Page 64 - 1957-12

Nr. 936 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag: 3

.XVf239 - , ri " “***y°rJ >Uri Colectiva îmi asigură
>•¦.¦.. . .-a

Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej
OOCOOOOO^OOOOOOOOCKXXXJOOX>OOOOOOC<X><XXX><hX>0<J <x^x>ooo<><><><><x>o<xkx>oo<> <X>0<>C<XX><X><><><><XX>C><X><>0 <>00<XXX>OCKX><>C>0<><>0 X>OO<X>CX>0><>C>O<>C><XXX)

(Urmare din pag. Il-a) \' V ’ V V* ' • V •' .• o viaţă îmbelşugaţi şi

de presupus că într-o serie de ţări cla- tăţii poporului muncitor în jurul propunerile şi crlticile acestora, să blocuri militare. Dar în condiţiile în

sele stăpînitoarc, cu sprijinul imperia- partidului. combată orice manifestări de biro- care cercurile agresive imperialiste, in- I’V'U'-nTV'V»—v/V-O»
micşoreze sau să lichideze rolul con­ lismului internaţional, vor încerca să
r0|ui conducător al partidului este cratism, să ducă în mijlocul lor o iensiîicînd cursa înarmărilor şi pregă- Am auzit de multe ori, că cifrele 'Aşa cum desigur Jac majoritatea
ducător al partidului, se străduiesc oprească prin violenţă transformările determinant pentru întărirea puterii ' muncă politică .plină de răspundere, tind aventuri războinice, refuză lichi­
să slăbească partidul, să submineze revoluţionare. Partidele comuniste din muncitoreşti-ţărăneşti', pentru reuşita să răspîndească experienţa lor înain- darea-pe bază de reciprocitate a blocu­ sini cele mai în măsură de a arăta colectiviştilor — şi este normal acest

unitatea rînduriior sale, puterea sa ţările capitaliste nu pot să nu atragă operei de construire a socialismului. tată. Trebuie să lămurim temeinic rilor .militare,,.existente — întărirea situaţia reală, din orice sector de ac- lucru, din moment ce noi primim'
de luptă şi de organizare, să-l trans­ tuturor organizaţiilor de partid, fie­ organizaţiei Pactului de la Varşovia,
forme într-un „club de discuţii". Tot­ atenţia clasei muncitoare asupra aces­ De aceea, „trebuie să muncim perseve­ cărui membru - al partidului că apli­ lărgirea colaborării cu ţările socialiste ¦tivitate al economiei noastre sau chiar mari cantităţi de porumb, cartofi,
odată, negînd realizările obţinute de carea neabătută a liniei politice a şi întărirea capacităţii lor de apărare
oamenii muncii din ţările socialiste, tei posibilităţi. Luptînd pentru a de­ rent pentru întărirea continuă a rolu­ partidului şi ă legilor statului, este răspunde intereselor poporului romîn şl din viaţa personală a unui om sau sfeclă furajeră, orz şi ovăz — în
revizioniştii caută să submineze baza o condiţie de bază a întăririi legă­ ale tuturor, statelor socialiste, interese­
de masă a puterii de stat a clasei termina desfăşurarea revoluţiei pe cale lui conducător al partidului, al fiecă­ turilor partidului cu masele — izvo­ ă unei familii. — fiecare an am îngrăşat doi porci şi
muncitoare şi, prin lozinci naţionalis­ rul forţei de nebiruit a partidului şi lor păcii.
te, să slăbească unitatea ţărilor la­ paşnică, ele nu pot să nu aibă în ve­ rei organizaţii de partid în domeniul a regimului democrat-popular. Consfătuirea partidelor comuniste şi Dacă, aşa stau lucrurile, atunci să am ţinut pe. Ungă casă cite o vacă,
gărului socialist.
dere şi eventualitatea în care clasele său de activitate, pentru îmbunătăţirea muncitoreşti a subliniat că astăzi în vă dau şi eu clteva cifre. Sînt mem- o -junincă- ş i ''un mare nuriitir de pă-
Prin critica făcută revizionismu­ ţările capitaliste sînt posibilităţi mai
lui, Consfătuirea de la Moscova a- exploatatoare vor recurge la metode neîntreruptă a metodelor conducerii de mari decît .oricînd ca în anumite pro­ bru al gospodăriei colective din anul sări. Şi în prezent am o vacă şi o
duce o importantă contribuţie la bleme şi înainte de toate. în problemele
lupta pentru apărarea purităţii învă­ violente. Numai astfel partidele co­ către partid a economiei şi culturii, a apărării păcii, să se realizeze unitatea 1954. Lucrînd cu irei braţe de num- ju,ninc$; (ar de curînd am tăiat doi
ţăturii marxist-leniniste, împotriva de acţiune a clasei muncitoare. Schim­
curentelor oportuniste şi revizioniste, muniste pot înarma clasa muncitoare organizaţiilor de masă, în toate sec­ burile de experienţă între partidele co­ că, peniru zilele-muncă efectuate în ,. ... ,,
Ia întărirea fermităţii şi coeziunii fie­ muniste din ţările capitaliste şi parti­
cărui partid comunist în lupta împo­ împotriva concepţiilor false şi dăună­ toarele construcţiei socialiste. Capacitatea de organizare şi mo­ dele comuniste şi muncitoreşti din ţă­ cadrai gospodăriei am primii in ¦anul
triva capitalismului. bilizare a maselor de către partid, rile socialiste — unde unitatea clasei
toare cu ajutorul cărora burghezia se muncitoare este înfăptuită — pot în­ '1954: 1.200 kg grîu, 2.000 kg po- Citind aceste rlndun> oricine & poa-
Declaraţia Consfătuirii de la Mos­ lesni munca rodnică ce se desfăşoară
cova evidenţiază însemnătatea legilor Necesităţile dezvoltării construcţiei în numeroase ţări pentru a realiza rumb, 400 kg orz, 400 kg ovăz, 900 te da scama că trăiesc împreună cu
generale, universal valabile, ale lup­ străduieşte să adoarmă masele popu­ socialiste în ţara noastră, precum şi unitatea de acţiune a proletariatului.
tei pentru cucerirea puterii şi pentru lare. lupta dintre capitalism şi socialism pe înfăptuirea rolului conducător al parti­ Partidul nostru dezvoltă . colaborarea kg cartofi, 320 litri vin, 15 kg brin- familia o viaţă îmbelşugată şl feri-
construirea socialismului, precum şi dului în construcţia socialismului, frăţească şi schimbul de' experienţă cu
însemnătatea aplicării creatoare a a- partidele comuniste şi muncitoreşti din ză, 5 kg lină, 14 kg zahăr, 2.000 kg ci{ă i a?a cllm n.am (răit nici0daiă a-
cestor legi la condiţiile istorice con- La noi în ţara, după cum se ştie, arena internaţională cer partidului să traducerea în viaţă a liniei sale politi­ ţările capitaliste.
< efe din fiecare ţară, potrivit parti­ ce, depind de unitatea şi coeziunea rîn- sfeclă furajeră, 2.100 kg furaje, paie, {m d c M ^ ^ indMdmL
cularităţilor şi tradiţiilor naţionale o serie de factori favorabili au contri­ acorde o atenţie centrală ridicării con­ durilor partidului. Este nevoie să mun­ Partidul nostru se pronunţă pentru
ale ţării respective. Declaraţia previ­ cim continuu, neobosit, pentru a în­ dezvoltarea contactelor cu reprezen­ pleavă, coceni de porumb şi suma
ne partidele comuniste şi muncito­ buit ca. după răsturnarea dictaturii tinue a nivelului activităţii ideologice. tări mai departe coeziunea rînduriior tanţii partidelor socialiste, în interesul de 2.400 lei. Pentru cele 330 zile- Sa nu credeţi cumva că tot ceea ce
reşti asupra pericolului pe care-1 pre­ întăririi' unităţii d,e acţiune a clasei
zintă atît ignorarea acestor particu­ militaro-fasciste, procesul revoluţionar Congresul al II-lea al partidului nos­ muncitoare internaţionale, cu repre­ muncă efectuate In anul 1956, am dus am Pornit de ia gospodărie am consu*
larităţi, cît şi nerecunoaşterea adevă­ zentanţii oricăror partide şi organizaţii
rului general al marxism-leninismului neîntrerupt care a dus la instaurarea tru, situîndu-se cu fermitate pe pozi­ democratice care militează în favoarea acasă 1.140 kg grîu, 2.000 k g p o - mat. Surplusul de produse l-am vin-
'¦u privire la legile revoluţiei socia­ puterii populare şi la cucerirea întregii ţiile marxism-leninismului creator, a partidului, pentru a asigura respec­ apărării păcii. In această privinţă sin­
liste. puteri de către clasa muncitoare, aliată stabilit că una din sarcinile cele mai tarea, de către toţi membrii şi can­ dicatele, U.T.M.-ul, mişcarea de femei rumb, 500 kg orz, 600 kg ovăz, 1.000 dat şi cu banii mi-am procurat ma-
didaţii de partid a disciplinei de par­ şi alte organizaţii obşteşti din ţara
Experienţa partidelor frăţeşti din cu ţărănimea muncitoare, să se desfă­ importante ale partidului este lupta tid, a principiului centralismului de­ noastră pot şi trebuie să aducă o con­ kg cartofi,2.300 kg sfeclă furajeră, teriale de construcţie necesare unei'
ţările socialiste a dovedit că lupta mocratic — principiul de bază al or­ tribuţie mai mare pentru unirea efor­
pentru cucerirea puterii şi construi­ şoare în linii generăle fără violenţă, împotriva influenţelor ideologiei bur­ ganizării partidqlui nostru. Un mare turilor organizaţiilor, grupurilor şi per­ 2700 kg furaje, 350 litri vin, 20 kg case, pe care de altfel am şi ridi-
rea socialismului se desfăşoară în rol în, întărirea partidului are îmbu­ soanelor care se pronunţă pentru pace,
forme, , metode şi ritmuri diferite de fără război civil. Dar partidul ' nostru, gheze, intransigenţa împotriva orică- nătăţirea. compoziţiei sociale a parti­ pentru coexistenţă. Unitatea internaţio­ brînză, diferite alte produse ¦ca tină, cat-o (după, cum se vede. în clişeul1
la o ţară la alta, corespunzător par­ în întreaga această perioadă, a avut în ' rei denaturări a teoriei marxist-leni-. nală de acţiune a forţelor iubitoare de . rn i ¦
ticularităţilor naţionale şi condiţiilor vedere şi o eventuală încercare a bur­ nişte; Congresul a atras atenţia' că pace este cea mai puternică armă îm­
istorice concrete. Insă indiferent de potriva politicii agresive a cercurilor zarzavaturi, coceni de porumb, paie, de mai joş) şiş mi-am făcut şt, ceva
particularităţile şi specificul fiecărei imperialiste, este chezăşia apărării pă­
ţări în parte, procesele revoluţiei so­ gheziei de a împinge lucrurile spre nici vorbă nu poate fi de vreo slăbire cii în lume. etc. .şi suma de 1.200 lei. In acest mobilă. 'Aiiţ gospodăria, cit şi co- 1
cialiste şi construcţiei socialiste se război civil. Aceasta a ţinut trează vi­ oricît de neînsemnată, a liipteh împo­ dului. ’O >| an am primit 1.170 kg grîu, 3.930 lectiviştit m-au ajutat, cu carul sau
bazează pe o serie de legi generale 4r kg porumb, 2.000 kg cartofi, 2.730 cil braţele, la construirea casei. As-
oglindite în experienţa Partidului Co­ gilenţa partidului şi a clasei munci­ triva ideologiei duşmane, de vreo Poporul romîn are nevoie de pace Sub steagul ideilor nemuritoare ale
munist al Uniunii Sovietice şi a par­ toare, a maselor populare, şi a contri­ „pauză" în lupta ideologică. pentru rezolvarea sarcinilor, sale .isto­ lui Marx, Engels, Lenin, clasa munci­
toare a dobîndit acum 40 de ani o kg furaje, 1.000 kg, sfeclă furajeră, tăzi sînt mulţumit. In casa compusă

buit la înlăturarea, fără război civil, Partidul nostru a mers. consecvent rice (Je construire a socialismului, de 25 kg brînzăţ 7 kg lină, 317 litri din trei camere, bucătărie, cămară şi
a rezistenţei claselor stăpînitoare. pe această linie, a combătut cu toată ridicare continuă a nivelului său de
trai material şi cultural. , Republica vin, .1.950 tei şi alte produse. două pivniţe, am introdus şi lumi-
Experienţa partidului nostru, a ce­ hotărîrea orice tendinţă de abatere de Populară Romînă, întărind unitatea
lorlalte partide frăţeşti din ţările so­ la marxism-Ieninism în activitatea Vă rog să judecaţi, dragi cititori, nă electrică, şi nu peste mult timp
cialiste, confirmă pe deplin teza mar­ ideologică şi practică dd partid şi de cu ţările lagărului socialist în frunte dacă produsele pe care le-am realizat in zilele ¦de sărbătoare sau în iun-
cu U.R.S.S., va depune şl pe viitor,
xist-leninistă că trecerea de la capita­ stat, în opera de construcţie a econo­ împreună cu celelalte state iubitoare îti fiecare an în gospodăria colectivă, pul liber, voi asculta cu familia mea,
lism la socialism — indiferent dacă miei şi culturii socialiste. de pace, toate eforturile pentru dez­
voltarea procesului de destindere în nu au ajuns şi chiar întrecut nece- emisiunile la radioul pe care-l vom
relaţiile internaţionale ş i- de consoli­
se efectuează în mod paşnic sau Dezbaterea documentelor Congresu­ dare a păcii. sarul familiei. Gîndiţi-vă şi la faptul cumpăra în curînd.
nepaşnic —• nu poate avea loc decît lui al XX-lea al P.C.U.S. . a dat un
pe baza cuceririi puterii de către olasa puternic impuls activităţii generale a că din acestea eu nu am fost nevoit SIMION SCHORSTEN
muncitoare, în alianţă cu ţărănimea partidului nostru, a dus la aprofun­
muncitoare şi cu alte pături ale popu­ darea unor probleme fundamentale ale să opresc săminţă, deoarece gospodar membru al gospodăriei
laţiei ; că victoria luptei de eliberare a construcţiei socialiste, Ia examinarea
poporului muncitor este condiţionată critică a diferitelor laturi ale vieţii de Participînd activ ja lucrările Adu­ ria a reţinut-o înainte de împărţirea colective din Gîrbova,
de conducerea maselor de oameni ai partid şi de stat, la întărirea legă­ nării Generale a Organizaţiei Naţiu­
muncii de către clasa muncitoare, în turilor partidului cu masele, la conso­ nilor Unite, Republica Populară Ro­ veniturilor. raionul Sebeş
frunte cu partidul ei marxist-leninist, lidarea rolului conducător al partidu­ mînă a luat poziţie categorică pen­
de înfăptuirea, într-o formă sau alta, lui, la întărirea democraţiei socialiste tru dezvoltarea relaţiilor de priete­
potrivit condiţiilor concrete, a dicta­ şi a orînduirii democrat-populare. Dez­ nie şi colaborare cu toate ţările pe
turii proletariatului. baterea documentelor Congresului al
baza coexistenţei paşnice, pentru in­
terzicerea armelor atomice şi con­
damnarea războiului nuclear, pentru

tidelor frăţeşti din celelalte ţări so­ TOVARĂŞI, XX-lea al P.C.U.S. a avut o mare în­ reducerea forţelor armate şi armamen­ victorie de însemnătate istorică mon­
Declaraţia partidelor comuniste şi semnătate pentru ridicarea nivelului telor, pentru desfiinţarea tuturor baze­ dială, făurind primul stat socialist.
cialiste. lor militare aflate pe teritorii străine,
pentru retragerea, trupelor tuturor sta­
Partidul nostru si alte partide fră­ muncitoreşti din ţările socialiste şi muncii noastre în domeniul ideologiei telor înăuntrul graniţelor naţionale, Sub acest steag, purtat de eroicele
ţeşti rezolvă problemele construirii Manifestul Păcii au fost primite de şi a nivelului tratării şi aplicării crea­ pentru oprirea propagandei de război. partide comuniste* şi muncitoreşti, a
socialismului şi înfrîng greutăţile în membrii şi de organizaţiile partidului toare a învăţăturii marxist-leniniste la fost făurit şi se consolidează neconte­
lupta pentru socialism, deoarece se nostru, de masele largi ale oamenilor realităţile social-economice ale ţării nit sistemul mondial a! ţărilor socia­

bazează în întreaga activitate pe în­ muncii de fa oraşe şi sate cu căldură noastre. Poporul romîn salută recentele pro­ liste, iar mişcarea muncitorească a de­

văţătura marxist-leninistă despre dic­ şi însufleţire, cu satisfacţie şi încre­ Partidul nostru şi-a dovedit capaci­ puneri ale guvernului sovietic adresate venit în zilele noastre o măreaţă forţă
tatura proletariatului, despre rolul dere în perspectivele forţelpr păcii şi tatea de a se orienta just în diferite guvernului nostru şi guvernelor tutu­ a progresului social.
împrejurări ale luptei de clasă şi cons­ ror statelor membre ale O.N.U., ca Credincios invincibilei învăţături
partidului ca forţă conducătoare în socialismului.
Schimbul de păreri şi documentele trucţiei socialiste. El a respins cu toată o nouă şi importantă contribuţie la marxist-leniniste, întărind necontenit
stat, aliănfa clasei muncitoare cu
principalele mase ale ţărănimii şi cu consfătuirilor au confirmat justeţea fermitatea încercările unor elemente slăbirea încordării internaţionale, la unitatea frăţească cu partidele comu­
alte pături ale oamenilor muncii, tre­ liniei generale a partidului nostru în anarhice, mic burgheze, insuficient că­ cauza întăririi păcii între "popoare. niste şi muncitoreşti, partidul nostru,

cerea în proprietatea obştească a prin­ problemele consolidării regimului de- lite şi instabile din punct de vedere Acţionînd cti preseverenţă penlru încercat în lupte şi devotat fără mar-

cipalelor mijloace de producţie, con­ mocrat-popular şi ale construcţiei eco­ politic, de a denatura critica manife­ întărirea colaborării internaţionale, ' gini intereselor celor ce muncesc; va
ducerea planificată de către stat a nomiei şi culturii socialiste, ale întă­ stărilor cultului personalităţii şi de a Partidul Muncitoresc Romîn şi guver- călăuzi şi mai departe cu fermitate po-
economiei naţionale, transformarea so­ ririi partidului şi unităţii rînduriior folosi dezbaterea documentelor Con­ nul, Republicii Populare Romîne se porul romîn pecalea construirii so-
cialistă treptată a agriculturii, înfăp­ sale, ale dezvoltării coeziunii ţărilor gresului al XX-lea al P.C.U.S. în sco­ pronunţă împotriva împărţirii lumii în cialismulul şi a apărării păcii.

tuirea revoluţiei culturale, deplina ega­ socialiste şi întăririi unităţii de ac­ puri antipartinice. Sub influenţa pre­

litate a oamenilor muncii de toate na­ ţiune a mişcării comuniste internaţio­ siunii ideologiei străine şi a propagan­ Cercul micilor mineri
ţionalităţile, aplicarea centralismului nale, ca şi justeţea politicii, partidului dei duşmane s-au manifestat din par­

democratic în construcţia şi conduce­ nostru în problemele politice externe. tea unor asemenea elemente tendinţe Problemele poliţehnizării şi ş its ă transmită căldura şi fru-
rea statului, aplicarea în practică a Partidul nostru şi-a adus contribuţia, îndreptate spre revizuirea liniei poli­
principiilor internaţionalismului pro­ bazată pe propria sa experienţă, la tice a partidului şi spre subminarea înfiiniării de cer'curi tehnice, au musefea muncii de miner, celor
letar. desfăşurarea dezbaterilor şi elaborarea unităţii rînduriior sale, spre micşora­
documentelor consfătuirilor. rea rolului conducător al partidului în stat mereu în preocuparea con- care îl ascultau.
Acestea sînt legi generale de care viaţa de stat,"în viaţa obştească, în
nici un. partid marxist-leninist nu poate Plenara din 14 decembrie a C.C. al ideologie şi cultură, încercări de pro- ducerii şcolii de 7 ani şi a uni­ Ghelarul fiind unul din cen­ In Valea Jiului
face abstracţie. Aplicînd în mod crea­ P.M.R. a aprobat activitatea reprezen­ povăduire a liberalismului şi a spirir tăţii pioniereşti ,,Filimon Sîr-
tor aceste legi la condiţiile ţării noa­ tanţilor partidului nostru la consfă­ tulul capitulant faţă de ideologia stră­ bu” din Ghelar. trele noastre de mineri, pionie­ Odinioară cocioabe mizere -
stre, îmbinîndu-le cu ceea ce este spe­ tuirile de la Moscova, ca fiind cores­ ină, tendinţe de subminare a democra­ rii cercului pun multe întrebări •j •»
cific şi particular ca urmare^ a aces­ punzătoare întru totul cu. linia parti­ ţiei socialiste.- Asemenea tendinţe au Cu organizarea cercurilor de şi de fiecare dată răspunsurile
tor condiţii, partidul nostru *1 asigură dului. primit şi vor primi şi pe viitor riposta electricieni şi tîmplari treburile documentate date de ute'mistul astăzi blocuri moderne şl confortabile
succesul operei de. construcţie socia­ cuvenită din partea Comitetului Cen­ au mers ceva mai uşor; din rîn­ Vasile Mihăilă, satisfac curio­
listă. Partidul nostru, în frunte cu Comi­ tral şi a întregului partid. durile părinţilor s-au oferit to­ (Urmare din pag. l-a) 330 credite, în valoare de
tetul său Central, aprobă şi îşi însu­ varăşii Carol Alic şi Mircea zitatea pionierilor. 880.000 lei, care reprezintă cos­
Consfătuirea partidelor comuniste şeşte întru totul Declaîaţiâ Consfă­ Pentru întărirea partidului, a rolu­ Dan, ca să conducă aceste cer­ Pentru a lega teoria de via­ care an, să facem o mică so­ tul a 126 case terminate şi puse
şi muncitoreşti din ţările socialiste a tuirii de la Moscova a reprezentanţilor lui său conducător, au avut o mare curi. Şi activitatea lor rodnică coteală şi să vedem ce s-a rea­ în funcţiune şi 204 în curs
examinat problema trecerii de la ca­ partidelor comuniste şi muncitoreşti însemnătate hotărîrile şedinţei plenare a început. : ţa practică, planul de lucru al lizat în total, pe parcurs de nu­ de executare.
pitalism la socialism, problemă care din ţările socialiste şi Manifestul din 28 iunie—3 iulie 1957 a Comite­ cercului prevede vizite la locul mai cîţiva ani. Pentru a nu în­
a fost pusă într-o lumină nouă de Păcii, şi va face totul pentru a-şi tului Central. al partidului, nostru. în­ Cu mai multă bătaie de cap de muncă, respectiv ţin mină, curca, să luăm aceste suc:ese O altă preocupare a Combina­
Congresul al XX-lea al P.C.U.S. In aduce contribuţia sa la înfăptuirea lu­ tregul partid, în frunte cir Comitetul a mers organizarea cercului mi­ începînd cu anul 1951, cînd de tului carbonifer a fost şi dotarea
urma profundelor schimbări petrecute minoaselor idei cuprinse în aceste Central, a condamnat cu toată asprir cilor mineri. Aceasta, pentru la abataje.' fapt au început marile lucrări. căminelor pentru cei necăsăto­
pe arena mondială în favoarea socia­ documente de imensă însemnătate in­ mea manifestarea unor tendinţe de a faptul că toOarăşii din conduce­ Membrii cercului micilor mi­ In prezent se constată că sînt cu riţi cu mobilier, şi cazarmament
lismului, în faţa partidelor comuniste ternaţională. Este necesar ca Declara­ denatura şi ponegri activitatea parti­ rea întreprinderii miniere nu au 3.670 locuri mai multe în cămi­ In fiecare cămin s-au amenajat
şi muncitoreşti din ţările capitaliste ţia şi Manifestul Păcii să fie dezbă­ dului si realizările regimului democrat- acordat atenţia cuvenită. Totuşi neri, printre care Gelu Radu, ne decît în trecut. In perioada cluburi dotate cu biblioteci, săli
se deschid perspective mai favorabile tute de întregul nostru partid. Această popular, de a da dezbaterii documen­ pînă la urmă şcoala a reuşit să Nicolae Sirbu, Ştefan Daniel, anilor 1952—1957, au fost pre­ de şah şi ping-pong.
pentru înfăptuirea trecerii la socia­ dezbatere trebuie să ducă la întărirea telor Congresului al XX-lea al înfiinţeze cercul micilor mineri fruntaşi la învăţătură în deta­ date 3.247 apartamente în blo­
lism. In condiţiile actuale, într-o se­ politico-ideologică a partidului nostru, P.C.U.S. o orientare care ar fi produs şi să-l dea in răspunderea teh­ şamentul clasei a VIl-a, de cîte curi şi 1.540 apartamente-case Amintim şi de cele două can­
rie de ţări capitaliste, clasa munci­ la consolidarea şi dezvoltarea mai de­ confuzie în rîndurile partidului, ar fi nicianului miner, utemistului ori se vor intilni pe orizonturile în şir. Valoarea acestor inves­ tine a 600 locuri de la Uricani
toare,. în frunte cu avangarda sa, are parte a regimului nostru democrat- dus la slăbirea unităţii partidului şi a minei din Ghelar — asta peste tiţii este de peste .279 milioane şi Lonea. Magazinul mixt, cine­
posibilitatea să unească sub condu­ popular. Organizaţiile de partid, mem­ conducerii sale, la subminarea politi­ Vasile Mihăilă. cîţiva ani — cu tovarăşul Mi­ lei. ¦’¦•' matograful, postul de prim aju­
cerea ei, pe baza frontului unic pro­ brii de partid sînt chemaţi să desfă­ cii partidului şi statului. Plenara a ri­ hăilă, îşi vor aduce cu drag a- tor, locul de spitalizare cu 29
letar şi a frontului popular, majori­ şoare o muncă susţinută de populari­ dicat nivelul de combativitate şi prin­ Vasile Mihăilă a înţeles încă Pe lîngă construcţiile puse la paturi de la Lonea, pavilion j!-
tatea poporului, să cucerească puterea zare a acestor documente în rîndurile cipialitate comunistă a partidului, a minte de cercul micilor mineri, dispoziţia muncitorilor, o altă spital, spitalul cu 75 .de paturi,
fără război civil, să asigure trecerea maselor celor mai largi. întărit lupta partidului împotriva ma­ de la început frumoasa chema­ şi-i vor mulţumi tovarăşului Mi­ preocupare a Combinatului car­ creşa cu 88 locuri, cantina-res-
în rpîinile poporului a principalelor nifestărilor de liberalism faţă de con­ hăilă pentru învăţăturile date bonifer a fost şi aceea a cons­ taurant de la Lupeni, clubul-ci-
mijloace de producţie. In acest pro­ Aportul cel mai însemnat pe care cepţiile străine, împotriva concepţiilor re şi chiar la prima convocare truirii caselor individuale pe nenlatograf de la Bărb’ătenl şi
ces revoluţionar, parlamentul poate fi oamenii muncii djn ţara npastră şi reformiste şi oportuniste. în arta mineritului. ¦ multe altele.
transformat dintr-un organ al demo- avangarda lor, Partidul Muncitoresc a membrilor cercului, el a reu- credit, pentru oamenii muncii.
raţiei burgheze într-un instrument al Romîn, îl aduc la cauza socialismu­ Trebuie să ne concentrăm şl în vii­ MARIA COJOCARU Să mai aducem alte argumen­
adevăratei puteri populare, capabil să lui şi păcii este munca perseverentă tor atenţia în direcţia creşterii conti- Pină în prezent, s-au acordat te pentru a convinge despre gri­
înfrîngă împotrivirea forţelor reacţio­ nuie a conştiinţei socialiste a celor ce instructoare de pionieri-Ghelar
nare şi să asigure înfăptuirea trans­ pentru înfăptuirea politicii leniniste a muncesc, a intensificării educaţiei pa­
formărilor socialiste. Clasa munci­ triotice şi a îmbinării ei cu educaţia Fem eile din oraşul Simeria îşi aleg
toare, masele largi ale oamenilor partidului, pentru realizarea sarcinilor internaţionaiistă, sădind în sufletul
muncii sînt interesate într-o asemenea şi mintea fiecărui om al muncii hotă­ com itetele pe circumscripţii
desfăşurare a revoluţiei. stabilite de Congresul al II-lea al rîrea de a participa activ la opera de
constrdire "a socialismului şi de a a- SIMERIA (de la subredacţia Filimon, Clementina Bardos,
însemnătatea aprecierilor Declara­ partidului şi de plenarele Comitetului păra cuceririle revoluţionare ale po­ noastră voluntară). Aproape în Ana Dpsan şi altele.
ţiei este cu atît mai mare pentru miş­ porului. O atenţie neslăbită trebuie â-, fiecare zi, la Sfatul popular al
carea muncitorească internaţională cu Central in vederea construirii socialis­ cordată luptei împotriva naţionalismu­ GALENIA CIGMAIAN
cît burghezia se străduieşte să se­ lui ş i. şovinismului.
mului. oraşului Simeria au loc alegeri 00€XKXXX3CO<X)CXX»9CXX>!XXXX}OCOOOOCa03<K3CÎXîOOC^GC{XXX>-: ja permanentă pentru oamenii
mene şi să întreţină în clasa munci­ Partidul se bucură de mare ale comitetelor de femei pe cir­
Este necesar să întărim şi mai de­ prestigiu şi autoritate în popor, în muncii din Valea Jiului ? Cre­
toare din Apus iluzii reformiste —- şi rîndurile clasei muncitoare, ale ţă­
parte, pe toate cpile, statul democrat- rănimii muncitoare şi intelectualităţii cumscripţii electorale. Numai în dem .că ar fi de prisos. Cifrele
îndeosebi iluzia că trecerea la socialism
popular, principalul instrument al con­ ultimele două zile, femeile şi-au şi faptele de mai sus, spun mai
se va desfăşura, în orice condiţii, nu­ ales reprezentante'în şapte cir­ mult decît orice fel de comenta-*
struirii socialismului, alianţa clasei
cumscripţii. In momentul de fa­ rii.
muncitoare cu ţărănimea muncitoare,
frăţia dintre poporul romîn şi minori­ ţă, în raza de activitate a Sfa­ 0 O C 7C -D O O O C O O C D C C O O C O O 2 0 O C 3
tăţile naţionale. tului popular orăşenesc Simeria

Chezăşia succeselor în construcţia s-âu făcut alegeri în peste 15 | o ^ UBRÂrisiLE
circumscripţii.
COOPEOATtVELOR^COHSUM
In comitete’ sînt alese cele şăsi/U fierunananPi?
mai bune muncitoare şi gospo­

dine, dintre care amintim pe Au­

rora Costea, Valeria Şuvaina,

Ileana Deac, Adela Albu, Ilea­

na Cionca, Olivia Metea şi al­

mai pe cale paşnică. Trecerea paşnică noastră socialistă este atragerea şi mo­ care . urmează cu încredere partidul tele. .7 .7/ .< : tu. v KCIŞIIGAI IA
sau nepaşnică la socialism nu depinde bilizarea continuă a maselor celor mai şi sînt hotărîte să aplice linia sa. In munca de mobilizare pentru
atît de clasa muncitoare cît de rezis­ largi la conducerea treburilor obşteşti, Organele de partid şi de ¦stat sînt L
tenţa pe care o vor opune clasele ex­ la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării in­ datoare să dea dovadă de grijă faţă desfăşurarea alegerilor comite­
ploatatoare, care nu cedează de bună dustriei şi agriculturii1socialiste, în de nevoile materiale şi culturale ale telor de femei şi delegatelor pen­ Azi ultima zi în care mai puteţi cumpăra bilete la Loto Cen­
voie puterea politică şi economică. Este vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, să fie atente la tru conferinţa orăşeneaşcă, s-au tral,
poporului, întărirea continuă a uni- evidenţiat tovarăşele j Victoria