Page 63 - 1957-12
P. 63
Pag. 2 •*.*i * ,.v vmIMUL SOCIALISMULUI «, Nr. 936
s u : rEi
%
|
B >1 A U L M A R X I S M - L E N I N I S M U L U I( î !
<fân-Wm. t&SĂUt IhLIKfi Sk JUSmKSi H BHH vWk
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OCOOOOOOOOOO-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO-xX/OOO' ^0000000<XX><><X>0000<X><>000<><X>00<XX><><><X>00<X>‘0 0 < X X X X X X > 0 < X X > 0 0 0 < X > 0 0 0 < X X X > 0 < X > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
ŞI AL I N T E R N A Ţ I O N A L I S M U L U I P R O L E T A R
^o o o o ^ o o o o o o o o o <><x ><x x x >o <>o <x >o <ck>o <x >o o o o o o o o o o <><^c o <x ><>o o <x x >o <>o c ><>o <x > ' o <x x ><x x >c><><>c><><>o o o o o <><>o <>c>o <>o <>c>o <;o o o o o o o o <x x >o <x >o o o o o o <x >o o <x >o o o o o o o o o c k x >o o o o <x >C'<x >o < ’>000000000<XX>C>0<X><s<XX>0
E xpunerea tovarăşului Gh, G heorghiu-D ej la adunarea activului de partid
din oraşul şi reg iu n ea B ucureşti
TOVARĂŞI, gheziei şi victoria proletariatului sînt ei încearcă să micşoreze atracţia spre nice contradicţii între ţările imperia de bunăvoinţă, prin Manifestul Păcii, niste şi muncitoreşti au devenit forţa lul U.R.S.S. în fruntea lagărului so
o caldă chemare la lupta pentru men conducătoare a statului. Prin lupta lor cialist feste rezultatul firesc al unui
Plenara Comitetului Central din deopotrivă de inevitabile". socialism a oamenilor muncii din liste.
eroică pentru apărarea independenţei
14 decembrie a dezbătut darea de Dezvoltarea uriaşă a forţelor socia toată lumea, care se conving lot mai Capitalismul se află sub semnul ţinerea şi apărarea păcii. Popoarele naţionale, penlru pace şi interesele vi proces istoric şi constituie un, factor
seamă asupra participării delegaţiei lismului a stimulat creşterea impetu mult că numai orînduir;eaT socialistă declinului şi al ascuţirii crizei sale iubitoare de pace pot, cu forţe unite, tale ale celor ce muncesc, multe par esenţial al unităţii ţărilor socialiste,
Partidului Atuncitoresc Romîn şi a oasă a mişcării antiimperialiste a po poate asigura propăşirea materială şi generale. Socialismul creşte şi se în să zădărnicească planurile cercurilor tide comuniste şi muncitoreşti din ţă al coeziunii mişcării comuniste inter
guvernului Republicii Populare Ro- poarelor din ţările coloniale şi depen avînlul cultural, tehnic şi ştiinţific al tăreşte, demonstrînd prin succesele agresive imperialiste de a arunca o- rile capitaliste şi-au sporit considera naţionale, în interesul cauzei păcii şi
mîne la sărbătorirea celei de-a 40-a dente. In afară de popoarele marii întregii societăţi. Uniunii Sovietice în construirea comu menirea într-un nou război, mai dis bil influenţa şi prestigiul in rîndurile socialismului.
aniversări a Marii Revoluţii Socialis Chine, Coreei de Nord şi Vietnamului nismului, prin succesele construcţiei trugător decît oricare altui cunoscut poporuului. Partidul Comunist Francez,
te din Octombrie, precum şi asupra de Nord, după cel de-al doilea război Consfătuirea partidelor comuniste şi socialiste în R. P. Chineză şi în cele pînă acum .în istorie. Partidul Comunist Italian, partidele TOVARĂŞI,
activităţii reprezentanţilor partidului mondial peste 700 de milioane de oa muncitoreşti din ţările socialiste a ară lalte ţări, prin creşterea mişcării co comuniste din Indonezia, Brazilia, întărirea unităţii mişcării comu
nostru la consfătuirile partidelor co meni au scuturat jugul colonialist. Pe tat că actuala conjunctură economică muniste în întreaga lume, că lui îi a- Partidele comuniste şi muncitoreşti Chili şi din alte ţări au devenit par niste internaţionale impune, în pri
muniste şi muncitoreşti care au a- teritoriul fostelor ţări coloniale şi de dintr-un şir de ţări capitaliste este parţine viitorul. îşi vor intensifica eforturile pentru tide puternice, stiins legate de mase, mul rînd, întărirea coeziunii ei ideo
vut loc la Moscova în zilele de pendente s-au constituit 25 de state netrainică şi nestabilă, deoarece se unirea tuturor forţelor iubitoare de care ocupă un loc de frunte în viaţa logice pe baza învăţăturii marxist-
14—16 şi 16—19 noiembrie 1957. noi. Destrămarea sistemului colonial, bazează in cea mai mare măsură pe TOVARĂŞI, pace, interesate în preîntâmpinarea politică a ţărilor lor şi în mişcarea leniniste. Se ştie că în ultimii ani,
creşterea mişcărilor de eliberare naţio acţiunea unor factori temporari, în In zilele noastre, problema apărării războiului. De mare importanţă este, muncitorească. mai ales începînd din perioada dez
Sărbătorirea la Moscova a zilei nală în ţările coloniale sau dependente special militarizarea economiei şi cursa păcii a devenit problema fundamen în această privinţă, unitatea de ac baterii hotărîrilor Congresului al,
de 7 Noiembrie, la care au partici înarmărilor. Analiza situaţiei econo ţiune între partidele comuniste şi XX-lea al P.C.U.S., reacţiunea inter
pat delegaţiile de partid şi guverna slăbesc continuu poziţiile imperialis mice din principalele ţări capitaliste tală a politicii mondiale, de însemnă muncitoreşti, unitatea între diferitele Partidele comuniste s-au întărit con- ) naţională a dezlănţuit o campanie
tate hotărîtoare pentru toate popoarele organizaţii sindicale ale clasei mun siderabil din punct de vedere ideolo
mentale din ţările -socialiste, repre mului, care şi-a pierdut vechea domi arată că, încă de pe acum, acţiunea citoare, unitatea mişcării muncitoreşti gic şi organizatoric, reprezentînd azi îndîrjită de ponegrire a P.C.U.S. şi a
zentanţii partidelor comuniste şi naţie asupra majorităţii populaţiei glo factorilor temporari ai avîntutui econo lumii. internaţionale. Partidele comuniste şi o forţă politică ce mobilizează sute de celorlalte partide frăţeşti, de denatu
muncitoreşti şi delegaţiile oamenilor bului. mic slăbeşte continuu şi se apropie de Ceea ce caracterizează astăzi poli muncitoreşti şi-au exprimat hotnrîrea milioane de oameni ai muncii în lupta rare şi compromitere a învăţăturii
muncii din aproape toate ţările lumii, sfîrşit. înnoirea capitalului fix s-a în de a contribui din toate puterile lor la pentru pace, democraţie şi socialism. marxist-leniniste. Scopul,; acestei cam
a prilejuit o puternică manifestare Aşa cum arată Declaraţia Consfă cetinit considerabil, iar proporţia fo tica internaţională este lupta dintre panii este de a introduce confuzii şi
tuirii reprezentanţilor partidelor co două linii opuse: linia coexistenţei
a solidarităţii internaţionale a celor muniste şi muncitoreşti din ţările so losirii capacităţilor de producţie se paşnice, promovată consecvent de Uni înfăptuirea de acţiuni comune cu Creşterea şi dezvoltarea partidelor dezorientare în rîndurile., partidelor
comuniste şi muncitoreşti din lumea
ce muncesc, a dragostei şi stimei oa cialiste, desfăşurarea şi rezultatele în micşorează de la an la an. unea Sovietică, China populară şi de socialiştii, cu organizaţiile democra întreagă, marile lor sarcini şi răspun comuniste şi muncitoreşti de a sub
menilor muncii de pretutindeni faţă trecerii dintre cele două sisteme — tice şi. progresiste, cu toate partidele, derea imensă pe care o au în fafa mina orînduirea de stat şi opera de
de Uniunea Sovietică şi de eroicul socialist şi capitalist — determină Totodată scade ritmul sporirii pro celelalte ţări socialiste şi în favoarea organizaţiile şi mişcările care acţio popoarelor lor, ca şi în faţa mişcării construcţie socialistă din ţările demo-
Partid Comunist al Uniunii Sovie evoluţia situaţiei internaţionale, mer ducţiei industriale. El a fost de două căreia se pronunţă şi acţionează şi alte nează penlru pace, împotriva războiu muncitoreşti internaţionale, au pus crat-populare, de a dezbina ţările so
tice. sul dezvoltării mondiale. ori mai mic în 1956 decît în 1955, scă ţări iubitoare de pace — şi linia pre lui, pentru făurirea securităţii în Eu problema unor noi forme a relaţiilor cialiste şi mişcarea comiinistă şi mun
derea continuînd neîntrerupt în tot gătirii şi dezlănţuirii războiului, promo ropa şi Asia, reducerea înarmărilor, şi colaborării tovărăşeşti între ele. citorească internaţională, de a micşo
Raportul prezentat de tovarăşul Intr-un timp istoric scurt, Uniunea cursul anului 1957. Sînt cunoscute vată de cercurile agresive din Statele interzicerea folosirii şi experimentării ra puterea de atracţie a ideilor so
N. S, Hruşciov la sesiunea jubiliară Sovietică a lăsat mult în urmă marile serioasele dificultăţi economice prin Unite ale Americii. Concentrînd în ju armelor nucleare.
a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a ţări capitaliste din Europa în ce pri care trec chiar şi ţâri capitaliste îna rul lor forţele cele mai întunecate nle In ultimii ani, formele cele mai răs- cialismului asupra maselor populare.
făcut bilanţul marilor realizări obţi veşte volumul absolut al producţiei in intate ca Anglia, Franţa — instabili reacţiunii şi războiului din întreaga TOVARĂŞI,
nute de ţara socialismului victorios dustriale. Uniunea Sovietică rezolvă tatea balanţelor comerciale, accelera lume capitalistă, aceste cercuri duc po- pîndite ale raporturilor dintre partide In aceste condiţii au o mare însem
şi şl uriaşei creşteri a forţelor socia cu succes sarcina de a ajunge din rea tendinţelor inflaţioniste, majora ' litica „de pe poziţii de forţă", reîuvia- Partidul nostru, în deplin acord cu
lismului în lumea întreagă, a înfăţi urmă şi de a întrece cele mai dezvol rea continuă a preţurilor. Remediul pe ză militarismul vest-german, se opun cu Declaraţia de la Moscova, a conside le comuniste şi muncitoreşti au fost nătate tezele dîn Declaraţia Consfă
şat perspectivele de dezvoltare ale po tate ţări capitaliste din punct de ve care îl încearcă burghezia monopoli înverşunare încetării cursei înarmări rat şi consideră că întărirea unităţii
porului sovietic pe drumul construirii dere al producţiei pe cap de locuitor. şi colaborării frăţeşti între J.ărilc so întîlnirile şi contactele bilaterale. Par tuirii reprezentanţilor partidelor fră
comunismului şi politica dusă cu Succesele epocale obţinute de Uniunea cialiste, între partidele comuniste şl
consecvenţă de Uniunea Sovietică Sovietică în dezvoltarea ştiinţei şi teh muncitoreşti este cea mai însemnată tidul nostru a avut asemenea întîlniri ţeşti din1 ţările socialiste cu privire
pentru apărarea păcii, şi libertăţii po nicii, succese privite cu admiraţie de condiţie a succesului în lupta pentru
poarelor Succesele Uniunii Sovieti întreaga lume, au făcut ca, pînă şi pace şi socialism. Nu este de mirare cu reprezentanţii partidelor comuniste la intensificarea educării tnarxist-!e-
ce, realizările tuturor ţărilor socialis în lagărul duşmanilor socialismului,
te, creşterea şi întărirea mişcării mulţi oameni să-şi dea seama că'în- stă, îndeosebi din S.U.Â. — intensifi lor, organizează provocări, comploturi că reacliunea internaţională a dezrlăn- şi muncitoreşti din Ungaria, Bulgaria, niniste a maselor, la 'întărirea luptei
muncitoreşti internaţionale oglindesc Irecerea dintre cele două sisteme se
trăinicia şi superioritatea orînduirii. desfăşoară favorabil socialismului şi carea cursei înarmărilor — duce în şi acte agresive împotriva ţărilor socia fuit, mai ales în ultimii ani, campanii R. D. Germană, Iugoslavia, Franţa, cu împotriva ideologiei burgheze.
socialiste, justeţea şi vitalitatea idei defavorabil capitalismului. A venit furibunde împotriva unităţii lagărului
lor atotbiruitoare ale tnarxism-leninis- timpul cînd înseşi (jpreurile conducă ultima analiză la restrîngerea puterii liste şi a ţărilor eliberate din jugul co socialist, căufînd prin toate mijloacele care a discutat probleme interesînd Lupta împotriva dogmatismului
tnului. După cum se ştie, prezenţa toare americane sînt nevoite să re să calomnieze Uniunea Sovietică şi
la Moscova a reprezentanţilor parti nunţe deschis la mult trîmbiţata pre de cumpărare a maselor largi, la acu lonial, periclitează independenţa chiar celelalte ţări socialiste, să ponegrească partidul nostru şi partidele respective, este o sarcină ' importantă a partide
delor frăţeşti. din peste 60 de ţări a tenţie cu privire la superioritatea ab relaţiile între ţările socialiste, să aţîfe precum şi probleme ale situaţiei inter lor comuniste şi muncitoreşti, deoa
prilejuit organizarea, în cadru! unor solută a S.U.A. şi să pună problema mularea măi intensă a premizelor fi . a unor ţări capitaliste dezvoltate, se rămăşiţele naţionalismului pentru a naţionale şi ale mişcării muncitoreşti rece dogmatismul, străin spiritului
consfătuiri, a unui schimb de păreri ajungerii din urmă a Uniunii Sovietice străduiesc să instaureze dominaţia submina prietenia ţărilor democrat-
asupra problemelor, actuale ale.-situa într-un şir de domenii. Chiar preşedin nei profunde crize economice. populare cu Uniunea Spvlelică, pentru şi comuniste mondiale. De asemenea, creator al marxism-leninismului, duce
ţiei internaţionale şi ale luptei pen tele Statelor Unite ale Americii a tre mondială a imperialismului american. ^ dezbina familia ţărilor socialiste şi
tru pace şi socialism, asupra proble buit să recunoască faptul că, într-o In economia ţărilor capitaliste Le as Cercurile agresive imperialiste se a lovi mai uşor în flecare din ele. au avut loc şi unele consfătuiri ale la îngustime de orizont şi la descon
melor generale ale mişcării muncito serie de ramuri ale tehnicii şi îndeo cut contradicţiile între caracterul for tern de pace. In speranţa nebunească Uneltirile şi strădaniile reacţiunii in partidelor comuniste şi muncitoreşti siderarea realităţilor sociai-economice,
reşti internaţionale şi ale raporturilor sebi în pregătirea de cadre ştiinţifice ţelor de producţie şi relaţiile de pro de a opri în loc, cu forţa armelor, ternaţionale sînt şi vor fi sortite eşe pe grupe de ţări sau consacrate anu la sectarism şi rupere de masă.
reciproce dintre partidele. ' comuniste şi tehnice, Uniunea Sovietică este în ducţie, între' muncă şi capital. Deşi ca procesul istoric inevitabil al progre cului. mitor probleme; o asemenea consfă
şi muncitoreşti. Consfătuirea repre evident avans faţă de S.U.A. urmare a luptei clasei muncitoare — sului social, ele urmează cu îneăpă- I Relaţiile între ţările socialiste sînt Declaraţia subliniază în mod deo
zentanţilor partidelor comuniste şi stimulată de existenţa şi succesele ţă ţînare politica de pregătire a războ de nezdruncinat. Ele au un conţinut tuire a fost organizată în ianuarie
muncitoreşti din ţările socialiste şi Mari realizări în dezvoltarea econo rilor socialiste — unele pături ale iului nuclear. Atît timp cît se men cu totul nou în istorie, pe care nu-1 1957 la Budapesta, cu participarea re sebit că, în etapa actuală, principala
Consfătuirea mai largă a reprezen mici, ştiinţei, tehnicii şi culturii au clasei muncitoare din ţările capitaliste ţine .imperialismul, se menţine şi te pot avea relaţiile între statele a căror prezentanţilor partidelor comuniste din primejdie împotriva căreia trebuie
tanţilor partidelor comuniste şi mun obţinut Republica Populară Chineză şi cele mai dezvoltate au-obţinut o anu renul pentru războaie de jaf şi co orînduire socială este bazată pe ex U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria, Cehoslo îndreptată atenţia şi vigilenţa mişcării
citoreşti constituie un mare eveni celelalte ţări socialiste. mită mărire a salariilor, într-o serie tropire. ploatarea omului de către om. Conţi vacia, Romînia. Aceste întîlniri bila- muncitoreşti , internaţionale este revizio-
ment, de importanţă excepţională în din ă'Cestfe' ţări "s'âlâîiiil real este mai nutul acestor relaţii constă în cola ii •'«> ./tivi r ' l ••• •,.,i» :. • nismul — ciportunismul de dreapta —
istoria mişcării comuniste şi muncito In perioada de după război, ţările borarea şi într-ajulorarea tovărăşească
reşti mondiale. sistemului socialist şi-au mărit de 4 multilaterală pentru construirea socia terale, contacte personale şi consfătuiri
ori volumul producţiei industriale, pe lismului, penlru apărarea si consolida pe grupe de ţări au avut şi au o mare «ca manifestare a ideologiei burgheze,
La Consfătuirea din 14—16 noiem cînd în lumea capitalistă producţia rea cuceririlor revoluţionare ale po însemnătate şi au dat rezultate pozi care paralizează energia revoluţiona
brie, reprezentanţii partidelor comu industrială s-a mărit în acest răstimp mic decît înainte de război. Aproape Aşa cum a arătat Declaraţia, as porului muncitor. Aceste relaţii, care tive. ră a clasei’ muncitoare, în vederea
niste şi muncitoreşti din ţările so abia de două ori. Astăzi sistemul so au la bază principiul internaţionalis
cialiste şi-au exprimat unitatea lor de cialist dă o treime din producţia indus jumătate din muncitorii francezi cîşti- tăzi pentru prima oară în istorie, mului proletar, contribuie la întărirea menţinerii sau restabilirii capitalism
vederi în problemele fundamentale ale trială mondială faţă de 10% cît dădea gau în 1956 sub limita bugetului mi există suficiente forţe pentru a îm independenţei economice şi politice a In condifiile actuale, cînd socialis mului.
teoriei ,şi practicii revoluţiei şi cons înainte de război. Sistemului socialist nim calculat pentru un lucrător ne piedica dezlănţuirea unui nou război. fiecărei ţări socialiste şi totodată Ia mul a devenit uri sistem mondial,
trucţiei socialiste. Declaraţia adop mondial îi revine astăzi aproape 38% întărirea întregului sistem mondial al Este lesne de înţeles de ce, cu cît
tată în unanimitate la această con din extracţia mondială a cărbunelui, Lagărul unit şi puternic al ţărilor socialismului. cînd forţele socialismului cresc în toate
sfătuire, document de înaltă valoare 26% din producţia de fontă, 25% din calificat şi fără familie; salariul real ţările, cînd apărarea păcii mondiale creşte prestigiul ţărilor socialiste şi
teoretică şi practică pentru toate par producţia de oţel, aproape 40% din pe oră al metalurgistului parizian este socialiste, în frunte cu Uniunea So Experienţa proprie a poporul«i ro
tidele comuniste şi muncitoreşti, cu recolta mondială de cereale, peste acum cu circa 30% mai mic decît în vietică, reprezintă cel mal sigur rea- mîn a arătat că relaţiile de colaborare este o sarcină centrală a tuturor par cu cît. sporeşte forţa de atracţie a
prinde o analiză profundă, pe baza 30% din recolta de bumbac. Greuta dintre ţările socialiste, ajutorul frăţesc tidelor muncitoreşti revoluţionare, sînt socialismului în rîndurile oamenilor
învăţăturii marxist-leniniste, a feno tea specifică a producţiei industriale 1938. In toate ţările ^capitaliste are loc zim al păcii şi securităţii popoarelor. multilateral acordat Romîniei de către necesare şi consfătuiri mai largi între muncii de pretutindeni, cu atît se
menelor esenţiale ale dezvoltării so în ţările socialiste creşte necontenit. prin urmare o înăsprire a exploatării Totodată, pe arena mondială mai ac Uniunea Sovietică au înlesnit imens
cietăţii în epoca noastră, contribuie In ţara noastră, producţia globală in opera de construcţie socialistă desfă partidele comuniste şi muncitoreşti, străduiesc cercurile reacţiunii imperia
la înlărirea continuă a coeziunii ţă dustrială a crescut faţă de 1938 de clasei muncitoare, care îşi găseşte ex ţionează o mare forţă în slujba păcii: şurată de poporul romîn, care a putut însemnătatea unor asemenea consfă liste să stimuleze şi să alimenteze
rilor socialiste şi la întărirea unităţii aproape 3 ori şi jumătate. Acest ritm astfel să obţină într-un timp scurt
mişcării comuniste şi muncitoreşti mon de dezvoltare a forţelor' de producţie presia în rămînerea în urmă a salariu popoarele care s-au smuls din cătu mari succese în dezvoltarea economică tuiri a fost pe deplin demonstrată de diferite tendinţe şi teorii revizioniste
diale, dă o perspectivă clară forţelor era de neconceput în economia capita lui real faţă de valoarea forţei de şele colonialismului şi luptă pentru şi socinl-ciilturaiă a ţării. Experienţa
listă a Romîniei. tuturor popoarelor care construiesc so cele două consfătuiri de la Moscova. în mişcarea comunistă şi muncito
muncă. întărirea independenţei lor naţionale cialismul dovedeşte că unitatea ţări Ele marchează o nouă etapă impor rească internaţională.
lor lagărului socialist este chezăşia
Sistemul capitalist nu poate fi însă şi mişcarea de eliberare a popoare independenţei şi suveranităţii tuturor tantă în istoria mişcării comuniste in Nu întîmplător, conducătorii de
limitat la cîteva ţări înaintate aflate lor din ţările dependente şi colonia
„la vîrful piramidei". Este bine cu le. Pretutindeni creşte şi se dezvoltă ternaţionale, ridicînd unitatea partide dreapta ai social-democrafiei şi alte
noscut faptul că milioane de oameni marea mişcare de masă a popoarelor
ai muncii din ţările dependente şi co pentru pace. Partea .cea mai combati lor comuniste şi muncitoreşti, unitatea; elemente reformiste' şi revizioniste au
loniale, care reprezintă imensa majo vă a maselor largi, care se opun po
ritate a populaţiei; lumii capitaliste; liticii agresive a cercurilor monopo ţărilor socialiste, pe o nouă treaptă de intensificat atacurile lor împotriva
continuă să ducă o viaţă de mizerie liste interesate în pregătirea unui
extremă, de lipsuri şi suferinţe din nou război, este clasa muncitoare in dezvoltare. marxism-leninismului, pretinzînd chi
cele mai grele. ternaţională în frunte cu detaşamen
tele ei de avangardă — partidele co Se ştie bine că reprezentanţii bur purile că el „s-a perimat", „s-a în
Dar despre aceste stări de lucruri muniste şi muncitoreşti. gheziei monopoliste, vîrfuriie reacţiu vechit" şi preconizează o aşa-zisă a-
reale se feresc să sufle vreun cuvin- nii internaţionale organizează întîlniri daptare a Socialismului „Ia cerinţele
ţel ideologii reformişti, propagandişti După cum se ştie, cercurile impe şi diferite alte forme de contact pen şi transformările timpului". Sensul
zeloşi ai „capitalismului popular", ai rialiste agresive n-au putut opri des lru a-şi coordona activitatea ostilă acestei adaptări a fost dezvăluit nu
„capitalismului organizat" şi ai altor făşurarea victorioasă a revoluţiei din cauzei socialismului şi păcii, pentru a de mult de' liderii de dreapta ai
asemenea teorii menite să arunce praf China. S-au soldat cu eşecuri ruşi elabora măsuri comune împotriva miş partidului social-democrat ¦din Aus
în ochii clasei muncitoare. Realitatea noase intervenţiile imperialiste în Co cării muncitoreşti. Cu atît mai mult, tria care, pregătind un nou program
spulberă astfel de teorii şi confirmă reea şi Vietnam, agresiunea împo reprezentanţii partidelor comuniste şi al partidului, afirmă că teoria lui
justeţea tezelor marxiste cu privire triva Egiptului, ca şi planurile de a muncitoreşti au datoria să dezvolte şi Marx şi Engels, ideile lor despre
la pauperizarea clasei muncitoare în folosi forţele contrarevoluţionare pen să întărească relaţiile de colaborare lupta de clasă şi dictatura proleta
tovărăşească între ele, să discute îm riatului sînt depăşite, deoarece „so
preună cele mai importante probleme cietatea a evoluat altfel decît au pre
ale strategiei şi tacticii lor în lupta zis aceştia". Şi toate acestea în epoca
pentru pace şi socialism. în care fapte evidente vestesc victo
ria inevitabilă a socialismului în în
In ţările socialiste, trecerea puterii capitalism — teze de nezdruncinat, tru restaurarea sistemului capitalist ţărilor•socialiste. Întărirea continuă a Principiul fundamental al relaţiilor trecerea cu capitalismul!
care luptă împotriva imperialismului, între partidele comuniste şi muncito
reşti este internaţionalismul proletar.
pentru democraţie şi socialism. de stat în mîinile clasei muncitoare, p^ care se bazează aprecierile Decla şi a dominaţiei imperialismului în acestei unităţi răspunde intereselor na Pe această bază se dezvoltă unitatea Revizioniştii încearcă să ameţească
„Manifestul Păcii", adoptat la eliberarea de exploatarea capitalistă, raţiei Consfătuirii reprezentanţilor par Ungaria. ţionale ale fiecăreia din aceste ţări. strînsă, colaborarea şi lupta comună a clasa muncitoare şi pe oamenii mun
de anarhia producţiei, de crize şi şo tidelor comuniste şi muncitoreşti din tuturor partidelor muncitoreşti revolu cii din ţările capitaliste cu basme
cea de-a doua Consfătuire, exprimă maj, descătuşează iniţiativa creatoare ţările socialiste. Faptele dovedesc că raportul de Clasa muncitoare, oamenii muncii ţionare. Partidele comuniste şi munci despre frumuseţile „democraţiei" bur
voinţa şi interesele sutelor de mi a poporului muncitor, dau un impuls forţe pe scară mondială s-a schimbat din toate ţările sînt vital interesaţi în toreşti soluţionează problemele liniei gheze şi despre transformarea „trep
lioane de oameni din lumea întrea necunoscut în istoria dezvoltării eco Situaţia capitalismului contemporan radical în favoarea păcii şi socialis dezvoltarea şi consolidarea continuă a lor politice, călăuzindu-se după învă tată" a capitalismului în socialism
gă,' insuflă noi forţe şi speranţe în nomiei şi culturii. Viaţa dovedeşte că se caracterizează prin îngustarea con mului, că a trecut şi nu se va mai cuceririlor revoluţionare ale popoare ţătura marxist-teninistă, potrivit con pe calea colaborării sociale şi a re
socialismul este orinduirea care dez siderabilă a sferelor sale de influenţă, întoarce niciodată vremea cînd impe lor Uniunii Sovietice, Chinei populare diţiilor concrete din ţările lor şi ţinînd formelor, prin mecanismul magic al
lupta pentru apărarea bunului ccel mai voltă nelimitat forţele de producţie şi înăsprirea contradicţiilor între burghe rialismul putea atenta în voie la li şi ale celorlalte ţări socialiste, în apă seamă că interesele oamenilor muncii parlamentarismului burghez — fără
asigură condiţiile necesare creşterii zie şi clasa muncitoare, între burghe bertatea şi independenţa popoarelor. rarea acestor cuceriri istorice împo din fiecare ţară sînt indisolubil le revoluţia socială, fără cucerirea pu
de preţ al omenirii — pacea. neîntrerupte a nivelului de trai mate zia monopolistă americană şi popoa triva oricăror uneltiri ale duşmanilor gate de interesele oamenilor muncii terii de către clasa muncitoare.
rial şi cultural al oamenilor muncii. rele din alte ţări capitaliste, între ma Dar dacă totuşi aventurierii imperia socialismului. In acelaşi timp, pentru din lumea întreagă. Cauza socialismu
TOVARĂŞI, rile trusturi din S.U.A. şi' burghezia din lişti se vor încumeta să dezlănţuie clasa muncitoare care define puterea lui este unică şi indivizibilă, comună Activitatea grupului trădător ai
Intr-un puternic contrast cu creşte alte ţări. Biirghezia monopolistă din războiul, atunci, aşa cum pe bună de stat este q îndatorire internaţiona- clasei muncitoare din lumea întreagă, lui Nagy Imre este în această pri
Au trecut doar 40 de ani de la rea şi întărirea sistemului mondial al S.U.A, încearcă să-şi asigure domina dreptate subliniază Declaraţia, po- listă de căpetenie solidaritatea cu miş tuturor partidelor comuniste şi mun vinţă deosebit de grăitoare şi arată
prima revoluţie socialistă victorioasă, socialismului se înfăţişează tabloul ţia nu numai asupra ţărilor capitaliste poarele lumii întregi, pline de mînie carea muncitorească din ţările capi citoreşti. Pe aceasta se bazează co-
care a deschis o eră nouă în istoria lumii capitaliste, unde jaful monopo slab dezvoltate, ci şi asupra unor ţări şi indignare împotriva imperialismu taliste. Realizările obţinute de oa munitaiea de ţeluri şi interese, comu limpede cum elementele revizioniste
omenirii, in acest răstimp lumea a lurilor osîndeşte la exploatare şi o capitaliste înaintate ca Anglia, Fran lui care le aduce suferinţe şi jertfe menii muncii din ţările socialiste în nitatea ideologiei marxist-leniniste, din ţările socialiste îşi concentrează
căpătat o nouă înfăţişare. încă două viaţă de mizerie milioane de oameni ţa. Ea încearcă pe toate căile să sal atît de grele, vor termina pentru construirea noii orînduiri în propria care uneşte partidele comuniste şi
sprezece ţări s-au mai desprins din ai muncii. veze sistemul de subjugare colonială totdeauna cu orînduirea capitalistă. lor ţară constituie cea mai impor an- muncitoreşti într-o mare familie fră eforturile împotriva temeliilor socia
lanţurile capitalismului, iar socialis şi să preia poziţiile deţinute în colonii tă contribuţie la întărirea forţelor mon ţească. Partidul nostru îşi va aduce şi
mul s-a transformat într-un puternic După cum se ştie, în ultimii ani, a- de partenerii săi. Aceasta provoacă vii Partidele comuniste şi muncitoreşti diale ale socialismului. pe viitor contribuţia la întărirea uni lismului, fiind gata să se înţeleagă cu
sistem mondial. Astăzi, ţărilor socia pologeţii imperialismului şi ideologii nemulţumiri în cercurile burgheziei din din întreaga lume sînt hotărite să tăţii şi solidarităţii partidelor comu
liste le revin 26% din /teritoriul şi reformişti, proslăvind conjunctura re vechile ţări colonialiste. Aşa-zisa facă tot cc le stă în putinţa pentru! In timpul şi dup-â cel de-a1 doilea niste şi muncitoreşti, a coeziunii ideo cele mai negre forţe ale contrarevo
peste 1/3 din populaţia globului; peste lativ înaltă din S.U.A., Germania oc „piaţă europeană comună", care asi a apăra omenirea de grozăviile unui răîjjhoi mondial, ca rezultat al ridică logice şi a unităţii de acţiune a miş
950.miUoane de oameni s-au eliberat, cidentală, au încercat să prezinte drept gură poziţii avantajoase monopolurilor nou război, pentru a asigura dezvolta rii conştiinţei popoarelor şi a| creşte cării muncitoreşti internaţionale. luţiei împotriva puterii de stat a cla
pentru tOtdeâuna de exploatarea capi învechite şi depăşite tezele marxiste americane şi vesf-germane, concuren rea paşnică a omenirii pe calea pro rii influenţei ideilor comuniste, mişca
talistă şi merg pe calea construirii despre ciclul de producţie capitalist şi ţa Germaniei occidentale şi Ja gresului. Ele consideră lupta pentru rea comunistă internaţională ş-a lăr La consfătuirile de la Moscova s-a sei muncitoare. Revizioniştii neagă
orînduirii socialiste. Aşa cum arată despre caracterul inevitabil al crizelor poniei, care înlătură Anglia de pe pace drepl sarcina lor primordială. git şi s-a întărit continuu. Astăzi, în afirmat cu claritate rolul de frunte al
analiza cuprinsă, în Declaraţie, conţi de producţie în capitalism, des vechile ei pieţe, ameninţînd într-o lume exislă peste 70' de partide comu Uniunii Sovietice, al Partidului Comu învăţătura marxist-leninistă despe
nutul principal al epocii noastre este pre pauperizarea absolută a cla Reprezenianţii partidelor comuniste niste cu peste 33 milioane de membri. nist al Uniunii Sovietice, centrul miş
trecerea omenirii de la capitalism la sei muncitoare în capitalism. Ideo măsură crescîndă poziţiile acaparate şi muncitoreşti din aproape toate ţă In ţările Europei sînt 17 milioane de lupta de clasă, despre ascuţirea ei
socialism. Granaioasele prefaceri care logii burghezi urmăresc să creeze ilu rile lumii; pe deplin conştienţi de comunişti, în ţările Asiei piste 14 mi în anumite împrejurări ale perioadei
au loc în lumea întreagă demonstrează răspunderea acestor partide pentru
justeţea genialei previziuni ştiinţifice destinele omenirii, au adresat mun de trecere de la capitalism la socia
lism şi despre puterea populară ca
formă a dictaturii proletariatului. Pro
povăduind liberalismul şi capitularea
faţă de forţele reacţionare şi de ideo
de acum peste 100 de ani a Iui Marx zii reformiste în rîndurile muncitori de S.U.A.,1 neînţelegerile crescînde în citorilor şi ţăraniior din toate ţările, lioane şi peste un milion în ţările A- cării muncitoreşti internaţionale. îm logia lor, ei caută în fel .şi chip să
şi Engels, care arătau în Manifestul mii pentru a o abate de la' lupta 'de coaliţia agresivă a Atlanticului de oamenilor de artă, cultură şi ştiinţă fricii, Americii şi Australiei. preună cu celelalte partide comuniste
Partidului Comunist că „pieirea bur clasă împotriva exploatării capitaliste, Nord, reprezintă un ghem de puter din lumea întreagă, tuturor oamenilor In ţările socialiste, partidele comu şi muncitoreşti, noi considerăm că ro (Continuare in pag. III-a)
