Page 60 - 1957-12

Nr. 935
Dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii
In zilele de 14—15 decembrie
1957, a avut loc Conferinţa ra­
ională de partid Sebeş.
Veniţi din toate comunele,
din sate şi din oraşul Sebeş, de­
legaţii — romîni, germani şi de
alte naţionalităţi — au discutat
cu spirit de răspundere activi­
tatea comitetului raional, a or­
ganelor şi organizaţiilor de par­
tid din raion, precum şi nume­
roase probleme de mare însem­
nătate pentru dezvoltarea raio­
nului, pe calea cooperativizării
agriculturii şi pentru îmbunătă­
ţirea traiului oamenilor muncii
ciin oraş, comunele şi satele ra­
ionului.
Conferinţa a constituit o pu­
ternică afirmare a unităţii par­
tidului, a frăţiei ce uneşte în-
tr-o singură mare familie pe co­
munişti şi pe toţi oamenii mun­
cii romîni, germani şi de alte
naţionalităţi.
Toţi delegaţii au ţinut să-şi
exprime încrederea in partid, a-
taşamentul faţă de linia politică
a partidului, faţă de regimul de-
mocrat-popular.
Cea mai de seamă
sarcină
In darea de seamă prezenta­
tă de tov. Aron Colceru, prirn-
secretar al Comitetului raional
de partid Sebeş, precum şi din
discuţiile delegaţilor s-a arătat
că în raion, după Congresul al
II-lea al partidului, s-a îmbună­
tăţit simţitor munca politico-
organizatorică pentru cooperati­
vizarea agriculturii. De la con­
ferinţa raională de partid din a-
nul 1956 şi pînă în prezent, în
raion au luat fiinţă încă o gos­
podărie agricolă colectivă, 23 în­
tovărăşiri agricole şi o întovă­
răşire zootehnică. Prin crearea
acestora şi înscrierea de noi
membri în unităţile socialiste e-
xistente, sectorul cooperatist din
agricultura raionului a crescut
cu încă 2.641 familii de ţărani
muncitori, cu peste 2.850 ha.
Atît darea de seamă, cît şi
unii delegaţi, printre care Ioan
Dan, Mircea Stan şi alţii, au a-
preciat munca rodnică a comite­
telor comunale de partid şi a
organizaţiilor de bază din Mier­
curea, Apoldu de Sus, Gîrbova,
Daia, pentru realizarea sarcinii
trasate de Congresul al II-lea
al partidului, privind transfor­
marea socialistă a agriculturii.
In cuvîntul său, tov. Mircea
Stan, secretarul comitetului co­
munal de partid Miercurea, a a-
rătat că în comuna Miercurea,
sectorul socialist al agriculturi a
crescut simţitor în acest an, mai
ales în lunile august şi septem­
brie. Pe lingă unităţile existente
in luna septembrie a fost inaugu­
rată o nouă întovărăşire care
cuprinde în prezent 54 familii cu
aproape 60 ha. teren, iar în mo­
mentul de faţă alte 60 de familii
de ţărani muncitori şi-au făcut
cereri pentru constituirea unei
noi întovărăşiri în care vor fi
lucrate în comun 61 ha teren.
A crescut simţitor şi numărul
ţăranilor care s-au înscris în
gospodăria agricolă colectivă.
In obţinerea acestui rezultat a
avut un rol hotărîtor faptul că
în ultimul timp Comitetul raio­
nal de partid a îndrumat ca cen­
trul de greutate al activităţii Co­
mitetului comunal de partid să
fie mutat în organizaţiile de
bază, să se mobilizeze toate for­
ţele — deputaţii, agitatorii, ute-
miştii, femeile, activul fără de
partid, colectiviştii şi întovărăşi­
rii fruntaşi în muncă —¦la atra­
gerea în sectorul socialist a fa­
miliilor neînscrise pînă acum în
vreo formă de cooperare a agri­
culturii.
Numeroşi delegaţi au apreciat
că succesele dobîndite în direc­
ţia atragerii de noi famiiii se
datoresc faptului că cele mai
multe unităţi socialiste existen­
te au obţinut realizări de sea­
mă, ele constituind adevărate
centre de atracţie a ţăranilor
muncitori cu gospodărie indivi­
duală. Aplicînd regulile agroteh­
nice înaintate, gospodării a-
gricole colective, ca cele din
Miercurea, Sebeş, Gîrbova, Cîl-
nic şi Pianu de Jos, au obţinut
la grîu recolte între 1.800-2.100
kg la ha, la porumb' între 3.600-
6 .0 0 0 kg ştiuleţi la ha, la sfeclă
peste 2 0 .0 0 0 kg la ha etc., pro­
ducţii care depăşesc cu mult pe
cele obţinute de ţăranii cu gos­
podărie individuală. Pe de altă
parte, prin crearea şi dezvolta­
rea fermelor zootehnice de creş­
tere a animalelor, s-a ajuns ca
în acest an veniturile gospodări­
ilor agricole colective să se ridi­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VIATA de p a r t i d MAISTRU
LA 21
sarcină de mare răspundere
ce la suma de 2.645.296 lei. Nu­ beneficii peste plan în valoare drumă şi nu le ajută să desfă­ riii animalelor există şi în cadrul (Urmare din pag. 1-ajf ' ' — Lasă şcoala, că nu de
şoare o muncă politică susţinută
mai la G.A.C. Apoldu de Sus, • de 680.000 Jei. La fabrica pentru lămurirea tuturor ţărani­ unor gospodării agricole colecti­ fii. Nu că ar fi fost cine ştie asta-i vorba. Auzi aici. Eu
lor muncitori cu gospodărie in­ ve. La gospodăriile din Daia, ce pregătit, dar, mai cu încre­ merg la bluming şi trebuie
unde s-a pus un accent deosebit „1 Mai“ Petreşti planul anual dividuală, să păşească cu încre­ derea în forţele lui, mai cu să-mi găsesc unu-n loc. M-am
dere pe făgaşul agriculturii so­ Dobîrca, Boz şi altele, s-a mers
pe creşterea sectorului zooteh­ a fost realizat de asemenea la cialiste. Şi, lipsa porneşte chiar pe linia greşită de a lichida u- faptul că le socotea drept o gindit la tine. li rămîne in lo­
de la Comitetul raional de par­ nele ferme de creştere a anima­
nic, colectiviştii deţin ca proprie­ data de 30 ‘noiembrie în propor­ tid. Deşi secretarii acestuia sînt lelor, deja create. bagatelă, a reuşit. Le-a luat cul meu dacă-i vrea. No, ce
repartizaţi pe sectoare şi au
tate obştească 986 oi, 48 ovine, ţie de 104,42 la sută, obţinîn- sarcina să îndrume permanent Despre o serie de probleme pe toate. Era de acum elev al zici ?
şi concret activitatea instructo­ s-a ocupat tov. Traian Tomuţa,
18 cabaline, 35 porcine şi 50 fa­ ’du-se un beneficiu de 628.000 rilor teritoriali, a comitetelor instructor teritorial al Comite­ şcolii profesionale de ucenici Tînărul căzu pe gînduri. Să
comunale de partid şi a organi­ tului raional de partid pentru
milii de albine, care le-au adus lei, iar preţul de cost a scăzut zaţiilor de bază din sectorul de comunele Doştat şi Draşov. de pe lîngă Combinatul side­ primească ? Să nu primească ?
care răspund, de multe ori aceş­ Vorbind despre unele lipsuri le­
în acest an un venit de 239.103 tia nu au muncit îndeajuns de gate de dezvoltarea agriculturii rurgic din Hunedoara. Ce fală Azi, mîine îi vine vremea de
bine. La noi se mai întâmplă ca in raionul Sebeş, acesta a ară­
*i unii secretari, să ¦treacă prin tat că in munca de transforma­ pe el cînd se văzu înţolit in armată... !
sectorul lor, în goana maşinii, re socialistă a agriculturii, or­ straiele albăstrii, cu chipiul — Şi armata ?
\Ca urmare a producţiilor mari | Conferinţa raională să întrebe pe instructorii sau pe ganizaţiile de bază primesc in­
secretarii comitetelor comunale suficient sprijinul cadrelor di­
obţinute în sectorul vegetal şi | de partid Şebeş \ de partid, „ce e nou", „cum dactice şi al celorlalte categorii dat hoţeşte pe sprinceană. In — Ce armată ? Las’ că-i fa­
merge treaba în sector", să or­ de intelectuali din comune şi vacanţe, în sat, fetele se uitau ce-o tu şi pe asta.
animal şi a veniturilor băneşti, ganizeze sau să participe la sate.
fondurile de bază ale gospodă­ Tovarăşii Hăprian Precup, după el pe furiş şi-şi dădeau A primit. La comisariat,
Gavrilă Biriş, Avram Cazan,
riilor agricole colective, au a- cu 1,92 la sută faţă de 0,50 la Mihăilă Damian şi alţii, in dis­ ghionţi: cind îi peni vremea* incorporă­
cuţiile purtate s-au ocupat de
jună astăzi la suma de 4.204.25C sută cît era planificat. Rezulta­ — Trece Gherasim a Iu’ Sîr- rii, i se aduse la cunoştinţă că
lei. Un număr de 11 gospodării te^' bune s-au obţinut şi la fa­ bu. se află pe lista celor amînaţi.
agricole colective posedă cami­ brica „Sebeşul", unde, pe lîngă De, băiatul se împlinise, u- Secţia, combinatul, aveau mare
oane şi două tractoare rutiere. faptul că la data de 1 decem­ rit nu era şi uniforma îl prin­ nevoie de munca lui.
întărirea rolului brie planul pe întregul an a dea de minune. te
organizaţiilor de bază fost îndeplinit în proporţie de Cu fiecare vacanţă, Ghera­
111,58 la sută, şi s-a realizat sim părea altul. Nu că s-ar fi In ziua aceea, Gherasim
din întreprinderile sarcina reducerii preţului de schimbat cine ştie cît, dar par­ Sîrbu veni la lucru dichisit ca
că, totuşi... Mai serios, mai pentru paradă. II frămîntau
industriale în atenţia cost, s-a trecut la reprofilarea bărbat. In doi ani de zile de­ gindurile. Avea în faţă un e-
Comitetului raional fabricii, mărindu-se capacitatea prinsese tainele buchiilor, le xamen deosebit de celelalte,
de producţie, prin punerea în vreo şedinţă şi să plece. Acest activitatea organizaţiilor de ba­ un examen pe care-l aşteptase
de partid funcţiune a unei secţii noi, spa­ îndrăgise.
fel de a munci consider că nu ză din care fac parte, cit şi a Pe el, l-au îndrăgit dască­ mult. Sala colţului roşu era a-
Darea de seamă şi discuţiile ţioase, dotate în mare parte cu ajută cu nimic activitatea in­ Comitetului de partid raional, lii. Şi aveau de ce. Cine-i cap proape plină. Cind intră, fu
purtate de unii delegaţi, printre utilaj nou. întrecerea socialistă structorilor sau a organizaţiilor în problema muncii cu oamenii. de listă la învăţătură ? Ghe­ primit cu ochi zimbitori calzi,
care tov. Petru Răşinaru şi Vic­ viu desfăşurată, avînd ca iniţia­ de partid. Secretarii Comitetului S-ar putea spune că n-a exis­ rasim Sîrbu. Cine-i cel mai luminoşi şi plini de îndemnuri.
tor Laslău, au scos în evidenţă tori pe comunişti, a făcut să se
şi faptul că o preocupare de sea­ dea peste plan 60.000 perechi raional de partid trebuie să tat domeniu de activitate care bun la practică ? Tot Ghera­ Şedinţa începu.
mă pentru Comitetul raional de ciorapi.
sprijine mai concret organiza­ să nu fie in centrul dezbaterii sim Sîrbu. „M-am născut în satul Geo-
ţiile de bază din gospodării a- lucrărilor conferinţei. Este drept Doi ani de zile au trecut mal, la 21 martie 1936".., Co­
partid a constituit-o şi întărirea S-ar fi putut obţine gricole colective şi din întovă­ că darea de seamă a trecut cu repede... Şi veni o zi, cind in pilăria, şcoala de ucenici, pro­
muncii organizaţiilor de partid rezultate şi mai bune
din întreprinderile industriale răşiri. O cauză care face ca vederea peste unele probleme sala pavoazată ca de sărbătoa­ ducţia...
sectorul socialist în agricultură sau doar le-a enunţat. Delega­ re, directorul şcolii a început La vot, o pădure de miini
pentru a asigura creşterea con­ Din darea de seamă prezenta­ să nu se dezvolte îndeajuns este ţii şi invitaţii la conferinţă s-au să strîngă pe rînd miinile bă­ au confirmat aşteptările tină-
tinuă a producţiei şi productivi­ tă şi din cuvîntul delegaţilor a şi aceea — a spus vorbitorul — orientat just atunci cind le-au ieţilor înminindu-le diplomele rului.
reieşit însă că rezultatele obţi­ că nu s-a pus suficient accent sezisat şi au vorbit despre ele. de absolvire. Lui Gherasim Gherasim Sîrbu devenise
tăţii muncii, îmbunătăţirea cali­ nute pînă în prezent, mai ales pe lămurirea ţăranilor munci­ Nu puţin s-a vorbit, de pildă, Sîrbu vocea i se făcu mai cal­ candidat de partid.
tăţii produselor şi reducerea pre­ în direcţia dezvoltării sectorului tori de a-şi înscrie în întovără­ despre munca pe care au desfă­
ţului de cost. şire toată suprafaţa de teren a- şurat-o organizaţiile de partid dă, mai blajină, iar mina di­ ?
rabil. Rămînînd cu suprafaţa cea in direcţia educării comuniste
îndrumate de către Comitetul socialist al agriculturii, faţă de mai mare de teren în afara în­ a tinerilor, despre lipsurile care rectorului întîrzie mai mult în De cîteva săptămîni, o frâ-
tovărăşirii, ei nu sînt îndeajuns au existat in cadrul muncii pro­
raional, multe organizaţii de ba­ posibilităţi sînt totuşi nesatisfă­ de cointeresaţi în bunul mers al pagandei de partid, in direcţia cea a tînărului. Se despărţea mintare cuprinsese pe toţi
întovărăşirii ocupîndu-se mai întăririi rindurilor partidului,
ză, ca cele de la I. F. E. T., cătoare. Sectorul cooperatist re­ mult de a-şi munci pămîntul ră­ prin primirea de noi membri doar de cel mai bun elev şi muncitorii secţiei laminoare.
mas neînscris". ¦ şi candidaţi de partid etc.
I.A.R.T., „1 Mai“ Petreşti, fabri­ prezintă abia 13,5 la sută din parcă o undă de regret ameste­ Mişcările erau mai repezi, mai
ca „Sebeşul1* şi altele, exercitîn- suprafaţa arabilă a raionului. A- cată cu mindrie i se strecura îndrăzneţe. Cei de la cuptoare,
du-şi cu competenţă dreptul de ceastă situaţie se datoreşte mun­ in suflet. de la linie, manevranţii, ma­
control asupra conducerilor ad­ cii slabe a unor comitete comu­ Gherasim Sîrbu era lumină­ caragiii, toţi, începind cu şe­
ministrative, au analizat perio­ nale de partid şi organizaţii de ? tori ful de schimb şi sfirşind cu ul­
dic felul cum se realizează sar­ bază. Discuţiile purtate de delegaţi ' 'ir timul lăcătuş, munceau mai
cinile de producţie în diferite Criticînd felul cum se mun­ şi darea de seamă au subliniat . Trăgînd concluzii asupra des­ Uşor nu i-a fost. Acolo jos, spornic aşteptînd parcă ceva.
sectoare, ajutînd conducerile în­ ceşte în unele comune, tovară­ şi faptul că Comitetul raional de făşurării lucrărilor conferinţei, unde păcura aprinsă duduia Intr-o bună zi, nu de mult,
treprinderilor şi organizaţiile de şul Gheorghe Tincu, secretar al partid nu s-a ocupat îndeajuns tov. Samoilă Momeu, secretar turbat, înroşind lingourile u- odată cu trecerea unui lingou
de dezvoltarea şi crearea de în­ al Comitetului regional de par­
masă de aci să mobilizeze pe comitetului raional de partid, a tovărăşiri zootehnice de creşte­ tid, a apreciat că lucrările con­ riaşe, era atit de cald... Un an prin cilindrii laminorului, in
rea animalelor, deşi în cadrul ferinţei s-au desfăşurat la un
muncitori la îndeplinirea ritmică spus : „Dacă în unele comune şi raionului sint un număr de 15 sa-, înalt nivel. Delegaţii — a spus şi jumătate a stat acolo, fo­ secţie se produse relaxarea.
te şi comune, în care se pot în­ vorbitorul — au dat dovadă de
a planului de producţie. Drept sate nu s-au obţinut rezultatele maturitate politică, dezbătînd chist. A pătruns tainele cupto­ Planul anual fusese îndeplinit.
fiinţa întovărăşiri zootehnice, cu simţ de răspundere, in spi­
urmare la I.F.E.T., planul de scontate, acest lucru se datoreş­ rit critic şi autocritic, lipsurile rului pînă în cele mai mici a- Gherasim Sîrbu, maistru la
mai ales de creşterea vacilor existente încă în munca orga­
producţie pe întregul an a fo st( te faptului că nu toate comite­ pentru producţia de lapte şi a nizaţiilor de partid din raion. E mănunte. li cunoştea mersul, cuptoarelee adinei, candidat de
oilor. Lipsuri în direcţia creşte-
realizat încă la data de 1 decern- 1 tele comunale de partid .şi în ii cunoştea toanele ca nimeni partid, e mulţumit. Blocurile
brie în proporţie de 116 la sută, mod deosebit secretarii acestora, altul. Îndrăgise munca. Din calde predate la timp au con­
reuşindu-se ca în acelaşi timp dau un ajutor destul de calificat cuptorul lui n-a ieşit bloc ars. stituit darul lui pentru 30 De­
să se verse în bugetul statului organizaţiilor de bază, nu le în­ Maistrul Samoilă Semiciu cembrie, pentru cei 10 ani în
adevărat că în munca comite­ trebuia să plece ta blutning, care a înţeles multe, care i-au
şi, prin urmare, să-şi găsească dat multe, care i-au dat totul.
tului au fost obţinute succese. înlocuitor. Pusese ochii pe Sîr­ Aplecat deasupra mesei
Cele mai multe întreprinderi e- bu. Intr-o dimineaţă, înainte mici, Gherasim notează grăbit
xistente în raion şi-au realizat
de a intra în schimb, omul îl cîteva cifre intr-un carnet Şi
şi depăşit planul de producţie luă de-o parte şi începu a-l ridică două degete. Cuptorul se
înainte de termen, şi că şi în iscodi: închide. Un alt lingou înşfă­
direcţia muncii de transformare — Auzi mă. Vrei să fii cat de cleştele macaralei ia
socialistă sint realizări. Faptul maistru ? drumul cajei de blocuri. îşi a-
că de la Conferinţa raională de — Da cum nu I M-oi în­ pără faţa de dogoarea focului
partid ce a avut loc cu un an scrie şi io la şcoală, că doar şi zimbeşte. Are de ce. Doar
in urmă s-a ajuns să se coope- n-oi sta o viaţă fochist. Jlucrează în contul lui ’58,
rativizeze încă aproape 5 la su­ Introducerea tehnicii noi
tă din suprafaţa de teren ara­ în minele Văii Jiului
bil a raionului, dovedeşte că
s-a muncit cu răspundere, că
cei mai mulţi dintre comunişti
au înţeles să aplice hotărîrile
partidului şi guvernului. E tot (Urmare din pag. l-a) In anul ce vine, în faţa ex­
atit de adevărat — a subliniat ploatărilor miniere stau sarcini
mari şi de răspundere. Pe lîn­
în continuare vorbitorul — că utilaje destinate încărcării şi gă creşterea producţiei cu apro­
descărcării materialelor şi lem­ ximativ 150.000 tone, va trebui
în munca de cooperativizare a nului din vagoanele de cale fe­ ridicată simţitor şi productivi­
rată. In partea a doua a cons­ tatea muncii. Or, în această pri­
agriculturii s-au manifestat însă fătuirii, tovarăşul inginer Sieg- vinţă, cadrele tehnice din Vatea
fried Kimmelman a prezentat Jiului trebuie să aducă un aport
şi multe lipsuri. In prea mică citeva tipuri de susţineri meta­ mult mai mare ca în prezent.
măsură s-a ocupat Comitetul lice pentru lucrări miniere. Preocuparea faţă de progresul
tehnic în mine este o datorie de
raional de partid de întărirea onoare pentru fiecare tehnician
sau inginer. La aceasta trebuie
ncmDril Cosnitrtiiliil raional le pârtii economico-organizatorică a uni­ „Problema principală care să aducă un sprijin serios şi
tăţilor socialiste din agricultu­ cercurile A.S.I.T.
ră, existente.
1. Albu Petru, colectivist 17. Crum Ioan, finisor 34. Olteanu Danii, muncitor Trebuie înţeles că atita vre­ trebuie să stea în faţa ingineri­
2. Barbu Ioan, întovărăşit 18. Dan Ioan, dulgher 35. Opincaru Victoria, munci­ me cît gospodăriile agricole co­ lor şi tehnicienilor' noştri —•' a-
3. Badicu Ioan zidar 19. Damian Mihăilă, colectivist lective muncesc slab, ele influ­ răta tovarăşul inginer Petru Ro­
4. Bety Rudolî, muncitor 20. Dobre Radu, miner toare textilistă enţează negativ munca de trans­
5. Budrală Dumitru, colectivist 2 1 . Drăghici Mihai, strungar 36. Popa Ioan, mecanic formare socialistă a agriculturii, man, directorul tehnic al com­
6 . Bucur Virgil, tîmplar 2 2 . Folber Gustav, tricoter 37. Polac Vasile, sudor pe ţăranii individuali, pe care
7. Bota Gheorghe, mecanic 23. Fulea Nicolae, întovărăşit 38. Postolache Maria, tricoteră nu-i poţi convinge decît prin binatului — este să îmbrăţişeze
8 . Colceru Aron, lăcătuş 24. Gavrilă Romulus, brutar 39. Plitea Ana, sortatoare fapte concrete şi nici decum
9. Cazan Avram, tehn. agricol 25. Gheorghiu Nicolae, croitor 40. Preja Ioan, învăţător prin vorbe. mai cu hotărîre maşinile minie­ In Valea Jiului se preconizea­
10. Costyal Carol, lăcătuş 26. Groza Sirnion, tricoter 41. Roşu Ioan, turnător re nou create în Valea Jiului. ză automatizarea lucrărilor ca­
11. Crişan Paraschiva, tricoteră 27. Haţegan Ioan, funcţionar 42. Stan Mircea, turnător In mod deosebit vorbitorul a Datoria fiecărui inginer sau teh­
12. Crăciun Gheorghe, funcţ. 28. Herlea Remus, strungar 43. Stănese Moise, morar insistat asupra preocupării de nician este ca pe lîngă condu­ re permit aceasta, la suprafaţa
13. Cacoveanu Constantin, mai­ 29. Jiteanu Angela, tricoteră 44. Szocaci Rafila, muncitoare care trebuie să dea dovadă cerea producţiei, să se preocu­
30. Klett Maria, marochinistă 45. Taichman losif, colectivist membrii comitetului raional fa­ minelor şi la preparaţii. In toa­
stru viticol 31. Maţuga Francisc, tîmplar 46. Tăuşan Ioan, colectivist ţă de întărirea rindurilor parti­
14. Comşa Ilie, colectivist 32. Matei Petru, muncitor forest. 47. Tincu Gheorghe, miner dului, faţă de munca de educare pe mai intens de introducerea te aceste probleme, sînt chemate
15. Cucuian Qctavia, învăţătoare 48. Ureche Nicolae, tehn. agricol a tineretului, de atragere a a- tehnicii noi, de îmbunătăţirea
16. Cernuta Viorica, muncitoare 33. Nedelcu Constantin, mecanic 49. Zaharia Rafila, colectivistă cestuia în munca de transfor­ să conlucreze atit cadrele teh­
mare socialistă a agriculturii, continuă a utilajelor existente.
nice, cît şi conducerile exploa­
Aceasta este o cale deosebit de
preţioasă pentru sporirea conti­ tărilor, sub îndrumarea mai ac­
nuă a productivităţii muncii în tivă a organelor de partid şi sin­
abataje". t dicale. . w ..
Membrii suplean la toate acţiunile întreprinse de *6
partid.
1. Aslău Victor, tehn. silvic 4. Meteşan Nicolae, strungar 8 . Ţîrlea Nicolae, mecanic In încheiere, tov. Samoilă
2 . Breazu Qctavian, medic 5. Popa Valeria, funcţionară 9. Vonica Ioan, funcţionar Momeu, a arătat că organiza­
6 . Sântei Traian, colectivist 1 0 . Zaplanic Nicolae, lăcătuş ţiile de partid din raion, Comi­
3. Măliguţă Teodor, tehnician 7. Szombat Anu.vi, mecanic tetul raional, şi-au dovedit for­
agronom ţa şi capacitatea lor politică.
Desfăşurind o vie activitate şi
Membru Biroului Comitetului raional de partid ocupîndu-se îndeaproape de a-
1. Colceru Aron, prini-secretar 4. Ureche Nicolae, secretar 7. Costyal Carol gricultură, ele vor putea să mo­
2 . Tincu Gheorghe, secretar 5. Dan Ioan 8 . Haţegan Ioan bilizeze masele muncitoare de
3. Maţuga Francisc, secretar 6 . Drăghici Mihai 9. Popa Ioan la sate pentru creşterea conti­
nuă a producţiei agricole.
1. Olteanu Danii Membrii supleanţi Conferinţa a adoptat o se­
rie de hotărîri menite să contri­
2 . Groza Sirnion 3. Opincaru Victoria 4. Cazan Avram buie la continua îmbunătăţire a
Membrii comisiei de revizie activităţii organizaţiilor de par­
tid, organizaţiilor de masă, or­
1. Florian Aurel, învăţător 3. Miclea Nicolae, funcţionar 5. Popescu Elena, funcţionară ganizaţiilor de stat şi economice
2 . Fieşeru Cornel, brutar 4. Nanu Pavel, funcţionar din raion.
V. P1ŢAN