Page 62 - 1957-12

Declaraţia guvernului R.P. RomînePROLETARI 75777 TOATE TARILE, tWlŢI-VA ?

cu privire Iu nota guueruului sovietic

mulsocialismului din 12 decembrie 1SS7

X Guvernul Republicii Populare Romîne a stu­ de forţă“, încearcă prin toate mijloacele să rcs'-
diat cu cea mai mare atenţie propunerile gu­
Anul IX Nr. 936 Joi 19 decembrie 1957 4 pagini 20 bani vernului U.R.S.S. cuprinse' în nota care i-a fost ta'oilească dominaţia asupra popoarelor care au
adresată la 12 decembrie 1957 şi consideră
1 Muncitori fruntaşi i că, pentru preîntîmpinarea războiului, pentru scuturat jugul colonial şi să înăbuşe lupta pen­
îmbunătăţirea relaţiilor dintre state şi dezvol­
de la Fabrica tarea colaborării prieteneşti între popoare este tru libertate şi independenţa popoarelor asu­
de tricotaje „Sebeşul" necesară adoptarea unor măsuri urgente în sen­
sul celor preconizate în nota sus-menţionată. prite.
MARIA TOPIRCEANU
lucrează la secţia depănat Exprimînd năzuinţa de pace a poporului ro- O deosebită îngrijorare provoacă înarmarea
şi îşi depăşeşte norma cu 12%. mîn, guvernul Republicii Populare Romîne duce
cu consecvenţă şi fermitate' o politică de apăra­ accelerată a forţelor revanşarde ale militaris­
ANDREI ŞTEFANI re a păcii, de convieţuire şi colaborare cu
S ă M X a /d c k (a '<^ ^ ^ p iV e C a » ta /^ a ^ La secţia cotton unde lucrează toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială. mului german, care de două ori în decursul
ca tricoter, depăşeşte norma
REPUBLICII POPULARE POM tNE! In lume există astăzi state capitaliste şi unei singure generaţii a provocat atîtea sufe­
cu 13%. . state socialiste. De c i l ? d şi-au cîştigat inde­
pendenţa şi suveranitatea o serie de popoare rinţe popoarelor Europei printre care şi poporu­
din fostele ţări coloniale. In aceste condiţii, sin­
gura politică •realistă, corespunzătoare intere­ lui romîn. încercarea de a impune popoarelor
selor menţinerii păcii, este coexistenţa paşni­
că între statele cu sisteme sociale diferite, res­ din Orientul apropiat şi mijlociu aşa numita
pectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî
singur soarta. De aceea, guvernul romîn salu­ doctrină Eisenhower prin care se realizează
tă rezoluţia referitoare la principiile coexisten­
$ I-M ÎNDEPLINIT PLANUL ANIIAL ţei paşnice adoptată la ultima sesiune a Adu­ amestecul făţiş al S.U.A. în treburile interne
nării Generale a O.N.U. din iniţiativa delega­
ţiei sovietice, rezoluţie pentru care alături de ale acestora pentru a reprima năzuinţa lor spre
delegaţiile altor state, a militat şi delegaţia
libertate şi independenţă este de asemenea
romînă.
una din cele mai primejdioase cauze de încor­
Totodată, guvernul romîn nu poate trece cu
vederea faptul că acţiunile puterilor occidentale, dare internaţională. f
care fac din N.A.T.O. principalul instrument
M INERII D IN PETR ILA al politicii lor externe, ameninţă în mod grav Nu se poate trece cu vederea că în condiţiile
pacea şi liniştea tuturor popoarelor lumii. Ac­
tuala sesiune a consiliului N.Â.T.O., care se actuale ale dezvoltării tehnicii, dezlănţuirea
desfăşoară sub semnul intensificării pregătiri­
.în ziua de 14 decembrie, colectivul minei nerii din Petriia au cîştigat şi de astă dată între­ lor militare, face să crească pericolele care unui război ar aduce popoarelor întregii lumi
Petriia şi-a îndeplinit sarcinile anuale la ex­ cerea cu celelalte exploatări ale Văii Jiului. La
tracţia cărbunelui. Dezvoltînd larg întrecerea 14 decembrie, în ultimul şut al zilei, din aba­ ameninţă omenirea. suferinţe şi distrugeri incalculabile.
socialistă în cinstea celei de a 10-a aniversări tajele minei au fost extrase primele 393 tone căr­ Ignorînd realităţile de nedezminţit ale vieţii
a proclamării Republicii Populare Romîne, mi­ Guvernul romîn socoteşte că datoria' cea
bune în contul anului 1958. internaţionale actuale, dorinţa arzătoare de pa­
ce a tuturor popoarelor, cercurile agresive con­ mai sfîntă a guvernelor tuturor ţărilor, şi în
tinuă cursa înarmărilor pregătind folosirea lar­
gă a armei atomice şi cu hidrogen, se cram­ primul rînd a marilor puteri — asupra cărora
ponează de politica falimentară „de pe poziţii
apasă cea mai mare răspundere pentru destN

Victoria siderurgiştilor hunedoreni nele păcii — este să ia cît mai neîntîrziat mă-'

suri care să înlăture această situaţie prime j'
dioasă, să creeze o atmosferă de înţelegere şp

HUNEDOARA j(de la subre- stre, planul valoric al produc­ contribuţie de seamă a adus-o încredere între popoare, şi să ducă la Instau­
dacţia noastră voluntară). In ţiei globale şi de marfă pe în­ traducerea în viaţă a unor mă­
cursul zilei de ieri, muncitorii, treg anul 1957 a fost realizat suri tehnico-organizatorice prin­ rarea unei păci trainice. *
inginerii şi tehnicienii din ca­ cu 13 zile înainte de termen. De tre care: aprovizionarea ritmică
drul Combinatului siderurgic asemenea, în primele 10 luni va­ a secţiilor, folosirea rezervelor Propunerile guvernului1 sovietic cuprinse în
„Gheorghe Gheorghiu-Dej” din loarea economiilor realizate prin interne, reducerea cheltuielilor nota sa din 12 decembrie 1957 urmăresc toc­
Hunedoara au obţinut o mare eforturi proprii la preţul de cost, de regie, aceasta prin depăşirea
victorie în producţie. Ei au ra­ se ridică la suma de 22.943.000 planului de producţie şi reduce­ mai realizarea scopurilor nobile arătate mai
portat că în cinstea celei de a lei. rea personalului neproductiv.
10-a aniversări a Republicii noa- sus şi corespund intereselor fundamentale alei
In obţinerea acestui succes, o De la începutul anului şi pînă
La fabrica* Ardeleana" la 1 decembrie productivitatea tuturor popoarelor. Salutînd eforturile neobo­
din Alba Iulia muncfT a crescut cu 9,64 la sută
faţă de sarcina planificată, iar site ale Uniunii Sovietice pentru îndepărtarea
La maşina de ciocănit me­ în comparaţie cu media anului
canic de la fabrica „Arde­ trecut, cu 23,28 la sută. pericolului unui nou război, pentru întărirea
leana" din Alba Iulia, lucrea­
ză tov. Gligor Beldean. El Colectivul de cocsari a dat pî­ colaborării internaţionale şi pentru pace trai­
este fruntaş in producţie. nă la data de 18 decembrie, cu
Lună .de lună .îşi depăşeşte 18S.000 tone mai mult cocs faţă nică în lume, guvernul romîn declară că sprw
norma între 30—40%,. dîhd de volumul producţiei din anul
totodată lucrări de calitate. trecut; furnaliştii cu 72.416 to­ jină în întregime propunerile cuprinse în notă'
ne fontă; oţelarii de Ia cuptoa­
IN FOTOGRAFIE: Gligor rele Martin cu 2.582 tone oţel. sus-menţionată a guvernului sovietic şi că vă
B eldeanla locul de .muncă- Colectivul de laminatori, a lami­
face tot ce-i stă în putinţă pentru înfăptuirea
nat pînă la data de 16 decem­
lor.
brie 5.210 tone oţel peste planul
A /W V W W :
anual.
Anul acesta a marcat o intensificare

a relaţiilor mişcării pentru pace
din ţara noastră cu partizanii păcii

din alte ţări

In ce priveşte îndeplinirea con­ MARIA KELLINGER La invitaţia Comitetului Na­ stitutul „I. P. Pavlov“ şi a fă­ a declarat scriitorul catoloc
tractului colectiv, din cele 127 ţional pentru Apărarea Păcii cut vizite la Academia R. P. francez Jacques Madaule. La
obiective prevăzute în contract, din R.P.R., fruntaşi ai mişcării Romine, Societatea ştiinţelor uzinele „Steagul Roşu", am vă­

au fost realizate pînă în pre­ lucrătoare -la •.secţia - strik pentru pace, conducători şi medicale etc. zut nu. numai noile autocamioa­

zent 113. îşi depăşeşte norma cu. 9%. membri ai consiliilor naţionale Poetul chilian Juvencio Văile ne romîneşti, dar am fost iţn-

Victoria colectivului de muncă pentru apărarea păcii din circa sra intîlnit cu scriitorii Zaharia presionat îndeosebi de minuna­
al combinatului siderurgic din 2 0 ţări au vizitat ţara noastră, Stancu, Maria Banuş, Veronica ta organizaţie şcolară anexată
Hunedoara, va mări încrederea au iuat contact cu scriitori, ar­ Porumbacu, Nagy Istvan şi al­ uzinelor, de abundenţa materia­
muncitorilor în propriile lor for­ tişti, oameni de ştiinţă, sluji­ ţii, a avut întrevederi cu oame­ lului didactic care ajută la for­
tori ai culturii, cu muncitori şi nii de litere la Casa scriitorilor, marea noilor cadre".

ţe, va face' ca întregul colectiv ţărani. Gazeta literară,.ESPLA, unde a Consilierul municipal brazi­
să-şi înzecească eforturile pentru discutat despre popularizarea lian Kelio Walcacer a declarat:
a da patriei cît mai multe tone In cadrul schimburilor prie­ prin traduceri, in Chile şi Ro- „Din cele ce am văzut am a-
de fontă, oţel şi laminate. teneşti dintre mişcările pentru mînia, a operelor literare ale juns la convingerea că sinteţi
pace din R. P. Romînă şi R. P. celor două popoare. preocupaţi de construirea unei
Bulgaria, ţara noastră a primit

N. NEGRU în trei rînduri vizita unor gru­ Pastorul danez Uffe Hansen lumi mai bune şi mai fericite.
puri de luptători pentru pace a luat contact cu patriarhul bi­ Eforturile depuse pentru pace
din Varna, Sofia şi Kazanlik, sericii ortodoxe romîne Justinian sînt o realitate. Sperăm şi noi
iar de la noi au plecat 3 gru­
In Valea jiului PETRU MUNTEAN puri de activişti ai mişcării Marina şi a făcut o călătorie în în Brazilia să putem fi la înăl­
tricoter, îşi depăşeşte norma pentru pace la Sofia, Varna şi Transilvania, însoţit de proto­ ţimea acestui exemplu".
Odinioară cocioabe mizere Stara Zagora. popul evanghelic Â. Bruckner.
cu 14%. D-na Anneliese Adrian, judecă­ „M-arn convins in mod ne­
astăzi blocuri moderne şi confortabile Toate aceste vizite aa dat po­ tor la tribunalul regional din mijlocit că în Rornînia există o
ELISABETA OPINCAR sibilitatea stabilirii de contacte Rostock — R. D. Germană, a viaţă religioasă cu totul liberă,
Timpul s-a scurs pe nesimţite. chii lor noi blocuri pentru lo­ curilor cu cărbune, au îndrăgit lucrătoare ta secţia strik, între oaspeţii străini cu oameni avut întrevederi cu jurişti din o armonie deplină între culte,
meseria de miner şi acum se obţine depăşiri de normă de 3%’. de cultură, reprezentanţi ai cul­ ţara noastră. o înţelegere între biserică şi stat
Mai sînt puţine zile pînă cînd cuit şi aşezăminte social-cultu- consideră pe drept cuvînt lo­ telor din ţara noastră etc., au şi recunosc că aceasta a depă­
cuitori ai oraşelor respective. deschis drumul unor noi legă­ Oaspeţii au ţinut conferinţe şit aşteptările mele", — a spus
poporul muncitor din ţara noa­ rale, menite să ducă la o viaţă turi de schimb cu instituţii şi publice la noi. Astfel, oaspetele pastorul danez Uffe Hansen.
Ca să nu redăm succesele ob­ personalităţi din străinătate. Vaino Meltti a vorbit în sala
stră va ,sărbători 10 ani de la din ce în ce mai bună, mai plă­ ţinute de constructori în fie- Astfel, prof. dr. Gregorio Ber- S.R.S.C. despre „Finlanda în Mulţi dintre oaspeţii străini
Europa de azi“, ziaristul chilian au împărtăşit public, în 'ţările
proclanţarea Republicii Populare cută. Un rol însemnai în con­ _____________________ V. A. man din Argentina a avut între­ Waldo Atias Martin a ţinut lor impresiile despre Rornînia.
vederi cu acad. prof. dr. C. I. conferinţa „Chile pe drumul eli­ Medicul Sabe Owiroga din Me­
Romîne. In majoritatea ziarelor strucţia de locuinţe din Valea (Continuare tn pag. 8-a) Parhon, şi prof. Ştefan Milcu xic a scris 11 articole despre
de la Institutul de endocrinolo­ berării naţionale11, dr. Ionacio Rornînia în presa mexicană.
se scrie despre eforturile mun­ Jiului l-a avut şi îi are Trus­ gie, cu dr. Ana Aslan de la In­ Hermoso Ruiz a luat cuvîntul
stitutul de geriatrie, cu prof. dr. in cadrul unei adunări cu medi­ Kelio Walcacer a făcut o expu­
citorilor de a da produse peste tul 7 Construcţii, care a depus Arsene de la Spitalul central, cii din Capitală pentru popu­ nere în legătură cu această vi­
cu prof. dr. Kreindler de la In- larizarea documentelor de la Co­ zită într-o şedinţă a consiliului
plan, despre introducerea tehni­ şi depune eforturi însemnate lombo, vorbind despre primej­ municipal din Rio de Janeiro.
dia pe care o reprezintă pentru Pictorul argentinian Antonio
cii noi, despre uriaşele progre­ pentru a da lucrări de calitate. poporul mexican experienţele Berni a ţinut o conferinţă publi­
nucleare efectuate de S.U.A. în că despre Nicolae Grigorescu şi
se din .ultimii 10 ani. Este o mare diferenţă între lu­ deşertul Nevada. arta noastră plastică.

S-au scurs 10 ani de trans­ crările predate în anul 1954 şi De asemena, oaspeţii străini In cadrul acestor relaţii, re­
formări In toate domeniile de cele din 1957. au avut numeroase întrevederi prezentanţii mişcării pentru pa­
cu membri ai comitetelor de ce din'dara noastră au făcut vi­
activitate. Omul nou a devenit înainte de a da cîteva cifre, luptă pentru pace din ţara noa­ zite în Uniunea Sovietică, R. P.
Chineză, Polonia, Cehoslovacia,
mai conştient, ştie ce vrea, pen­ referitoare la Construcţiile în stră. şi alte ţări. Tot în cadrul rele-
ţiilor internaţionale ale mişcării
tru ce munceşte. Paralel cu a- ultimul timp în-Valea Jiului, tre­ întorşi în ţările lor, ei au fă­ pentru pace din ţara noastră, au
cut cunoscute realităţile din ţa­ fost organizate la cererea unor
ceastă activitate continuă de buie menţionat faptul că tinerii ra noastră, progresele poporului consilii naţionale pentru apăra­
creştere a producţiei şi produc­ sau vîrstnicii veniţi să se anga­ nostru pe calea înfăptuirii so­ rea păcii, expoziţii romîneşti de
tivităţii muncii, s-au asigurat şi jeze la mină, n-au mai trebuit cialismului, lupta sa activă pen­ fotografii şi obiecte de artă
condiţiile materiale şi de trai să umble zile în şir pentru a tru pace. populară în Anglia, Belgia,
aie oamenilor. găsi un pat unde să se odihneas­ R. D. Germană, Mexic etc.
că. Imediat ce au fost angajaţi, „In domeniul industrial am
Minerii din Valea Jiului îşi’ conducerea administrativă s-a văzut realizări remarcabile —
aduc bine aminte de condiţiile îngrijit ca în primul rînd oame­
de trai din anii regimului bur- nii să aibă unde se odihni şi în Lucrări de George Enescu
ghezo-moşieresc, cocioabe mize­ condiţii cît mai bune. în programul Filarm onicii din Varşovia
re, îmbîcsite de fum, cu feres­
După cum se ştie, în Valea
tre mici, foamete şi trudă. A- Jiului se angajează în perma­
cestea se puteau întîlni oriun­ nenţă mineri. Faptul că mulţi au
de. Astăzi însă, cresc sub o- rămas şi rămîn permanent la

/*—w —\ r \ r — mină, dovedeşte condiţiile bune

Citiţi în pag. 2-3 de muncă şi trai ce le-au fost VARŞOVIA. — Corespondentul consacrată iui George Enescu,
create. Agerpres anunţă: Cu prilejul în care sînt prezentate pe larg

Expunerea tovarăşului \ In datele statistice ale condu­ împlinirii a 75 de ani de la naş­ viaţa şi opera marelui compo­
cerii administrative a Combina­ terea lui George Enescu, vineri zitor romîn. Lucrarea este bo­
Gh. Gheorghiu-Dej la < tului carbonifer se arată că la seara şi duminică, Filarmonica gat ilustrată cu fotocopii ale a-
de stal din Varşovia a inclus îişelor celor mai celebre concerte
adunarea activului de\ minele din Valea Jiului s-au sta­

partid din oraşul bilit în intervalul de numai 7 Familia tovarăşului Ion Anghel, brigadier la secjia Gîrbova a G.A.S. Apoldu de sus, este fericită. Căminul în programul său „Rapsodia ro­ date de Enescu, cu clişee repre-
şi regiunea Bucureşti luni, din anul: acesta, 1.059 fa­ lor este mai frumos, mai bogat. Munca depusă In cadrul G.A.S. le-a fost răsplătită din plin. Familia bri- mînă" de George Enescu. Cu zentînd pe George Enescu diri-
milişti şi 2.033 de nefamilişti. A- acelaşi prilej, Filarmonica din jînd sau cîntînd la vioară sau

ceştia au devenit cetăţeni ai lo­ gadierului Ion Anghel şi-a construit prin munca sa o casă nouă. IN FOTO: Seara în casa familiei tov. I. Anghel. Varşovia • a tipărit, o lucrare pian, " r ¦;