Page 67 - 1957-12

Pag. 2
LUNA CULTURII
C m trag ere de inimă
In întîmpinarea „Săptămînii
culturii naţionalităţilor conlocui­
toare”, care s-a deschis zilele
trecute, căminul cultural „Pe-
tofi Sandor“ din Deva s-a pre­
gătit cu intensitate. Pe lîngă
reuşitu! program artistic prezen­
tat cu ocazia deschiderii săptă-
mînii, biblioteca acestui cămin
a înregistrat şi frumosul număr
de peste 600 de cititori. Cercurile
literare din cadrul bibliotecii,
au dezbătut patru opere literare
printre care se numără „Intre
oameni" de M. Gorki şi „Lupii”
de Katona losif. O activitate
susţinută desfăşoară şi echipa
de dansuri care în prezent pre­
găteşte suita „Peţitoarea",
450 cititori
permanenţi
BRAD (de la subredacţia
noastră voluntară). In Baia de
Criş, există o bibliotecă săteas­
că frumos amenajată, dotată cu
peste 600 de volume.
Activitatea acesteia, datorită
strădaniei pe care o depune to­
varăşa Stela Lucaci, biblioteca­
ră în popularizarea cărţii şi a-
tragerea a cît mai mulţi cititori
se desfăşoară cu succes.
In prezent biblioteca a ajuns
să numere peste 450 de cititori
ce frecventează cu regularitate
biblioteca.
PETRU NICHITA
R ezu ltate frum oase în
„Săpfăm îna c ă rfii"
Printre unităţile culturale din regiu­
nea Hunedoara care au înregistrat cu
ocazia „Săptămâni cărţii" succese dem­
ne de remafdat, se află şi biblioteca
raională din Orăştie.
In vederea întîmpinării acestei săp­
tămâni cu noi realizări, colectivul de
muncă de aici, intensificîndu-şi acti­
vitatea', a reuşit ca de la 1 decembrie
şi pînă .în. prezent să înscrie 84 de
cititori noi, care au lecturat 1.700 de
volume. —
Intre manifestările din ultimele zile
se numără şi recenzia romanului „în­
tunecare", consfătuirea organizată cu
cititorii pe marginea cărţilor: „Spre
ţărmul dreptăţii", de Th. Neculuţă, şi
„Toboşar al timpurilor noi" de M.
Beniuc şi altele.
Muncă însufleţită s-a desfăşurat şi
în bibliotecile săteşti din acest raion.
De .pildă,.' la biblioteca sătească din
Vinerea au fost înscrişi 20 de cititori
noi, a fost organizată o recenzie la
cartea „Hotel tristeţe" şi o „Seară de
ghicitori literare". De asemenea, la
biblioteca din Cioara au fost înscrişi
7 -cititori noi, au fost organizate 12
lecturi în grup, iar la biblioteca din
Geoagiu' au fost înscrişi uri număr
de' 55 cititori noi, care au lecturat 526
’de cărţi.
Despre cercurile de studiere
a economiei concrete
Mai mulţi propagandişti şi-au
exprimai dorinţa ca ziarul nostru
să ’trateze In coloanele sale despre
cercurile de studiere a economiei
"concrete. Pentru a veni tn ajuto­
rul lor publicăm mai jos o con­
sultaţie pe această temă.
Propaganda de partid trebuie să
înarmeze pe oamenii muncii din în­
treprinderi cu vaste cunoştinţe econo­
mice în scopul asigurării succesului
luptei pentru ridicarea p ro d in ^ţăţii
munciij reducerea preţului de L&$, îm­
bunătăţirea calităţii produselor pentru
creşterea necontenită a rentabilităţii
întreprinderilor.
Pe baza sarcinilor reieşite din Ho-
tărîrea C.C. al P.M.R. cu privire Ia îm­
bunătăţirea propagandei de partid şi
în.arirea legăturii ei cu practica con­
strucţiei socialiste, organizaţiile de
partid din regiunea noastră au luat u-
nele măsuri pentru împletirea studiu­
lui problemelor teoretice cu sarcinile
economice, specifice fiecărei întreprin­
deri. Astfel, în sistemul învăţâmîntu-
ltii de partid,, au fost organizate un
mare număr de cercuri unde accentul
principal se pune tocmai pe problemele
economice.
Un mijloc foarte potrivit de a înar­
ma cadrele conducătoare din indus­
trie şi agricultură, cu cunoştinţe eco­
nomice, este „cercul de studiere a eco­
nomiei concrete". Aceste cadre studiind
teoria economică maixist-leninistă, pre­
cum şi politica economică a partidului
nostru, reuşesc să facă o analiză te­
meinică a activităţii economice a în­
treprinderii respective, scoţînd la iveală partea practică se vorbea la nivelul
şi folosind marile rezerve existente în
I Nf. 937
DRUMUL SOCIALfSMULUf
Comuna Clopotiva Aatoimpanerea-mijloc de IM A G IN I
P E N TR U V IIT O R
va fi electrificaţi înfrumuseţare a satelor
nantfcstârl in cadrai decadei
naţionalităţilor conlocuitoare In cinstea celei de-a 10-a a- ORAŞTIE (de la subredacţia tru culturalizarea maselor. (Urmare dtn pag. l-a) (
niversâri a Republicii noastre,
comuna Clopotiva din raionul noastră voluntară). îndrumaţi de organele locale
Haţeg, va fi complect electrifi­
cată. Se împlinesc aproape 6 ani de partid şi de stat, harnicii ce­ Dacă aveam eu cap să fac a -*
tuncea o fotografie, le-aşi pune,
In cadrul Decadei culturii' In seara aceleaşi zile a avut Deşi acţiunea de electrificare de cînd prin hotărîrea partidului tăţeni ai comunei Vinerea, au acum faţă în fală şi aş zice : *
naţionalităţilor conlocuitoare, loc spectacolul cu opera „Freis- a început abia de cîteva săptă- „Aşa era in 1947 şi aşa este a-
duminică Ansamblul secuiesc de chutz“ de Weber. Sub cpiiduce- mîni, totuşi, pînă în prezent, şi guvernului s-au luat măsuri ridicat în sat un modern cămin cum in 1957“. Ar fi ceva, nu?*
stat din Tg. Mureş a oferit spec­ rea muzicală a dirijo'ruluî iMcîăn plantarea stîlpilor s-a efectuat
tatorilor, în sala Teatrului CCS, Surlaşu, opera, pusă în scenă de pe toată raza comunei, iar pe practice pentru stimularea şi cultural, ce în curînd va fi dat Stăm în plin cimp şi ascul- ,
un trumos program de cintece şi Jean Rînzescu, artist emerit, strada principală s-au şi întins tam cuvintele bătrînului foto­
dansuri secuieşti şi romîneşti. s-a bucurat de o frumoasă pri­ deja firele electrice. Grupul e- sprijinirea iniţiativelor creatoare în folosinţă, iar cetăţenii din graf. Cită dreptate are! Ele.
mire din partea publicului bucu­ lectrogen care va priiţii curent ne-ar fi fost de un real folosi,
Publicul bucureştean a primit reştean. Corul „Ion Vidu“ din de la uzina electrică este şi el ale cetăţenilor de la sate, pri­ satele Măgura, Blandiana, Orăş- astăzi.
cu multă căldură pe solii ~irtei Cluj, sub conducerea dirijorului gata de a intra în funcţiune.
naţionalităţilor conlocuitoare din D. Stan, a prezentat cu mult vind înfrumuseţarea şi înflorirea tioa.ra de Jos, Costeşti şi altele, Ca să se ajungă la oraşul i
ţara noastră. Această acţiune a organelor şi uzina de azi, s-au făcut ne­
succes în sala Teatrului satiric locale, sprijinită îndeaproape de acestora. au făcut deja fundaţiile pentru numărate transformări. S-au1
Teatrul evreesc de stat din locuitorii comunei, va permite ca dărimat dealuri şi străzi în­
Capitală a prezentat sîmbată muzical „C. Tănase“ din Calea în ziua de 30 Decembrie în ca­ Făcînd un bilanţ al realizări­ viitoarele cămine culturale. tregi pentru a se construi ter- 1
seara spectacolul „Raiul pe pă- sele oamenilor din Clopotiva, mocentrala, fabrica de aglo-'
mînt“ de H. Stolper si M. Bă­ Victoriei 174, al doilea concert lămpile de petrol să fie înlocuite lor din raionul Orăştie, în aceşti Tot prin autoimpunere şi con­ merare, uzina cocso-chimică...
lan, iar duminică piesa „Tevie cu becuri electrice.
lăptarul", dramatizare după coral care a cuprins lucrări de ani, putem constata cu vădită tribuţia în muncă s-au construit Avea dreptate bătrinul fo­
Schulem Aleichem de B. Popli- STOICA MARCU tograf. Erau necesare aseme
ker. Ion Vidu, Ion Chirescu, Sabin mîndrie, că numai prin autoim- şi grajdurile comunale moder­ nea fotografii. Puneai fafă in'
corespondent faţă trecutul cu prezentul. Ş t 1
ir Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Fi- punere şi muncă voluntară, au ne din comunele Orăştioara de ce ar fi mai edificatoare ca o'
fotografie a unei „case" fărăi
Duminică, opera romînă de laret Barbu, Matei Socor, Gheor- fost realizate lucrări de cons­ Sus, Ocolişul Mic, Dîncul Mare, geam, în care locuia familia1
stat din Cluj, a dat ultimele unui muncitor, pusă alături dei
spectacole în Capitală în cadrul ghe Vancu şi Nicolae Ursu. trucţii în valoare de 6 milioane Foit, Cugir şi Homorod.
turneului pe care îl între.nrinde
cu prilejul Lunii culturii. ? lei. - \ Tot din aceleaşi fonduri s-au
Dimineaţa, pe scena Teatrului Pe scena Teatrului C.C.S. for­ Demne de remarcat sînt în a- construit peste 20 de fîntîni pu­
de operă şi balet al R.P.R. ar­ maţii de artişti amatori din in­
tiştii clujeni au prezentat „Tî- dustria minieră şi din instituţii ceastă direcţie realizările cetăţe­ blice, adăpători pentru vite, po­
năra Gardă“ de I. Meitus pe un administrative de stat au pre­
zentat duminică un frrmos spec­ nilor din satele de munte ale duri şi multe altele.
libret de A. Maiisco, după cu­ tacol de cîntece şi dansuri ro­
mîneşti. comunei Balşa şi Almaş, unde Comitetele de cetăţeni alese în
noscutul roman al scriitorului
Şi-au dat concursul printie s-au construit şi sînt în curs de adunările populare şi însărci­
sovietic A. Fadeev. Conducerea alte formaţii, fanfara minerilor
de la Lupeni, orchestra de man­ terminare cele mai multe şcoli nate cu executarea acestor lu­
muzicală a spectacolului a apar­ doline a Ministerului Minelor,
Corul finanţe-bănci din Capita­ şi cămine culturale. crări, s-au dovedit demne de în­
ţinut dirijorului Alexandru Ta- lă, echipa de dansatori de la
I.M.S. — Şibiu, Orchestra de -A - Şcolile de 7 ani din Balşa şi crederea maselor, au dovedit
zan, iar regia artistică lui Ilie muzică uşoară a procuraturii ge­
Balea. nerale Bucureşti. Poiana, sînt azi mîndria oame­ spirit gospodăresc remareîndu-se alta, ce reprezintă un bloc îne­
Cărţi noi apărute cu nilor din aceste sate de munte. în special, cele din Cugir şi sa­ care s-au mutat azi familiile\
De asemenea, şcolile construite tul Poiana, în frunte cu deputaţii siderurgiştilor şi constructori-1
prilejul „Săptămînii în satele Acmariu, Ardeu, Ră- Robotin Ioan, Grunzea Vasile
cărţii" cătău, Bulbuc, Costeşti-Deal din şi alţii, care s-au interesat în­ lor hunedoreni ?
EDITURA ACADEMIEI R.P.R. comuna Cioara şi altele, sînt deaproape de executarea lucră­ Acum îl înţeleg pe bătrinul (
M. EMINESCU: Opere, voi. V. fapte grăitoare, care reflectă gri­ rilor votate în adunările popu­ fotograf...
ja partidului şi guvernului pen­ lare. PETRE ANDREŞOIU
C, l. PARHON: Opere alese,
voi. II. Prin Călanul de odinioară şi de azi
TRAIAN SAVULESCU şi alţii:
Porumbul.
* * * : Dicţionarul limbii romîne li­ Istoria comunei Călan şi a nele comunei şi ale uzinei. Prin iar in două s-a introdus radiofi-
locuitorilor săi este strîns lega­ munca lor şi cu sprijinul statu­ carea. In satul Strei s-a con­
terare contemporane, voi. IV tă de /ounerea în funcţiune a lui democrat-popular, Călanul a struit un cămin cultural, cu o
primului furnal. De-atunci, in devenit un puternic centru in­ sală de spectacole de aproxima­
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ rindurile oamenilor de aici s-a dustrial. tiv 400 locuri şi o bibliotecă în­
statornicit tradiţia de a moş­ zestrată cu sute de volume.
AL. ROSETTI: Introducere în fo­ teni din tată în fiu meseriile In uzină — care este consi­ Tot aici, 22 de familii au por­
de furnalişti, turnători, etc. In derată inima Călanului (cît şi nit pe drumul belşugului, în
O nouă formaţie artistică netică. trecut viaţa acestor oameni a în restul comunei) pulsează azi cadrul unor întovărăşiri agrico­
¦fost lipsită de bucurii. Deşi o viaţă nouă. Aici s-a pus în le. Datorită faptului că toate lu­
M. HAŞEGAN: Geografia, econo­ munceau cîte 12 ore pe zi şi funcţiune furnalul nr. 2 com­ crările sînt executate în comun,
în condiţii neomeneşti, nu pri­ plect mecanizat. Semicocseria numai în acest an întovârăşiţii
mică a R. P. Rornîne. meau drept răsplată decit un au obţinut cîte 5.000 kg ştiuleţi
salariu de mizerie. Toate avu­ s-a mărit cu o nouă baterie, iar de porumb la hectar şi 1.600
EPITURA TEHNICĂ ţiile pe care le realizau prin turnătoria şi atelierul mecanic kg griu.
sudoarea muncii lor, erau însu­ au fost înzestrate cu aparataje
f- M. BANARESCU: Motoare cu ar­ şite de o mîn.î de baroni prin­ moderne. Lîngă uzină s-a con­ Copiii de vîrstă şcolară din
tre care Ludwig von Haber, struit pentru muncitori un mo­ satul Crişeni, au acum o şcoa­
Nu e mult de cmd, intr-o după cerea Uniunti regionale a coopera- ; dere internă, voi. I. Emil Egon, Barbu Ştirbei şi dern cinematograf de vară. Clu­ lă nouă cu 4 săli de clasă, iar
bul s-a mărit pînă la o capaci­ părinţii lor sînt cu toţii în în­
masă, la sediul sindicalului Comerţ ţiei, care a pus la dispoziţia forma- ţ M. DRAGAN : Introducere mate­ alţii. tate de 400 de locuri şi s-a re­ tovărăşirea agricolă. La cămi­
Locuinţele .muncitorilor, în novat complect. Strada princi­ nul cultural, construit in aceşti
şi cooperaţie din oraşul Deva, un ţiei artistice sala nou construită a î matică în fizica teoretică modernă, pală este acum asfaltată. Locul anii se ţin conferinţe şi se pre­
majoritatea tor erau sărăcă­ dughenelor de altă dată l-a luat zintă filme cu. ajutorul carava­
mănunchi de oameni a hotărît să colţului roşu, a fost remediată şi lip-1 voi. I. cioase şi mizere. Cît despre lu­ acum magazinele textile, ali­ nelor cinematografice.
mină electrică nici că se pome­
înfiinţeze, pe lingă sindicalul Comerţ sa spaţiului pentru repetiţii. e EDITURA DE STAT PENTRU nea. Doar flăcările furnalului mentare, etc. O şcoală nouă de 4 ani s-a
mai împrăştiau noaptea cîte o In domeniul asigurărilor so­ construit şi în satul Călanul
şi cooperaţie din oraşul Deva, o for­ In acest fel s-a reuşit ca numărul f LITERATURĂ ŞI ARTĂ seînteie deasupra satului, lu- ciale progresele sînt remarca­ Mic. Odată cu inaugurarea ei.
minîndu-l pe-o parte. Încolo, a avut loc şi inaugurarea unei
maţie artistică. participanţilor la formaţie să sporeas- ; GRIGORE ALEXANDRESCU: O- întreaga comună era îngropată bile. Spre exemplu, in anul 1938 întovărăşiri agricole, in care au
într-o adevărată beznă. la Călan se afla un singur intrat 20 de familii cu 32 ha
De la început lucrurile păreau că că, ba mai mult, pe lîngă formaţia ţ pere, voi. I. punct sanitar cu un medic. A- teren arabil.
Din cauza proastelor condiţii curri, s-au construit aici un spi­
merg bine. Ca la orice început au de proză a luat fiinţă şi o echipă de ţ MIHAIL SADOVEANU : Opere, de viaţă, bolile şi mortalitatea tal pentru adulţi, un spital de Băile Călan au fost complect
făceau ravagii. Analfabetismul copii, o creşă şi o casă de naş­ renovate, iar locuitorii, din sa­
fost fixate zilele de repetiţie, a fost dansuri populare. | voi. XI. era în floare, iar locul asisten­ tere. Toaie acestea sînt deser­ tele vecine, cit şi muncitorii de
tei sociale îl ţineau descîntecele vite de 6 medici, precum şi de la uzină, se bucură acum din
alcătuit repertoriul, a fost găsit şi Datorită acestei munci însufleţite ţ M. BENIUC: Meşterul Manole. personalul medical corespunză­ plin de binefacerile acestor băi.
şi leacurile băbeşti.
instructorul respectiv; totul a fost duse de colectivul artistic, în cinstea t RADU BOUREANU: Umbra ste­ Pentru a ieşi din această si­ tor. Pe locurile unde se aflau Dar, realizările nu se opresc
bordeiele au răsărit ca ciuper­ aici. Oamenii din Călan, care
pus la punct pentru înjghebarea for­ aniversării a 10 ani de activitate a ţ lelor. tuaţie grea, muncitorii au ales cile zeci de locuinţe noi pentru au o veche tradiţie muncito­
calea luptei împotriva patroni­ muncitori. Dar, despre cîte alte rească, sînt porniţi pe alte fap­
maţiei respective. comerţului de stat, pe scena clubu- | I. M. SADOVEANU: Ion Sîntu. lor, — calea grevelor. Dar, de realizări din Călan nu s-ar te mai măreţe. Şi, siguranţa
fiece dată primeau în loc de 'pentru realizarea lor, este în­
A sosit şi ziua primei repetiţii şi lui , Cooperatorul“ din Deva, a fost | DAN DEŞLIU: Cîntec de ruină. pîine şi condiţii de muncă ome­ putea vorbi... săşi existenţa regimului de de­
neşti, gloanţe şi libertatea de Să vedem însă cum s-au mocraţie populară, pentru a că­
cu această zi au începui şi greută­ prezentat nu de mult primul specia- 1 VICTOR EFTIMIU.:,, Odă limbei şomaj. rui întărire muncesc neobosit.
transformat în anii puterii popu­
ţile. Cea dinţii greutate a constat în col al tinerei formaţii' artistice a sin- t romîne. ‘ Astăzi, oropsiţii Călanului de lare şi satele aparţinătoare Că­ I. MANEA
odinioară sînt stăpîni pe desti­ lanului. De pildă, din cele 7 sa­
mobilizarea oamenilori Neprezentarea dicatulut‘“Cotnerf şi cooperaţie din î NAGY ISTVAN*: In numele veci­ te, 5 sînt complect electrificate,
la repetiţii a unora din cei recrutaţi Deva. I nătăţii.
a îngreunat munca instructorului. Spectacolele tinerei formaţii vor r VERONICA PORUMBACU: Li-
S-a ajuns la situaţia incit la unele continua şi în viitor, prin deplasă-1 rice. ^Br . ,ţg. ffg. r nţ»
repetiţii să nu se mai prezinte decîi rile pe care le va face in raioanele I *** : Arta populară în R. P. Ro­
2—3 interpreţi, fapt pentru care in­ regiunii, In sdurt timp ¦ programul ¦ mînă, voi. I.
structorul trebuia să înlocuiască cîte fiind complectat cu bucăţi ale for- * EDITURA TINERETULUI
trei sau patru, citindu-le rolul la re­ maţiei de dansuri care se pregăteşte J TUDOR ARGHEZI: Tablete (1944-
petiţii. O altă greutate consta în fap­ sub conducerea irig. Oros l.iviu, Iau- i 1957).
tul că nu exista sală de repetiţii, a- reat al festivalurilor de la Berlin şi i MARIA BANUŞ: La porţile ra­
ceslea se desfăşurau la sediul sindi­ Moscova. ? iului.
catului orăşenesc. Actorii amatori ca Himona Cons- ţ M. BENIUC: Călători prin conste­
Toate acestea insă nu au dus la iantin, V. LăzărescU, D. Adămescu, i laţii.
descurajare, dimpotrivă. Printr-o V. Tamaş, precum şi ceilalţi inter- î GEO BOGZA: Pagini contempo­
muncă susţinută dusă de către con­ preţi sînt hotărîţi să se prezinte cît | rane.
ducerea sindicatului şi chiar prin ac­ mai bine în faţa spectatorilor, prin- i DEMOSTENE BOTEZ: Bucuria
ţiunile de mobilizare întreprinse de
unii interpreţi, abserdările de la re­ ir-o interpretare cit mai veridică a ţ
petiţii au fost înlăturate. De aseme­
nea, prin sprijinul acordat de condu- rolurilor ce li se repartizează. ţ tinereţii.
MIHU DRAGOMIR: Odă pămîntu-
I. BORDAN ţ
corespondent ? lui meu.
¦<• A N. LABIŞ: Lupta cu inerţia.
ducţia de mărfuri şi legea valorii în şi a comunismului" şi alte probleme tratate în referat. De altfel cursanţilor să recomande cursanţilor. Propagandis­
socialism", „Planul de producţie al în­ legate de experienţa universal valabilă li se cere a folosi aceleaşi metode în tul să recomande lucrări din operele
treprinderii — organizarea muncii pen­ a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ studiu, ca şi cele arătate mai sus, clasicilor marxism-leninismului, din ma­
tru îndeplinirea ritmică a planului de brie şi aplicarea ei de către partidul propriu zis un studiu cu dublu carac­ nualul de Economie politică, materia­
fiecare unitate productivă, în scopul Pentru evitarea în viitor a acestor producţie", sau ca temă, „Productivi­ nostru. ter: studierea bibliografiei indicate şi le ce apar în revistele de specialitate,
obţinerii unor indici înalţi în procesul deficienţe va trebui să ţinem seama tatea muncii şi factorii creşterii ei — studierea acelor fenomene în secţie, sec­ broşuri în ajutorul celor ce studiază
de producţie. Aceste cercuri au obţinut de o serie întreagă de considerente în analiza căilor prin care se poate rea­ Programul cercului poate fi modificat tor, pe şantier etc. 1, economia industrială sau agrară etc.
dc acum rezultate bune; ele se bucură conducerea şi desfăşurarea activităţii liza şi depăşi sarcina de creştere a chiar în timpul anului şcolar — cu
de o largă apreciere din partea cursan­ cercurilor de economie concretă. productivităţii muncii, căile reducerii aprobarea organului de partid — dacă In acest fel cursanţii vor putea să In vederea unei pregătiri multilate­
ţilor care văd că studiul lor aduce preţului de cost al producţiei" şi altele intervin probleme importante în viaţa discute pornind de la baza teore" " a rale a propagandiştilor şi a îndrumă­
roade concrete în munca colectivului ? asemănătoare. economică a întreprinderii. temei şi să facă propuneri valoroase rii cercurilor de economie concretă,
întreprinderii. Este ştiut că cercurile de economie în şedinţa cercului, propuneri menite cabinetelor de partid le revin sarcini
concretă sînt o formă a învăfămîntu- In multe întreprinderi, cu ocazia pre­ Cercurile de economie concretă îşi să contribuie la îmbunătăţirea organi­ mari. Ele trebuie să-i înarmeze pe pro­
Totuşi în anul şcolar trecut, unii lui de pariid. Ele se organizează în gătirilor pentru deschiderea învăţămîn- ţin şedinţele la intervale de 2—3 săp- zării producţiei, la realizarea cu un pagandişti cu cunoştinţe în domeniul
propagandişti din regiune aveau ne­ cadrul organizaţiei de bază, pe între­ tului de partid, programul a fost su­ tămîni. Aceasta depinde şi de amploa­ ceas mai devreme şi în condiţii tot mai economiei socialiste şi cu probleme con­
clarităţi în legătură cu modul de func­ prinderi, sau în secţiile productive ale pus discuţiilor cursanţilor şi complectat rea temei aflată în studiu. bune a marilor sarcini ce stau în crete ale economiei industriale şi agra­
ţionare şi conducere a cercului de e- acestora, iar în agricultură în S.M.T., cu propunerile acestora. De remarcat faţa colectivului întreprinderii. re. Pentru a putea face acest lucru în
conomie concretă. G.A.S., precum şi în transporturi, în este faptul că Ia stabilirea programu­ In ce priveşte metodele de lucru şi condiţiuni cît mai bune, este bine ca
construcţii etc. In aceste cercuri sînt lui, în multe locuri, au participat şi sarcinile propagandistului (şi ale Aceste propuneri trebuie să fie îna­ pe plan raional, programele cercuri­
Unii tovarăşi şi-au spus: dacă e încadraţi membri ai birourilor organi­ tovarăşi din conducerea întreprinderilor, cursanţilor, bineînţeles), aici ar fi multe intate de îndată comitetului de partid lor să fie coordonate. Studierea unei
vorba de economie, „concretă" atunci zaţiilor de bază, activişti, ingineri, care au propus includerea în program de spus. şi conducerii întreprinderii. In viitoa­ teme (spre exemplu, a productivităţii
să discutăm „la concret", problemele tehnicieni, maiştri, muncitori frtrn'-'şi în a celor mai urgente probleme econo­ rea şedinţă, propagandistul, să comu­ muncii) să fie planificate cam în ace­
de producţie. In astfel de cercuri nu producţie, planificatori, contabili etc. mice ale întreprinderii. In şedinţa cercului e bine ca pro­ nice cursanţilor, felul cum au fost eaşi perioadă, în aceeaşi lună, în toa­
s-a mai indicat bibliografie cursanţilor, Bineînţeles că e un mare avantaj pen­ pagandistul la unele teme să facă o traduse în viaţă propunerile făcute de te cercurile. Deşi tratarea acestei te­
aceştia Ia rîndul lor nu studiau, ci, tru buna desfăşurare a învăţăinîntului Astfel de programe bine concepute, scurtă expunere în care să atragă a- ei. Acest lucru stimulează pe tovarăşi, me va fi diferită de la o întreprindere
în urma expunerii unei conferinţe sau în cerc, dacă componenţii săi sînt au fost întocmite la mina Lupeni, la tenţia cursanţilor asupra principalelor le măreşte interesul şi simţul de răs­ la alta, sau de la secţie la secţie, fiind
a unui referat in cerc, fiecare şef spu­ tovarăşi care au de acum cunoştinţe Trustul 4 construcţii şi I.C.S. Hunedoa­ probleme pe tema ce urmează a fi pundere. diferit şi specificul unităţilor respec­
nea „ce-I doare", şi deseori se mărgi­ în domeniul economiei politice. ra, Ia depoul C.F.R. Teiuş etc. studiată şi să dea recomandări de ma­ tive, — totuşi cabinetul va putea or­
neau să arate doar deficienţele altor Să vedem, in cele ce urmează, ce teriale ce urmează a fi studiate. S-ar putea cita multe exemple în ganiza expuneri sau consultaţii la a-
sectoare de muncă, fără să facă pro­ cuprinde programul acestor cercuri şi Desigur, alcătuirea programului nu urma aplicării propunerilor făcute de ceastă temă pentru toţi propagandiştii
puneri bine gîndite — pe baza unui care sînt metodele de studiu. trebuie privit ca un lucru rigid. In a- Deci, nu trebuie să considerăm că cursanţi în cercuri, sau obţinînd rezul­ cercurilor de economie concretă şi se
studiu — care să ducă Ia înlăturarea Programul cercurilor de economie fară de temele cu caracter economic în cercul de economie concretă nu mai tate însemnate în îmbunătăţirea organi­ va putea exercita un control mai bun.
lipsurilor. concretă se elaborează de către organi­ pot fi programate lecţii şi conferinţe sînt necesare expuneri de lecţii sau zării producţiei şi în realizarea de mari Comitetele de partid din întreprinderi
zaţiile de partid din unităţile amintite care să vină în ajutorul cursanţilor, conferinţe, pe motivul că ar fi un cerc economii. Spre exemplu, la termocen­ şi birourile organizaţiilor de bază să
In acest fel şedinţele cercului se mal sus şi se aprobă de către comi­ în vederea îmbogăţirii cunoştinţelor Ia un nivel superior, unde oamenii trala Paroşeni, după studierea şi trans­ informeze periodic pe propagandişti
transformau într-o a doua consfătuire tetele raionale sau orăşeneşti de par­ lo. ideologice şi de cultură generală au suficientă experienţă în munca cu punerea în viaţa a propunerilor cursan­ despre problemele actuale ale între­
de producţie. Prin astfel de metode nu tid. c a : dezbaterea unor hotărîri ale parti­ cartea. Dimpotrivă practica a dovedit ţilor cercului de economie concretă, pri­ prinderii, secţiei, şantierului etc. şi des­
se întăreşte legătura teoriei cu practi­ La întocmirea programului trebuie dului şi guvernului, expuneri despre pa­ că lecţiile, conferinţele şi alte expu­ vind folosirea mai raţională a braţelor pre felul cum sînt realizaţi indicii can-
ca, ci mai de grabă rămîne un practi­ avut în vedere în primul rînd, sarci­ triotismul socialist şi internaţionalismul neri în cerc sînt deosebit de folositoare de muncă la secţia combustibil, s-a titaiivi şi calitafivi ai producţiei.
cism îngusî. In felul acesta oamenii nile economice generale ale construc­ proletar, despre situaţia internaţională cursanţilor în studiu ce-1 fac aceştia. obţinut o economie lunară de peste
nu fac studiu politic, ei nu-şi îmbogă­ ţiei socialiste din ţara noastră, precum şi alte teme actuale. Pot fi invitaţi diferiţi specialişti şi din 170.000 lei. La Aninoasa, ca un rezul­ Organele şi organizaţiile de partid,
ţesc cunoştinţele economice. şi problemele ce Izvorăsc din sarcinile afara cercului, pentru a vorbi cursan­ tat al propunerilor cursanţilor, pentru trebuie să acorde întreaga atenţie bu­
cele mai arzătoare ale întreprinderii. Cu ocazia deschiderii anului şcolar ţilor. extinderea armării metalice în sectorul nei desfăşurări a activităţii cercurilor
In unele locuri — ce e drept, puţine Este recomandabil a se include în pro­ 1957—1958 în cercurile de economie II, s-a îmbunătăţit simţitor transportul de economie concretă. Cu cît membrii
la număr — se purtau discuţii doar a- gram teme deosebit de importante cum concretă — ca de altfel în toate cele­ Apoi se fixează cursantul sau colec­ pe galerie şl se fac uneori economii la de partid şi cadrele din activul fără
supra unor probleme teoretice, iar la sînt : „Centralismul democratic în con­ lalte forme de învăţămînt — au fost tivul care va întocmi referatul şi-l va materialul lemnos. de partid, vor fi mai bine înarmate cu
ducerea economiei socialiste”, „Pro­ făcute expuneri despre „Importanţa susţine în şedinţa viitoare, pe baza cunoştinţele economice, cu atît vor pu­
„direcţiei generale", mai mult despre istorică mondială a Marii Revoluţii căruia se va purta discuţiile. întoc­ Asemenea rezultate sînt şi Ia U.M. tea să contribuie mai mult la îndepli­
unele probleme mari, de perspectivă, din Octombrie", ceea ce a prilejuit mirea referatului este o sarcină de Cugir, Ia secţia turnătorie a Combina­ nirea sarcinilor măreţe trasate de partid
ale producţiei. dezbateri vii în jurul unor probleme mare răspundere. Se recomandă ca nu tului siderurgic Hunedoara, la între­ în opera de construire a socialismului
ca: „învăţătura inarxist-leninistă des­ un singur cursant, ci un colectiv de prinderea Zlatna, depoul C.F.R. Si- în patria noastră.
pre revoluţia socialistă", despre „Dic­ 2—3 tovarăşi să-l redacteze pe baza meria etc.
tatura proletariatului", despre „Rolul unui studiu temeinic al bibliografiei EMERIC HOROVITZ
P.C.U.S, în construirea socialismului indicate, precum şi pe baza studierii Mai sînt însă unii propagandişti care
la locul de muncă, al aspectelor ce-1 nu ştiu ce fel de bibliografie trebuie
îmbracă problemele ce urinează a fi