Page 66 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA /
m om jMiiiMBiAii COMiTETllLUi1
Anul IX Nr. 937
1947
După cum observaţi în fotografie, maistrul strungar Ga-
vrilă Pokol de la secţia mecanică a Uzinei de reparat utilaj
minier din Petroşani, pare a fi mulţumit de felul cum lucrează
tinărui Eugen Pop, venit de curînd în uzină. Maistrul Pokol
se preocupă mult de calificarea tinerilor strungari.
IN CLIŞEU : Tinărui Eu gen Pop, executînd o piesă la
strung, sub supravegherea atentă a maistrului.
PENTRU OAMENII MUNCII
într-un an 364 apartamente
Dezvoltarea pe care a luat-o
in aceşti ani Combinatul aide-
v mente, spital, magazine etc.
rurgic Hunedoara a făcut ca pe
dealul Chizidului în apropierea
In 7 ani 6.000 apartam ente
In Valea Jiului, in mijlocul acelaşi timp, în celelalte locali­
bazinului carbonifer al ţării, la tăţi miniere din Valea Jiului
Uricani, a apărut un nou oraş.
In ultimii ani s-au construit aici
zeci de blocuri cu sute de apar-
tariîeîite. Numai in acest an au
fo st' date în folosinţă la Urî-
cani încă 60 de apartamente. In
L®cu;nfe consfruîfe cu c re d ite de stat
Oamenii muncii din patria
noastră îşi construiesc locu­
inţe- proprii pe baza creditelor
acordate de stat. Din anul 1952
şi pină la sfîrşitul trimestrului
III din acest an au fost acor­
date credite în valoare de proape 7 milioane lei din care
394.864.000 lei, din care au fost s-au ridicat aproape 400 de a-
ridicate aproape 13.500 de a- partamente.
Folosesc gospodăreşte
fondul întreprinderii
SEBEŞ • (de la subredacţia noastră
voluntară). De la începutul anului şi
pină acum,. 80% din fondul întreprin­
derii „Sebeşul" a fost folosit în sco­
pul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă
şi viaţă ale: muncitorilor. Astfel, s-au
acordat-premii muncitorilor în valoare
de 13.020 lei şi ajutoare personale
ce însumează peste 15.000 lei. Pentru
regia cantinei şi protecţia muncii s-au
folosit 26.000 lei.
Sume importante s-au chelfuit pen­
tru întreţinerea cabanei Oaşa, unde
şi-au petrecut concediul de odihnă
A Vill-a sesiune a Alături de cauze păcii Intre popoare
Vineri 20 decembrie 1957
/ă e ce a n i
REPUBLICII POPULARE RQMÎNE!
Combinatului să se îr V.ţe un
"ou orăşel cu sule de a.parla-
Aici, în acest an au fost date
în folosinţă 364 de apartamente.
s-au construit locuinţe care din
1950. şi pînă astăzi însumează
•6.000 de apartamente, precum
şi cămine pentru nefamilişti- cu
aproape' 14.000 de locuri.- .-
partamente în bloc prin coope­
rare şi locuinţe individuale. In
3 trimestre din -acest an, din
fondurile Consiliului Central al
Sindicatelor au m al fost acor­
date credite in valoare de a-
muncitorii întreprinderii. O sumă de
8.000 lei s-a folosit pentru fondul cul-
tural-sportiv. De asemenea, - 5.000 Iei
s-au cheltuit pentru excursiile, şi vizio­
nările colective de spectacole cu frun­
taşii întreprinderii. •
~ , F. CHIRUŢA
COLECTIVISTUL ILIE COMSA
ŞI-A FĂCUT CASĂ NOUĂ
Cu ani în urmă, pe locul unde schimbarea vremurilor, s-d schimbat becedar, iar. ceilalţi se îndeletniceau
astăzi străjuieşte casa nouă a colec- şi ea în bine. Dacă cineva ar încer­
iivislului llie Comşa din Gîrbova, ca acum să-l întrebe, cui i se da-
se afla, un bordei al cărui locatar toreşte această schimbare cu sigu­
şi proprietar se bucura cu succes ranţă că va primi un singur răs­ costat pe llie Comşa peste., 40.000 lei.
de sărăcie. Aci, In acest bordei, au puns: „regimului de democraţie Dacă vreţi să aflaţi cum a realizai ,
văzut lumina zilei şi au crescut pri­ populară". Apoi, ca de obicei, llie aceşti bani, dăm cuvîntul colectivis­
mii trei copii ai lui llie Comşa. Cum Comşa va trece la exemplificarea
au crescut şi cum au trăit, o . spun faptelor, aşa cum a procedat şi faţă
singuri: în greutăţi şi necazuri. de noi, care, tui de mult, i-am făcut
Dar viaţa lui llie Comşa şi a fa­ o vizită la domiciliu.
miliei sale n-a ră/nas aşa. Odată cu — In primul rtnd — ne-a spus
1/ V '-V '\,r
HUNEDOARA Şl
ş i-ah în d e p l in ii
x x x x x x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c>0000000000000000000000000000
PLANUL ANUAL
h^QQC<>0<X><><XX><XX><XX>0<X>00<X><XX><X><><><>0<>000<- o o o o
Sectorul II al minei Aninoasa
ANINOASA '(de Ia subredac- extras peste planul anual încă din plin brigăzile conduse de iov. Pe­
ţia noastră voluntară).
In dimineaţa zilei de 15 de­
cembrie a.c., cel de-al doilea co­
lectiv minier de la exploatarea
Aninoasa, colectivul sectorului
II, a raportat îndeplinirea pla­
nului anual la extracţia cărbu­
nelui.
In schimbul u i, în ultima zi
cînd au lucrat în contul anului
1957, minerii sectorului II au
I. G. O .-D eva
întreprinderea de gospodărie oră­
şenească . Deva se numără printre în­
treprinderile din' regiunea noastră ’ oa­ măra: organizarea judicioasă a pro­
re şi-au realizat planul anual înainte
de termen. Aşa, de pildă, ea a ob­
ţinut încă de la 1 decembrie un pro­
centaj în realizarea planului de 123,96
Ia sută. In mare parte lucrările de
gospodărire a oraşului, executate de
această-întreprindere,, au' fost .de bună
calitate. • ¦ . •.'J
la cărbune-priîclpala sarcină a GoIeclivulQl nostru
In zilele care ne mai despart
de aniversarea a 10 ani de la
proclamarea Republicii, colecti­
vele exploatărilor miniere din
Valea Jiului îşi intensifică efor­
turile pentru a se prezenta la
30 Decembrie cu bogate reali­
zări în producţie. Iniţiativa
„Nici o brigadă sub plan!“ gă­
seşte un larg ecou în rîndurile
conducerilor de sectoare, care
îşi organizează mai bine, mai trebuie să spun că realizările cu aceasta ?
raţional locurile de muncă, pen­
tru a crea brigăzilor de mineri
condiţii cit mai bune de lucru.
Pentru a cunoaşte care este si­
tuaţia la sectorul 11 de la mi­
na Vulcan, ne-am adresat to­
varăşului inginer Cioată Con­
stantin, şeful sectorului, cu cî-
teva întrebări. Iată ce ne-a răs­
puns :
ÎNTREBARE : Care sînt an­
gajamentele colectivului sectoru-
Iov. Comşa — regimul democrat-
popular, atît mie cît şi celorlalţi
consăteni, ne-a dat posibilitatea
să conducem noi înşine treburile co­
munei. De aceea, e şi normal ca în
comună să facem tot ceea ce este
posibil pentru binele familiilor noa­
stre. In aceasfă direcţie aş vrea să
spun că o realizare de seamă este
chiar crearea gospodăriei colective,
al cărei membru sînt şi eu încă de
la înfiinţare. In timp ce colectivistul
Comşa s-a oprit puţin din : vorbă,
am aruncai o privire indiscretă" în
jur. Camera era aranjată cu mult
gust, -iar în ea •o adevărată bogăţie despre tot ceea ce a făcut în anii
materială. Copiii, în număr de 5 erau
bine îmbrăcaţi, vioi şt fiecare cu preo­
cupări diferite. Cel mai mare îşi fă­
cea lecţiile pentru a doua zi, urmă­
torul admira unele poze dinlr-un a-
J' ' <<V/'WV-VO—' V-V-'—'Cr'UWU -. \r—/vAA-'vvr-. -
,* 4 . •;
4 pagini 20 bani
31 tone cărbune.
Condus şl îndrumat îndea­
proape de organizaţia de partid,
colectivul sectorului II, al cărui
şef este tînărul Zeno Jurca, a
reuşit lună de lună, în acest an,
cu excepţia lunii ianuarie, să-şi
depăşească sarcinile de plan.
Brigăzile conduse do minerii
Petru Săcăluş şi Remus Cosma,
sînt brigăzile care au contribuit
din plin la realizarea planului.
LUCIA L1CIU
Printre" factorii care au determinat
obţinerea acestui succes, se pot nu­
cesului de producţie, folosirea.în bune
c'ohdiţîuni i utilajelor.-şi agregatelor,
luarea de măsuri tehnico-organizato-
rice şi altele;
'. S. FRANCIŞC • angajament în lunile noiembrie şi de­
corespbndent : cembrie, 80. tone cărbune. Angajamen­
Convorbire cu tov.
CIOATA CONSTANTIN
inginer, şeful sectorului II
al minei Vulcan
lui II în cinstea lui 30 Decembrie
şi care e s te ‘stadiul'lor de înde­
plinire ?
RĂSPUNS: De la început,
noastre se datoresc şi fostului
şef al sectorului, tov. inginer
Ovanez Arabagian. Eu am con­
ducerea doar de puţin timp ; to­
tuşi cunosc bine situaţia secto­
rului. Noi ne-am luat angaja­
mentul să dăm în noiembrie
2.000 tone, iar în decembrie
1.000 tone de cărbune peste plan.
In luna noiembrie, am reuşit să
depăşim cu 11 tone de cărbune
angajamentul luat, iar pe decern-
cu jocul, în compania unor păpuşi.
In timpul discuţiilor am aflat că
terminarea. complectă a casei l-a
tului, \,
— Din 1950, de cînd Sini în gos­
podărie, mai în fiecare an am pre.stat,
cu cele trei braţe de muncă, peste
400 zile-muncă. Pentru ele. am primit
bani şi produse multe. De aceea am
şi fost nevoit să-mi construiesc şi
un grajd cu despărţituri de magazie,
unde să adăpostesc aceste produse.
Să vă dau spre exemplu numai
cazul acestui an. In total, pînă acum,
am efectuat 460 de zile-muncă. In
schimbul acestei munci am primit la
ultimul avans 1.380 kg grîu, 3.680
kg' porumb, 2.000 kg'furaje, 460 kg
cartofi şl alte produse ca: brînză,
tină, vin, etc. Pe lingă toate acestea
am mai primit şi 1.840 leii
'...Ne-am 'întreţinut cu 1llie' Comşa
cîteva ore. Ne-a vorbit cu bucurie
din urmă şi despre tot ceea ce cwe
de gînd să mai facă. Ne-am bucu­
rat şi noi, apoi ne-am despărţit cu
dorinţa de a ne revedea din nou în
casa cea nouă. I. M.
sfatului popular regiona
— P len ara Com itetului region al al P.M .R . H unedoara—
Joi 19 decembrie a. c., In sala
festivă a sfatului popular regional, au In curs;ul zilei de ieri a avut loc plenara comitetului regio­
avut loc lucrările celei de-a VUI-a nal de partid cu activul său. In cadrul plenarei, tovarăşul llie
Sesiuni. Verdeţ, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a dat
citire raportului prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej,
Cu acest prilej, deputaţii regionali prim-secretar ai C.C. al P.M.R., la plenara C.C. al P.M.R.
au discutat Ia primul punct al ordi- din 14 decembrie a.c. cu privire Ia Declaraţia reprezentanţilor
nei de zi: „Cum s-a organizat muu partidelor comluniste şi muncitoreşti din ţările socialiste şi la
ca învăţămîntului public şi cum se Manifestul Păcii, documente adoptate de consfătuirile ce au
desfăşoară la sate culturalizarea", iar avut locţla Mo-scova în luna noiembrie a.c.
ia al 2-lea punct s-a făcut o expu
nere cu privire la Problema transfor­ Participanţii la plenară şi-au manifestat deplinul acord
mării , socialiste a agriculturii în re­ faţă de aceste documente de însemnătate istorică mondială
giunea noastră. pentru cauza păcii între popoare. In numele organizaţiilor de
partid din care fac parte, ei s-au angajat să lupte cu fermitate
pentru a face cunoscute maselor largi conţinutul şi însemnă­
tatea acestor documente şi să nu precupeţească nici un efort
1957 în măreaţa bătălie pentru triumful păcii şi bunăstării celor ce
muncesc. De asemenea, participanţii la plenară şi-au exprimat
ataşamentul nemărginit faţă de politica înţeleaptă , a partidului
de construire a socialismului şi faţă de politica externă a
cstatului nostrlu democrat-popular. Ei s-au angajat apoi să
desfăşoare o activitate tot mai rodnică pentru întărirea unităţii
In contul anului rîndurilor partidului, a vigilenţei revoluţionare a membrilor
viito r de partid, pentru întărirea continuă a organizaţiilor de partid
şi a rolului lor de conducător ai mţuncii politice, economice
In dimineaţa zilei de 17 « lunii cu­ şi de stat.
rente, normalorul secţiei tiShinoare,
făctnd un calcul al tonelor de oţel Discuţiile purtate de participanţii la plenară au oglindit
laminate peste planul anului curent hotărîrea fermă de a lupta pentru întărirea unităţii frăţeşti
de către muncitorii care deservesc la­ dintre toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru întă­
minorul trio.din C. S. Hunedoara, a rirea coeziunii între oamenii nimicii din întreaga lume şi de­
rămas oarecum surprins. Cifra care votamentul neţărmurit faţă de Uniunea Sovietică care con­
releşlse din calcul era de natură să duce lupta popoarelor pentru apărarea păcii.
impresioneze: 1.196 tone laminate în
contul anului viitor. In zilele ce urmează vor avea loc asemenea plenare ale
comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid.
La această realizare au contribuit
tre Lădaru, Grigore Gavrilescu şi Au-
gustin Birău. ' ., .¦
M in e le Lonea şi
Vulcan şi-au în d e p lin it
angajam enful
Importantul eveniment din viaţa
Văii Jiului — Conferinţa raională de
partid — care se va deschide peste
puţin timp, este cinstită de toţi minerii
cu realizări de seamă pe frontul luptei
pentru mai mult cărbune. In fruntea
acestei lupte se află cei mai buni mun­
citori — comuniştii. Pînă la 16 decern-
t i . >* . . •* .'
brie, colectivele minelor Lonea şi Vul­
can şi-au realizat în întregime angaja­
mentele luate în cinstea conferinţei.
Colectivul minei Lonea a dat peste
tul lor a . fost de 5.000 tone.
Minerii Vulcanului, odată cu înde­
plinirea planului anual, şi-au depăşit
cu 267'tone angajamentul de a da
pînă ta sfîrşitul: anului,' 6.000 tone căr-
a pianului
În tîln ire cu s c riito ru l Eusebiti C am ilar
Biblioteca regională Cu această ocazie scri- Cititorii participanţi
a organizat miercuri itorul a citit eelor pre- Ia această întîlnire au
z e n ţj fragmente din lu­ apreciat mult valoarea
după-amiază, în sala lucrărilor sale literare,
fe s tiv ă a Şcolii medii crările sale literare. A- propunînd ca asemenea
brie, în primele 8 zile ale lunii, „Decebal" din oraşul poi scriitorul a anali­ întîlniri să se. organi­
am dat 240 tone cărbune peste Deva, o întîlnire între zat cîteva din, persona-, zeze cit . mai- des. •
plan, ceea ce ne permite să an­ scriitorul Eusebiu Gami- jele lucrărilor sale. ,
ticipăm o depăşire a angajamen­ lar şi cititorii din oraş.
tului lunar.
¦ IM A G IN I P E N T R U
ÎNTREBARE: Rezultatele a-
cestea sînt concludente. Pentru
obţinerea lor, se presupune o a- V IIT O R
numită organizare a producţiei.
Ce ne puteţi spune în legătură
Iarna, este nespus de frumos îndemnat. . de . curiozitate, ¦
RĂSPUNS : Conducerea sec­ să pleci pe teren pentru docu- m-am apropiat de misteriosul ¦
torului a elaborat, încă din ulti­
mele zile ale lui noiembrie, o mentare. Gerul te'înţeapă cu fotograf şi l-am intreb'at: X
serie de măsuri cu caracter or­
ganizatoric, pentru a da posibili­ miile sale de ace, iar sub bo- — De ce fotografiaţi toc- X
tate tuturor brigăzilor să-şi rea­
lizeze integral planul de pro­ canei zăpdda scîrţâie puternic, mai dealul acesta. ~¦
ducţie. De Ia început, trebuie să
arăt că s-a îmbunătăţit simţitor Zilele trecute, mergînd pen- S-a uitat la mine curios şi X
cantitatea şi calitatea rambleu-
lui primit. Am putut astfel să tru aşa ceva pe cîmpul larg de loc supărat că-i cer soco- *
terminăm rambleierea abatajului
nr. 6 în trei zile. Eşalonarea dintre Buituri si Bluming a- teala pentru ce face, cu u n »
justă a abatajelor pentru intra­
rea în rambleu ne dă putinţa tentia mi-a fost atrasă de un glas subţire, pe măsura făptu- X
de a nu avea două locuri de
muncă goale în acelaşi timp. om de statură mică, cu fala rii sale, mi-a răspuns: X
Aşa am procedat cu rambleierea
abatajelor nr. 6 şi nr. 2. . brăzdată de cute aiînci. In — Vezi mata, asta este pro- X
In lunile trecute, deşi am avut inimile scurte şi slabe, dar cu fesia mea. ^ t
¦ degete fine, ţinea un aparat Bine, dar nu înţeleg, cine ^
¦ mare de fotografiat „Kodak",va cumpăra asemenea fotogra-X
La început l-am crezut un /“ ? Ge interes poate produce ţ
îndrăgostit de natură, care a această imagine?
ieşit pe teren pentru a imorta-~ ^ dreptate mata. Acum, J
X Uza pe peliculă, prima imagi- nu o cumpără nimeni, pentru:
¦ ne a iernii. S-a apropiat de căn~are valoare, dar mmJ i r - •
~ dealul Buiturului, l-a fotogra- ea se va căuta ca pu n eai
Hat din dreapta, apoi din calda , ¦' - 1
stingă, din faţă... To/ m yn/e/eg...
rezultate bune în producţie, to­ Lucrul aces a i - p nostru, de zece ani se constru- ¦
tuşi ne izbeam de faptul că a-
veam cîte două sau mai multe ciudat Dacă dealul avea ceea La H n m d o a r „ i
deosebit, care să mante ochiul, vjn zhrisli iin *
atacări deodafă, ceea ce ducea
Ia încetinirea ritmului produc­ atunci da, nu era nimic. Dar dpeiatalaăceşai' din regiune pentru a
dealul era departe
ţiei cîteva zile. Acum am pro­
gramat în aşa fel atacările îneît bi irşniuitr, rca. ' m° uLltehalLteledeşi ni **
mic altceva, (să-ţi dau numai un singur e- j
(Continuare In pag. lll-a) xeniplu), uzina cocso-chimică, ¦
¦¦ li se spun că această uzină es- •
te construită unde înainte,era ¦
@mnlca Capitală
j un deal. Atunci începe goana ¦
Tovarăşul Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al « după o fotografie, care să ara- *
R. P. Romîne, a primit miercuri delegaţia maghiară condusă de dr. Fri- te locurile-cuni. erau înainte. ¦
gyes Dolleschall, ministrul Sănătăţii' din R. P. Ungară, care se altă în Ştii unde este noua fabrică X
ţara. noastră cu prilejul semnării convenţiei de colaborare In domeniul ocro­ de aglomerare a minereului ? *
tirii - sănătăţii dintre guvernele celor două ţări.1 Ei, ştii ce era acolo înainte ?... ¦
Era un teren plin cu Jnetroaie X
In sala Bibliotecii centrate universitare din Capitală s-a deschis şi bălării. Acolo aruncau fur-.X
miercuri difflineaţa consfătuirea pe ţară a bibliotecarilor. naliştii .minereul steril. S-au ¦
cărat vagoane întregi de pă- X
Miercuri seară, în sala Bibliotecii centrale universitare din Capitală mînt pentru a se face o fun- L
a avut loc un simpozion cu tema "Zece an i; oglindiţi în creaţia literară', dalie puternică pentru noua X
organizat de Societatea pentru Răsptndirea Ştiinţei şi Culturii, în colabo­ fabrică. Cînd s-a inaugurat fa- X
rare cu Asociajia bibliotecarilor din R. P. Romînă, în- cadrul Săptămînii brica — asta a fost în anul $
1934 — un ziarist spunea cu X
cărţii.
părere de rău în g la s : $
•? — Ah, ce n-aş da să am nX
In sala Teatrului de stat de operetă din Capitală s-au desfăşurat ¦
miercuri după-amiază,lucrările sesiunii festive a cercurilor ştiinţifice ale stu­ fotografie ¦
denţilor bucureşteni, organizate, de consiliul Uniunii asociaţiilor studenţilor
M1RCEA NEAGU
din centrul universitar *Bucureşti, în cinstea celei, de-a zecea aniversări a
(Continuare îri pag. II-a)
proclamării R. P_. Romjjyj. t 11»*