renta secolului XVIII şi începutul secolului vom contribui la trezirea interesului
faptul că la aceste mine, actele vea importanţă cînd ne gîndim că aceeaşi ţia minerilor. Totuşi, lupta minerilor XIX va duce la o consolidare a aces maselor mai largi de cititori pentru
tui sector capitalist în minerit, fapt cercetarea şi cunoaşterea tradiţiilor de
familie de negustori, Bosniac, în ten în această perioadă are mai mult un care va determina ca centrul de greu luptă ale harnicilor producători de
tate în lupta minerilor de la marile bunuri materiale, care sînt minerii.
dinţa ei de îmbogăţire, va acapara şi caracter antifeudal. Aşa se explică întreprinderi miniere, ca cea din Să
cărîmb şi Băiţa, să se deplaseze mal AL. NEAMŢU
monopolul băuturilor pe domeniul mi faptul că minerii din regiunea Hune mult în direcţie anticapitalistă. Pe a cercetător ştiinţific principal
la Institutul de Istorie — Cluj
nier al Zlatnei, fapt care va duce Ia doarei s-au înregimentat sub steagul
incidentul din tîrgul Cîmpeni din 24 de luptă al iobăgimii răsculate, sub
mai 1782, care a constituit preludiul conducerea lui Horia. Nenumărate acte
marii răscoale ţărăneşti de sub condu din pomenita arhivă montanistică a
