Page 6 - 1957-12

Pag. 2 ’DRUMtJl SOCIA IJSM O LU f» Nr 922

- ,.V^yŞy,-.,¦.-

r r ”^ p y' /n te ce: mai buni laboranţi
ai'' Combinatului siderurgic din
fi>. . v Kv<j ’3 mŞ ,C' /.y.. 'feg&
Bogată activitate artisticăHunedoara\este şi utemistul Ioan
Un in ovator de Ia m in ele d inBozeşan de ,la laboratorul aglo- ¦
+$*¦*oO.
meratoridui. Analizele executate
de el sintţprecise şi nu intîrzie

Săcărîm b acum 160 de a n i :niciodată. Chimia este marea
La Combinatul siderurgic Hu­ In cadrul clubului din com­ ¦¦
nedoara se desfăşoară o bogată binat funcţionează un cerc de
lut pasiune şi pentru a-i putea activitate culturală şi artistică. balet unde primesc lecţii peste
pătrunde \tainele, o studiază cu 100 de copii ai siderurgiştilor.
nonă. El este înscris la Şcoa­ Aproape 400 de siderurgişti
la medie serală din Hunedoara.
dulgherul M unteanu UrsIn clişeul de jos: şi constructori fac parte din for­ Pentru îmbogăţirea cunoştin­ o*¦o*<?oo?***oo> Istoricii burgheziei au neglijat, ¦o?•¦•***<o>>>>>
In clişeul alăturat, obiectivul maţiile artistice de amatori. ţelor tehnice ale siderurgiştilor, printre altele, In mod condamnabil noastre arhlvtstice, ne pune la dis- geniozitaiea acestui simplu dulgher, o¦??o¦¦?¦¦*¦¦«<>>
aparatului l-a surprins pe Boze­ De curind a luat fiinţă şi o for­ comitetul de întreprindere orga­ istoria tehnicii romîneşti, lăslnd să poziţie dovezi grăitoare despre ge- care a reuşit să creeze pentru ne-
şan în timp ce execută o ana­ maţie de estradă. nizează conferinţe, schimburi se creadă că în trecut tehnica şi ino­ niul creator al poporului romîn in voile mineritului, — pe baza unei ¦¦?¦*¦¦?¦¦o¦??¦o¦¦¦+¦¦¦¦o¦¦
liză în laborator. de experienţă, consultaţii etc. vaţiile din patria noastră au jost cu domeniul' tehnicii, de-alungul oeacu- îndelungate experienţe în muncă, — ¦¦???
In cadrul Lunii culturii, în­ In ultimul timp s-a iniţiat un rilor. Din filele actelor îngălbenite nu numai o vmaşină“ destul de com­
.0 » .9 . 4«a. *o*•o*•6*• tre 21 şi 30 decembrie, forma­ concurs „Drumeţii veseli" pen­
ţiile de teatru, cor, orchestră şi tru muncitorii, tehnicienii şi in­ desăvîrşire opera străinilor. Aceas­
dinţa colectiviştilor de a mer- echipele de dansuri ale siderur- tă atitudine contravine însă întruto-
ge la lucru numai acolo undei ate unor vremuri de mult apuse, plicată pentru acele vremuri, dar şi
se poate cîştiga mai muit şi t giştilor vor prezenta zilnic, la ginerii din combinat, cu temele: ¦oo răsar Ici şi colo figuri de adevăraţi deosebii de rentabilă în raport cu
mai uşor (aceasta din cauză ? clubul nou din Hunedoara, nu­ „Cum se obţin şarje rapide de o tul adevărului istoric. O cercetare a- inovatori, ridicaţi din anonimatul vechile procedee tehnice, fapt recu-
că organizarea muncii este sla-j meroase spectacole cu reperto­ calitate", „Oţel necalmat fără o? maselor populare asuprite şi exploa- noscut de altfel de însuşi admtnis-
bă) constituie un alt prilej de? riu dedicat celei de-a 10-a a- rebuturi", „Trecutul şi viitorul tentă şi sistematică a tezaurelor
discuţii pentru ţăranii indivi-t o
duali. Apoi, atitudinea unor? ¦ late. Scoaterea acestor inovatori — traiorul minei din Săcărîmb. Odată
membri din consiliul de con- ? i niversări a R. P. Romîne. producţiei de oţel“.
ducere, faţă de colectivişti, nu i
este întotdeauna principială. | '> .< xxxxxx> oooooO oooooooooooooooo< xx> o< x> oo< x> ooooooo< ^OOOOOOOOOOOOOOOO O O O 'vooooooo ¦* oameni simpli şi modeşti — de sub însă cu aceste inovaţii tehnice mi
Deşi în cadrul gospodăriei sînt | ?¦¦??¦¦¦¦**o*o¦¦¦?<¦??<??*o•<?¦>>>y lespedea tăcerii şi a uitării şi popu- inilrzle să-şi facă apariţia şl conse-
Muzeele un bun mijloc de educareElevul Bozeşan, la larizarea lor In paginile istoriei clnţele economice ale utilizării ma-
noastre, constituie o datorie patrio- şlnli, in această perioadă de îrxe-
ora de chimie, in iică a cercetătorului istoric faţă de puţuri ale capitalismului. Să nu ul-
a m a s e l o rfaţa tablei, dez- i; masele populare, făuritoare de isto- tăm că folosirea maşinilor, fie ele
cis... chiar rudimentare, duce In mod o-
voltîncl o jormulă f: bligatoriu şl inevitabil la apariţia re-
In cinstea celei de a X-a ani­ în mod deosebit a răscoalei ţă­ ani şi mai bine, ni-1 face cu­ Răsfoind prin hrisoavele acoperite laţlilor de producţie capitaliste, ceea
chimică. 1 versări a Republicii Populare ranilor Iobagi de sub conduce­ noscut bogatul material rezultat de praful uitării ale uneia din cele ce înseamnă că începe să acţioneze
Romîne, luna decembrie a aces­ rea lui Horia, Cloşca şi Crişan, din săpăturile arheologice efec­ mal preţioase arhive miniere din o nouă lege economică, legea plus-
Dcoeleccteivnişutilcorreşdtein nPumricăaruzl(Urmare din cag. l-a) tui an este închinată Lunii cul­ deoarece aici, la Alba-Iulia, pe tuate la complexul de cetăţi da­ Transilvania, am ovul plăcuta sur- valorii, adică legea naşterii şl creş-
turii, iar în prima ei săptămînă „Dealul furcilor" s-a petrecut, cice în mijlocul cărora se ridi­ priză să întllnesc numele unui in- terii profitului capitalist. Numai în
ţsînt mimai pe hîrtie. Aceştia (1-7 decembrie) este dedicată la 28 februarie 1785, finalul sîn- ca puternica Sarmizegetusa lui genios inovator romîn în tehnica ml- lumina acestei constatări putem înţe-
„Muzeelor şi artelor plastice". geros al acestei răscoale, prin Decebal, azi Grădiştea de Mun­ nieră de la sfîrşltul secolului al lege motivul pentru care administra-
nefiind instruiţi de organizaţia frîngerea cu roata a căpetenii­ te, XVIII-lea, de pe actualul teritoriu torul minei din Săcărîmb, Felix Fran-
? de bază, n-au desfăşurat nici un Muzeele ocupă un loc de frun­ al regiunii Hunedoarei. Esle vorba zeanu, se oedea nevoit să aprecie-
• fel de muncă în rîndu! ţăra- te în rîndul instituţiilor şi aşe­ lor ei. Mai vedem în Muzeul din despre dulgherul Munteanu Urs de
) nilor individuali, pentru a le a-
I răta succesele obţinute de co- zămintelor culturale de tot fe­ Continuăm excursia noastră Deva dezvoltarea meşteşuguri- J la minele Săcărîmb, cea mai mare ze favorabil şi să recomande stă-
l lectivişti, în scopul atragerii [or lul, din ţara noastră. Ele sînt un cu vizitarea Muzeului raional lor în feudalitate, viaţa bresle­
ţ în gospodărie. important mijloc de cunoaştere din Sebeş, care ne prezintă spe­ lor de olari, curelari, tălpari de exploatare minieră a vremii, unde ruilor utilizarea maşinii construite
? Este adevărat că nici consi- a trecutului, cunoaştere ce este cificul naturii şi trecutul istoric la Haţeg, Orăştie, Deva precum
I liul de conducere, nici organi- 0 datorie patriotică a fiecăruia al raionului, începînd cu aşeză­ şi aurăritul din munţii Zăran- lucrau peste 800 de mineri, dintre de Munteanu Urs. „maşină prin care
) zaţia de bază din gospodărie şi şi constă în faptul de a avea o rile importante aparţinând co­ dului.
imagine limpede despre drumul munei primitive — din Răchita care aproape 300 de copil, după — spunea el — se economiseşte
parcurs de societatea omenească şi Petreşti — şi continuînd cu
din trecutul îndepărtat şi pînă traiul societăţii în orînduirile cum relatează documentele contem- scumpetea mîinii de lucru omeneşti"
astăzi. următoare.
porane. (wodurch das Koslspielige der

Intr-un act din anul 1800, aflător Menschenhănde ersparet wird). Că
Lupta de clasă formează un în arhiva minieră din Zlatna, se introducerea în exploatările miniere
capitol important în expoziţia păstrează schiţa inovaţiei Iul Mun- a acestei maşini, a dus la o creştere
de muzeu şi culminează cu răs- * leanu Urs, care reprezintă un mo- simţitoare a profitului capitalist pen-
coala de sub conducerea lui Ho­ del nou de „maşină de spălat ml- Iru acţionarii minelor, prin sporirea
Trebuie să ştim că, prin pro­ Trecutul Orăştiei şi a raionu­ ria, Cloşca şi Crişan şi atacul nereu“, însoţită de următoarea men- productivităţii muncii, rezultă cate-
filurile lor speciale, noi avem lui care-i poartă numele îl cu­ dat asupra Devei din timpul a- ţiune: „desenul aşa numitei maşini goric dintr-un raport din 11 august
mai ales un număr considerabil noaştem din prezentarea expozi­ cestei răscoale ca şi ultimatu­ conice de spălat aurul şi în acelaşi 1800, întocmit de acelaşi administra-
: nici Sfatul popular a! comunei mulţi colectivişti bătrîni, inca-i de muzee mixte cu două secţii: ţiei muzeului raional de aci. Ca­ mul lui Horia, prezentate pe timp a maşinei cu site, nou in- lor fl/ minelor din Săcărîmb. Polri-
| Turdaş nu s-au îngrijit de con- pabili de muncă, pînă în acest* o secţie de ştiinţele naturii şi o racteristică şi importantă este bază de documente.
veniate st construite în anul 1797 ., , , , . . .
? fecţionarea unor panouri, în an nu li s-au repartizat pro-? secţie de istorie. Secţia de ştiin­ cultura materială a aşezării Tur­
f care să se arate compar"tiv, duse din fondul de 2 la sută, i la Săcărîmb de către dulgherul Mun- °lt daid°r Şl Clfrel°[ furnizale de
daş, de pe ţărmul Mureşului,
ţele naturii prezintă teme varia­ precum şi traiul dacilor din Muzeele mai contribuie la în- ¦ tearm Urs de la mina împărătească acesl raP°rt, productivitatea muncii ?*
te şi instructive în faţa vizita­ munţii Orăştiei, cu cetăţile lor deplinirea scopului pentru -care ţ procesul de spălare a aurului *o
veniturile obţinute dc un coiec- aşa cum se prevede. Se întîm -j torilor : originea pământului şi a monumentale: Costeşli, Blidaru, sînt create şi prin prezentarea ¦ de aici, iar de alunei îmbunătăţită". >•ooo>
planetelor, erele geologice, adi­ Grădiştea Muncelului şi Piatra creştea cu 237 la sută — un adevă-
tivist şi veniturile realizate de piă de multe ori ca pontarea zi- i că istoria pămîntului, începutu­ Roşie. Interesantă din punct de şi popularizarea monumenlelor ¦ In aceeaşi arhivă se păstrează şi ra( record pentru acea vreme, — iar
rile vieţii pe pămînt, originea şi istorice de care sînt legate eve- ¦ ec„onomi.i.l.e real„izat.e d,e acţionari.i. ml-
un ţăran individual. lelor-muncă să nu se facă în? nimentele importante. In acea- * schiţa unei alte inovaţii a aceluiaşi

Un proverb vechi spune : ce mod obiectiv, iar consiliul de î mzeenşitienrd. leumnnanroudinmoSdă,ecl.ărîmd.eb, r,epre-
şteamp
văd ochii, crede şi inima". De conducere să nu ţină cont de i

ce atunci nu s-au organizat vi- hotărîrile adunării generale, ? evoluţia vieţuitoarelor de-a lun­ vedere istoric este şi dezvolta­ stă privinţă regiunea noastră j construit în anul 1796 şi pomenit în nelor în timp de o lună se ridicau **¦¦>
gul acestor ere, originea şi evo­ rea Orăştiei în feudalitate şi în se socoteşte una din cele mai ¦ actele vremii sub numele de „şteam- **
zite ale ţăranilor individuali la fapt ce provoacă nemulţumiri, J luţia omului, bogăţiile solului şi epoca actuală a construirii so­ bogate ale ţării. ^a si‘ma de 937 florini, sumă ex-
ale subsolului, flora şi fauna u- cialismului. pul lui Urs" (das urszische Poch- trem de mare dacă ne gîndim că «¦‘?>»
locuinţele colectiviştilor pentru pe care colectiviştii le discută) nei regiuni. Un rol important îl deţin mu­ salariul lunar al unui miner nu depă-
Şi, fiindcă sîntem pe aproa­ zeele pentru tineretul şcolar. werk). Cu ioate că acest model nou , ea s m a de ?_ g //orfn/>
a vedea cu ochii lor, cît a cîş- în afara gospodăriei, auzindu-» Un muzeu istoric, la rîndul pe, să ne abatem un moment şi Pentru elevii şcolilor noastre, \ de şteamp - prin care inovatorul
său, prezintă dezvoltarea socie­ prin satul lui Aurel Vlaicu, fos­ romîn încerca să remedieze lipsa de _„
tigat un colectivist? Ic şi ţăranii individuali. ? Jorţă hidraulica —¦ n-a fost găsit in- '

Comitetul comunal de partid Toate acestea au loc d in *

? Turdaş, a întocmit un plan de cauză că organizaţia de bază*

l acţiune cu privire la transfor- nu se îngrijeşte ca, consiliul* tăţii omeneşti de-a lungul celor tul Binţinţi de odinioară. Muze­ muzeele sînt o carte deschisă, t Irutotul corespunzător din partea au- ^ora care f°t°seau inovaţia dulghe- **
* marea socialistă a agriculturii de conducere să respecte stătu- * cinci orînduiri sociale începînd ul memorial de aici ne prezin­ de istorie şi ştiinţele naturii. •¦*¦o¦¦*.
\ în care a prevăzut ca munca tul gospodăriei colective şi nu * cu omul peşterilor pînă la omul tă, în casa în care s-a născut Ceea ce la şcoală învaţă din iorităţilor miniere, lotuşi specialiştii rulai din Săcărîmb, să vedem cu *9
? de lămurire în rîndu! ţăranilor se ocupă de ridicarea nivelului | . secolului atomic. Dar, prin acea- el, complexul de viaţă în care a cărţi, in muzeu învaţă „pe *
I individuali din satul ’ Pricaz, politic şi cultural al colectiviş-j 1stă prezentare a trecutului şi a trăit şi a .lucrat marele inven­ viu“. în tehnica minieră de atunci au fost ce s-a ales inovatorul de pe urma
tator, constructor şi aviator ro- O
dezvoltării societăţii omeneşti, mîn, care a fost Aurel Vlaicu. In cinstea aniversării Repu­ siliţi să recunoască fapitil, că noul strădaniei sale. Răspunsul ne vine
blicii şi a săptămînii muzeelor,
muzeul îşi propune ca scop Continuînd excursia prin mu­ şteamp poale să„d,efioearescie, m—erităd,upsăă„ d.i.n part.ea- acel..u..i.a..ş.i.....a..d..m...i.n..i.s..trat,or
fie îmbunăiătit
principal să prezinte specificul
cum se exprima în anul 1799 admt- de mine‘ Felix Fr^ a n u . care ple-

nistratorul minei din Săcărîmb, Fe- de la criteriul nejust al mun-

fie dusă şi de un colectiv for- daria colectivă din Pricaz nu * regiunii respective, cu alte cu­ zeele regiunii ajungem, pe cursul muzeele regiunii şi-au luat an­ lix Franzeanu, în legătură cu acest cii fizice depuse de inovator cu con- *¦?•¦¦«¦*>>>
vinte, ceea ce este mai carac­ Mureşului, la Deva. Aici, la poa­ gajamentul de a-şi îmbogăţi şi struirea umaşinii de spălat" aurul,
mat din colectiviştii Ioan Po- există nici o echipă artistică.? teristic şi mai important de re­ lele bătrînei cetăţi, alături de îmbunătăţi expoziţiile destinate şteamp — toate maşinile nou in- p_r_o_p_unea u„rmăxt,oarea remuneraţie
ţinut din conglomeratul de eve­ parcul oraşului, în vechiul palat maselor de vizitatori şi de a ventatc au nevoie de o şlefuire"
pa, Ioan Nistor, îoan Stîrc şi Cărţile din biblioteca gospodă-. nimente care formează zestrea Bethlen numit „Magna Curia" organiza săli n o i: Muzeul re­ (gleichwie aber alle nea erfundene derizorie Peniru dul2herul Săcă-
unei regiuni. este aşezat Muzeul regional ca- gional din Deva deschide o sec­ Maschinen eine Rafinlrung badârfen.) ¦ »deoarece această maşină a-
alţi colectivişti fruntaşi. Pînă riei, în număr destul de mare, * re-şi propune să îmbrăţişeze toa­ ţie de artă populară, care să In ce priveşte însă „maşina de spă-
Pentru a cunoaşte aceste a- te problemele mai importante prezinte lucrări de artă popu­
în’ prezent se poate spune că stau închise în dulap, fără să* şezăminte culturale, ne propu­ legate de trecutul regiunii. Din lară din regiune: portul „pădu-
nem să facem o excursie prin instructiva vizitare a acestui renilor" al Ţării Haţegului, etc.
acest colectiv n-a făcut aproape fie citite de colectivişti. ? muzeele regiunii noastre. muzeu, cunoaştem uneltele şi lat" minereul de aur, din actele duce foloase aiît de mari, adminis-
felul de trai al omului primitiv Cine intră intr-un oraş, vizi­
nimic. Membrii colectivului Desigur că lipsurile existente ? Să începem cu Muzeul din AI- care a trăit în peşterile regiu­ tează întîi muzeele şi monu­ vremii rezultă că aceasta a avut o {raţia milie[or crede cd poate să dea *¦•O¦¦<?¦¦>>
nii noastre: Cioclovina, Ohaba mentele istorice. Această vizi­ largă întrebuinţare, deşi autorităţi- m L2(7^ M Munleanu Urs cei «o*¦o¦•
s-au mulţumit să discute în în gospodărie, lipsuri care sînt) ba-Iulia, prin vizitarea expozi­ Ponor şi Nandru ca şi viaţa tă instructivă constituie pentru t le miniere de alunei au făcut şi ti­
ţiei căruia, cunoaştem evoluţia toţi un serios imbold în muncă nete aprecieri tendenţioase şi rău­ 6 ducaţi promişi". Avem în acest o
mod izolat cu anumiţi ţărani provocate dc cele mai multe o ri» forţelor de producţie şi traiul populaţiilor constituite în ginte pentru noi realizări în viitor. voitoare. o dovadă elocventă a „apre-
populaţiilor din comuna primiti­ şi triburi, care au locuit teri­ <¦¦o>
individuali, în diferite ocazii, de anumiţi oameni, sînt mm- * vă pe teritoriul raionului, gran­ toriul nostru în decursul orîn- Piof. TRAIAN BĂLAN Dar Indiferent de aceste aprecieri, cierii11 capitaliste a paiernităfii ino- ?•*•o>>>
doarea vechiului Apulum din o- duirii comunei primitive. Tra­ vaţiilor, chiar de la începuturile ca­
fără să ducă o muncă de lă- brite de rezultatele obţinute pe* rînduirea sclavagistă romană iul dacilor de acum două mii de tnai mult sau mai puţin iendenţioa- pitalisimilui. Cazul inovatorului ro-
precum şi epoca răscoalelor ţă­ se, oricine priveşte schiţa acestor
murire susţinută şi organizată, linia întăririi economice a gos- 1 răneşti din orînduirea feudală şi inovatit si mai ales aceea a „maşinii mîn constituie o strălucită confir­
mare a faptului, că exponenţii capi­
O altă cauză care a făcut podăriei colective şi a ridicării * de spălat" aurul construită acitm talismului au folosit de la începui
maşinile şi inovaţiile tehnice numai
să nu crească numărul coiec- nivelului de trai al colectiviş-I 160 de ani de meşterul romîn din şi mimai in interesul propriu. Pen­

tiviştiîor, este şi aceea că între tilor. Ele trebuie lichidate însă! Săcărîmb, trebuie să recunoască in-

colectivişti există diferite neîn- grabnic, pentru ca gospodăria:

ţelegeri şi frecuşuri, care dau colectivă să devină un centru i

ocazia ţăranilor individuali să de atracţie puternic pentru fă-?

comenteze pe seama lor. Ten- rănii individuali din sat. ?

«—a•-c•-o•o • •o •*o« •»»>o•»o•*a• •>0i* •«5•*»»•••*0•

puţină căldură şi lumină. Uranus cît instrumentele cele mai puternice enorma cantitate de energie ema­ iru trudnicii constructori ai acestor ¦•>
primeşte de 400 de ori mai puţină maşini, ca şi peniru precursorii pro­
Sp i-e cucerirea Un (versului căldură şi lumină de ta soare decît nu le pot deosebi decît ca pe nişte nată 4e soare şî de alte stele, se letariatului care deserveau aceste <v
Pămîntul, Neptun de 900 de ori, iar norişori albi. Cea mal apropiată ne­ vor forma noi nebuloase şi în ele se noi unelte de producţie, mi răminea
La 4 octombrie, pentru prima oane de ani. Datorită inteligenţei noastră furnizînd noi date despre Pluton de 1.600 de ori mai puţin. buloasă de noi, cea din constelaţia vor naşte noi stele, noi sori, cu alte altceva decît... exploatarea. •>
oară în istoria omenirii, din Uniu­ sale omul a depăşit pe toate celelalte lumea cea mai îndepărtată de noi, Soarele şi planetele sînt, faţă de planete, cu noi fiinţe. Şl aceasta ) ?*¦•*>
nea Sovietică a fost lansat sateli­ vietăţi şi — astăzi — de pe mîlul pînă azi inaccesibilă. Ştim astăzi celelalte distanţe din Univers, apro­ Andromedei, se află la o distanţă se va întîmpla mereu, fără sfîrşit. ^ AL. NEAMŢU *¦*••>>
tul artificial al pămîntului. La 3 no­ din fundul oceanului aerian a reuşit că pămîntul, asemnea celorlalte pla­ piate, ca într-o adevărată familie. de circa 700.000 de ani lumină. In vîrtejul veşnic al materiei se /
iembrie, tot din Uniunea Sovietică să se ridice pînă la suprafaţa aces­ nete se învîrteşte în jurul soarelui, Se ştie că astronomii măsoară dis­ cercetător ştiinţific principal
a fost lansat a! doilea satelit arti­ tuia tuînd contact cu o nouă lume şi că soarele cu planetele care se tanţele cereşti în ani lumină, căci Cea mai mare parte din nebuloase
ficial al pămîntului, purtînd pe bord, — lumea interplanetară. Inteligenţa învîrtesc în jurul lui alcătuiesc sis­ altfel ar fi imposibil. Ce este anul sînt la distanţe de milioane şi zeci la Institutul de istorie
s-a dovedit atotputernică. împotriva temul solar. In jurul Pămîntului se lumină ? Se cunoaşte că lumina
pe lîngă numeroase aparate de pre­ tuturor opreliştilor, a rugurilor a- învîrteşte luna, unicul său satelit străbate distanţele cu viteza enormă de milioane de ani lumină. Minu­ nasc, înfloresc, îmbăirînesc şi pier al Academiei R.P.R. — Cluj ţ
cizie şi o fiinţă vie, a cărei com­ prinse de biserică, a caznelor, a în­ (pînă la 4 octombrie), dar în jurul de 300.000 km pe secundă. Această •ţ»
portare, la înălţimea, încă neatinsă chisorilor, a războaielor distrugătoa­ celorlalte planete se rotesc mai mulţi viteză a fost înmulţită cu numărul nat a exprimat acest lucru în ver­
pînă în prezent, de peste 1.500 km, re, a scepticilor, a greşelilor săvîrşi- sateliţi. Marte de pildă, are doi sa­ de secunde dintr-un an şi a fost cal­ lumi. Dar materia, în veşnică miş­ Cititorii propun...
a fost urmărită de savanţii sovie­ te, omul a reuşit sa pătrundă zi de culat astfel anut-lumină, metrul — suri Mihail Eminescu : care şi dezvoltare este nemuritoare.
tici zi de zi, cu încordată atenţie. zi tot mai adînc în tainele naturii teliţi, iar planeta Jupifer are 11 sa­ dacă se poate spune aşa — al uni­ ...secţiei de înoăjămînt şi cul­
S-au făcut astfel primii paşi spre cu­ şi s-o cucerească pas cu pas. In teliţi. Planetele nu sînt numai ve­ versului. La steaua care-a răsărit In prezent omenirea încearcă să tură a Sfatului popular regio­
cerirea Universului, spre realizarea 1842, filozoful francez Auguste Com- cinii noştri apropiaţi în marele şi E-o cale atît de lungă, facă primii paşi în spaţiul interpla­ nal să ia măsurile necesare
visului la care năzuiau oamenii de te susţinea „E posibil să definim nemărginitul Univers, ci şi rude a- De la soare pînă Ia noi distanţa Că mii de ani i-au trebuit netar. E tîrziu ? Nicidecum. Pămîn­ peniru a autoriza emisiunea lo­
vreme îndelungată: zborul inter­ cîndva forma, distanţa şl mărimea propiate, căci sînt toate copiii Soa­ este de 150 milioane km. Lumina o Luminii să ne-ajungă. cală a centrului de radioficare
planetar. Întreaga omenire esle as­ corpurilor cereşti, dar niciodată şi relui şi împreună cu noi se învîr­ străbate pur şi simplu în 8 minute
tăzi martora acestui eveniment unic în nici un caz nu vom reuşi să stu­ tesc în jurul mamei lor care le în­ şi cîteva secunde. Pluton, care e pla­ Soarele nostru ca oricare alt soa­ tul are o vîrstă abia de cîteva mi­
de cînd există viaţă pe planeta noa­ diem compoziţia lor chimică11. Au­ neta cea mai îndepărtată de soare
stră. cînd forţele acestei vieţi îşi guste Gonite şi-a închis ochii pen­ şi se află la 6 miliarde km. de soa­ re, adică asemenea oricărei alte stele liarde de ani, omenirea există pe Baia de Criş.
părăsesc izvorul şi se înalţă cu ma­ tru totdeauna în 1857, iar în 1859, re, primeşte lumina în 5 ore. Dar şi ca tot ce este pe lume, creşte, pămînt, după calculele cu caracter Această propunere trebuie
imposibilul pentru marele savant a în univers, stelele pe care ie ve­ se dezvoltă, îmbătrîneşte, moare şi strict ştiinţific de aproape un milion
re îndrăzneală în spaţiul cosmic. devenit realitate: analiza spectrală dem, şi nenumărate altele pe care se transformă. Cercetările au do­ de ani şi numai acum 4—5.000 de luată in considerare cu atît mai
Raporturile între om şi natură au a dat putinţa să se studieze compo­ nu le vedem, sînt la rîndul lor sori, vedit că soarele nostru este încă mult cu cît se ştie că Baia de
suferit încă o schimbare, forţa o- ziţia chimică a corpurilor cereşti, în îngrămădiri gigantice. Calea lap­ Criş este o comună mare in
mului a supus odată mai mult for­ dîndu-i omului noi cunoştinţe des­ telui, care încinge cerul ca un brîu destui de tînăr. El pierde totuşi ani, pe ici pe colo, unele societăţi care locuiesc mulţi muncitori
ţele naturii. De la animalul care pre Univers. de ceaţă nu este de fapt decît o care lucrează iru mină, la coo­
îşi căuta hrana în adîncul mărilor, îngrămădire de stele, adică de sori. prin emanaţia neîntreruptă a lumi­ omeneşti au început a intra în aşa perativa „Moţul" şi alte în­
da la fiinţa caie, cu preţul a cine Astăzi visul fantastic ai zborului Astronomii au stabilit precis că soa­ nii 4.200 lone din substanţa sa pe numita epocă a civilizaţiei. Drumul treprinderi şi pentru ca audi­
ştie cîte suferinţe a reuşit să în­ interplanetar a devenit o realitate. rele nostru este şi el o stea care secundă. La fiecare patru minute, parcurs este uriaş. Şi ceea ce ur­ ţiile locale să poată fi asculta­
trebuinţeze oxigenul din aer în loc Racheta spre tună e aşteptată ca ce- face parte din Calea laptelui, din- masa soarelui scade cu un miliard mează depăşeşte imaginaţia noastră.
de Cei din apă, de la viejnitoarea ' va firesc. Sateliţii artificiali ai pă- tr-un univers care cuprinde stelele de tone. In clipa cînd citiţi acesie
care s e . tîra în tină pînă la fiinţa mîntului lansaţi de oamenii de ştiin­ vizibile, împreună cu soarele nos­
care s-a căţărat în copaci şi de la ţă sovietici sînt urmăriţi cu entu­ tru. Dar universuri asemenea Căii rînduri, soarele, cîntăreşte cu 360 mi­ Noua ştiinţă care se dezvoltă acum
aceasla pînă ta primii păşi în mer­ ziasm şi emoţie de întreaga omeni­ laptelui — numite de astronomi ne­
sul corect, pînă ta prima unealtă ru­ buloase spirale — sînt cu milioanele liarde tone mai puţin decît a cîntă- fulgerător, cosmonautica, are drept te de cei 560 de abonaţi care
rit ieri la aceeaşi oră. Pentru soa­
re însă acest lucru nu contează campioni în momentul de faţă pe au difuzoare. .
prea mult. Volumul soarelui este
savanţii sovietici, care au dovedit C. CONSTANTIN
de 1.301.200 de ori mai mare decît odată mai mult, că cea mai înain-
lată ştiinţă este ştiinţa sovietică.

acela al pămîitlulul. Şi el se va Pentru ca omenirea să se bucure ...cooperativei din Zlatna să
se ocupe de buna aproviziona­
micşora abia cu o masă egală cetei de progresele tehnicii este necesar re cu petrol a satelor Almaş,
Nădăştie, Brădet şi Glod. La
a pămîntului peste 46 milioane de ca ea să trăiască în pace, ca oa­ fel e bine să se intereseze de
ani. Fără îndoială că pînă în cele menii de ştiinţă să coopereze pen­ aprovizionarea cu ulei de gătit,
din urmă va îmbăirini şi va pieri şi tru ca, înlr-un efort comun, să pă­
el. Dar aceasta nu va însemna sfîr- trundă în tainele Universului — o
nouă etapă din calea imensă pe

dimentară mînuită de o mînă gro­ re. Primele laboratoare cereşti crea­ călzeşte şi le luminează. Planetele în universul cu adevărat nemărgi­ şitul lumii. Căci universul nu cu­ care o parcurge în cucerirea şi stă- de care satele din jurul Zlai-

solană, în formaţie, au trecut mili­ te de mîna omului ocolesc planeta cele mai îndepărtate primesc mai nit. Ele sînt atît de îndepărtate în- noaşte nici început, nici sfîrşit. Din pînirea naturii. nei duc lipsă.

v j v .-'w -. a v \ .a » .... 'iv -a v i-j v a \ >-Aa/' Aat. 'vv- .a v ' .'w v y ' . \v\„ Aa/V J O. v.