Page 68 - 1957-12
P. 68
Nr, 93? DRUMUL SOCIALISMULUI «AgBigMteggtfagBgjaSijn Pagi 3
VI ATA de p a r t i d ¦Asigurarea îndeplinirii ritmice
Dezvoltarea producţiei agricole a pianului la cărbune-principala
sarcină de mare răspundere sarcină a colectivului nostru ?
(Urmare din pag. 1-a) tehnicii noi trebuie privită ca o
¦Sîmbătă 14 decembrie, a.c., reprezen tă din familiile satului sînt încadrate cese. Aici s-a realizat planul la carne O altă ramură pe care Comitetul ra nizaţiile de masă, care dispun de for atunci cînd avem- două abataje problemă deosebit de importan
tanţii organizaţiilor de bază din raio în forme socialiste ale agriculturii. şi lapte pe cap de animale. ional a neglijat-o într-o oarecare mă ţe uriaşe, la rezolvarea sarcinilor ce care necesită atacare nouă de tă, pentru că de ea depinde creş
nul Haţeg s-au adunat în cadrul con sură, a fost aceea a pomiculturii. Con stau în faţa organizaţiilor de partid, fîşie, la unul din ele oprim îna terea producţiei, a productivită
ferinţei raionale de partid pentru a a- Majoritatea acestor succese s-au în Totuşi darea de seamă prezentată diţiile raionului permit dezvoltarea a- rezultatele au fost din cele mai bune. intarea în plin ..şi atacăm îîşja ţii muncii şi reducerea preţului
naliza felul cum au muncit timp de registrat însă în ultimele 3 luni. Ce de comitetul raional, la conferinţa ra cestei ramuri. Trebuie numai ca să Trebuie însă să ştii cum să foloseşti nouă, apoi în timp ce al doilea de cost al cărbunelui. Personal,
un an de zile pentru traducerea în s-a petrecut în restul anului ? Atît da ională de partid, a oglindit în mică ne ocupăm intens de ea. De aceea, această forţă. atacă normal, la primul se scoa- am văzut la'sectorul iîl în bri
viaţă a propriilor lor hotărîri, cum au rea de seamă, dar mai ales discuţiile, măsură activitatea depusă în această Comitetul raional va trebui să îndru te testul de cărbune rămas. A. gada lui Csiki Emeric, foloase
aplicat în sate, întreprinderi şi insti au scos Ia iveală cu tărie lipsurile. In direcţie. Acest lucru este o urmare a me toate unităţile socialiste din agri Apreciind lucrările conferinţei raio vem deci o poziţie de cărbune le aduse de introducerea maşinii
tuţii hotărîrile partidului nostru drag. această perioadă, respectiv primele 7-8 însăşi muncii slabe desfăşurate în dez cultură, pe ţăranii cu gospodării indi nale de partid, tov. Rudolf Balasz, permanent în extracţie la cele
AUt darea de seamă prezentată de luni ale anului, munca desfăşurată nu voltarea zootehniei. Comitetul raional viduale să dezvolte pomicultura. Este membru în Biroul Comitetului regio d,ouao ab, at,ajJ.e. .La. abat,aJj.ul, ,lui. de încărcat cărbune cu sape şi
tovarăşul Octavian Ienăşescu, prim-se- a îmbrăţişat cele mai eficace forme. de partid şi chiar Sfatul popular ra necesar ca împreună cu sfatul popu nal de partid Hunedoara, a arătat că Iovan Andronic vom aplica noua
cretar al Comitetului raional P.M.R. In acest timp Comitetul raional a mun ional şi-au îndreptat atenţia mai mult lar raional să se asigure baza de ma ele s-au desfăşurat la un nivel cores eşalonare propusă de noi. '°PeM: uşurarea efortului fizic
Haţeg, cît şi discuţiile purtate în ju cit sectar, pe campanii, nefolosind toa înspre sectorul agricol. Este explicabil terial săditor. Dezvoltarea acestei ra punzător, că au scos în evidenţă re
rul acesteia, au scos în evidenţă suc te forţele de care dispunea. De ase astfel de ce în sate cu un pronunţat muri nu duce decît la realizarea de zultatele obţinute de organizaţiile de Aplicarea măsurilor elaborate şi randamentul sporit al amceuansctiă‘i
cesele obţinute în toate domeniile de menea, Comitetul raional de partid a caracter zootehnic, unde sînt posibilităţi, venituri sporite în unităţile socialiste partid în toate domeniile de activi de pe urma lucrului cu
activitate. Cum însă raionul Haţeg neglijat, în mod nepermis întărirea e- au fost create întovărăşiri agricole, un ale agriculturii, la ridicarea nivelului tate. In ultimele trei luni activitatea de conducerea tehnică, cu spriji
are un pronunţat caracter agricol, pro- conomico-organizatorică a unor unităţi de au intrat familii multe cu suprafeţe de trai al ţărănimii. Comitetului raional s-a înviorat mult. nul permanent al organizaţiei de maşină. curînd conducerea
plema principală a constituit-o tocmai socialiste. In felul acesta ele nu au mici, cu toate că întovărăşirile zoo Acest lucru s-a reflectat în rezulta bază a sectorului, ne va permi
acest lucru. fost centre de atracţie a ţărănimii tehnice ar fi fost mai indicate. Mai mult sprijin tele pozitive din perioada respectivă. exploatării ne va repartiza o a-
muncitoare. Aşa stau lucrurile la şi îndrumare Astfel, numărul unităţilor socialiste te realizarea şi depăşirea anga
Succesele obţinute G.A.C. Demsuş, Ostrov şi Peşteniţa, O statistică a suprafeţelor arabile ale agriculturii, al familiilor intrate jamentelor luate. semenea maşină, care o vom in-
pot fi mai mari unde nu s-au mal înscris noi membri. şi fîneţelor, întăreşte aceste afirma organizaţiilor de masă în aceste unităţi, a crescut. troduce la abatajul nr. 0, unde
ţii. in raionul Haţeg sînt peste 33.000 ÎNTREBARE : E drept ca a- condiţiile de exploatare şi puri
Pornind de Ia specificul economic ai O lipsă a Comitetului raional de ha fîneţe şi peste 20.000 ha teren a- in munca sa Comitetul raional de Şi munca cuitural-educatlvă s-a îm plicarea întocmai a acestor mă tatea cărbunelui sînt cele maî
raionului — agrar — Comitetul raional partid în această problemă a consti rabil. Bine documentat a tratat acea- partid s-a folosit cu pricepere de or bunătăţit. Cu mai multă competenţă suri va asigura ritmicitatea favorabile încărcării mecanizate.
de partid şi-a îndreptat atenţia mai mult tuit-o şi slaba muncă desfăşurată în ganizaţiile de masă, în majoritatea aparatul de partid s-a ocupat de a- producţiei de cărbune în sector,
în problemele legate de transformarea cadrul organizaţiilor de bază. Din a- | Co n f e r i n f a locurilor. Faptele au dovedit că acestea ceastă problemă. Activitatea cultural- dar am dori să cunoaştem care în altă ordine de idei, colecti
socialistă a agriculturii, creşterea nu ceastă cauză, nu peste tot cumuniştii au fost de un real folos în munca de artistică din sate se desfăşoară mai este preocuparea pentru introdu
mărului de unităţi şi întărirea lor e- au fost în fruntea acţiunii de trans fraională de partid] transformare socialistă a agriculturii. bine. Ea a contribuit astfel la obţi cerea tehnicii noi, pentru conlu vul nostru, într-o consfătuire de
conomico-organizatorică. Aceasta fiind formare socialistă a agriculturii. Aşa Atragerea deputaţilor, femeilor, utemiş- nerea de noi şi însemnate realizări în
una din sarcinile trasate de conferinţa stau lucrurile în satele Sîntămăria, I HAT E0 tilor în munca de transformare socia toate domeniile de activitate. crarea mai activă cu maiştrii şi producţie, a luat hotărîrea, pe
raională de partid din anul trecut. Măceti, Vîlcele Rele, Unciuc, Baru listă a agriculturii în comuna Rîu- minerii de frunte, ai sectorului ?.
Comitetul de partid al raionului Haţeg Mare şi altele. $” Bărbat, oraşul Haţeg şi altele a dat Astăzi munca în cadrul Comitetului baza cererilor personale, de a
a găsit cu cale să dea în răspundere roade. raional de partid s-a îmbunătăţit. RĂSPUNS : Conducerea sec
fiecărui membru al său munca de în Un aspect negativ în munca Comi stă problemă tov. Aurel Petrinca, se- Luarea în colectiv a hotărîrilor a fă torului consideră, că, pe lîngă plasa la locurile de muncă mai
drumare şi sprijinire a unităţilor so tetului de partid s-a manifestat şi creiar al Sfatuluj popular raional Ha Nu peste tot însă organizaţiile de cut ca munca să fie mai competentă, problemele ridicate zilnic de ex
cialiste existente, in acelaşi scop, Bi prin atitudinea de laudă şi chiar îm- ţeg. El a arătat că la G.A.S. Haţeg, bază au fost la înălţimea sarcinilor nai eficace. Aparatul de partid a fost grele, mineri încercaţi, membri
bătarea de pe urma unor succese mici, G.A.C. Ostrov şi Peşteniţa s-au obţi privind conducerea şi controlul înde pregătit mai bine, fiind controlat şi tracţia cărbunelui, introducerea
roul raional a organizat consfătuiri, care au demobilizat avîntul în muncă. nut venituri mari din fermele zooteh plinirii sarcinilor organizaţiilor de îndrumat în muncă cu mai multă răs de partid, care să asigure înde
schimburi de experienţă şi vizite cu nice. Condiţii sînt — a arătat tov. A. masă. De aceea, nu este întîmplător pundere.
conducerile G.A.C. şi ale întovărăşiri O atitudine de delăsare totală sau Petrinca — ele trebuie însă folosite. faptul că la G.A.C. Peşteniţa, deşi plinirea cu cinste a pianului la
lor. Aceste măsuri au contribuit la parţială au manifestat şi unii membri Cauzele care frînează dezvoltarea a- organizaţia de bază este puternică, Eficacitatea muncii de propagandă
generalizarea metodelor bune de mun ai comitetului raional de partid. Sar cestui sector, constă în primul rînd munca cu tineretul este aproape ine a fost în acest an mai mare. Nu în toate brigăzile. La abatajul nr.
că. Membrii comitetului raional s-au cinile pe care Biroul raional le-a în în asigurarea bazei furajere. Păşunile xistentă. Tov. Iosif Pasc, secretarul tîmplător în comuna Sălaş toţi cursan
ocupat în general cu mai multă com credinţat acestor tovarăşi nu au fost existente au o producţie scăzută. Pes organizaţiei de bază şi membru în Co ţii învăţămînţuiui de partid s-au în 2, unde sînt cele mai grele con
petenţă de sarcinile ce le-au fost tra duse în toate cazurile la bun sfîrşit. te 7.500 ha păşune sînt slab producti mitetul raional de partid a neglijat scris în forme socialiste ale agricul
sate. Rezultatele acestei munci s-au Printre aceştia se numără tov. Gecse ve, ele sînt acoperite cu tufişuri, ca, complect munca cu tineretul. turii. Asemenea exemple se pot da şi diţii de muncă, lucrează brigada
concretizat în creşterea simţitoare a Belia, Szekely Elisabeta. Maria Faur, de pildă, în comunele Berthelot (780 din alte comune. Ele dovedesc nivelul
producţiei de cereale în unităţile so Isaia Barna, Amos Munteanu şi alţii. ha), Demsuş (700 ha), Rîu Alb (1200 Nici organizaţiile de bază din între înalt la care s-a desfăşurat învăţă- condusă de comunistul Drob
cialiste ale agriculturii, faţă de cea Nici Biroul raional însă, nu i-a tras ha), Lunca Cernii (2.700 ha), Pui prinderile economice din raion nu mîntul de partid.
obţinută în gospodăriile individuale. la răspundere cu destulă tărie pentru (700 ha) şi altele. De asemenea, o s-au ocupat în suficientă măsură de Gheorghe, iar la nr. 3, brigada
Astfel, G.A.C. din Rîu-Bărbat a obţinut inactivitatea lor, considerînd ca un suprafaţă de 1.717 ha păşuni sînt de munca de educaţie a tineretului. Ma In această perioadă Comitetul raio
o producţie medie de 2.051 kg grîu lucru în plus, care nu face nici bine gradate. nifestările nesănătoase se mai fac pe nal de partid şi-a îndreptat centrul comunistului Daneijj Gheorghe,
la hectar, faţă de 1.250 kg obţinute nici rău. Asemenea atitudine de de alocuri simţite în comportarea tineri de greutate al muncii sale, jos, în
în sectorul individual. Întovărăşirea din lăsare în muncă s-a manifestat şi la De acest lucru se fac vinovate şi lor. Sînt puţine acele organizaţii de organizaţiile de bază. Organizaţiile miner încercat, •!$§L f
oraşul Haţeg a obţinut de pe 10 hec unii activişti de partid, cum sînt tov. sfaturile populare comunale, oare ne bază care au analizat măcar odată, de bază au simţit un sprijin mai ma
tare în medie 2.200 kg grîu la ha, cu Avram Murg, Ion Cetină, Ion Uiheli, fiind trase la răspundere pentru acea în tot cursul anului, munoa organiza re şi mai permanent. Controlul înde ¦A.-
1.000 kg mai mult decît în sectorul Ion Dobrei şi alţii. Slaba lor activi stă delăsare condamnabilă, nu au cău ţiei de U.T.M. plinirii sarcinilor trasate acestora s-a
tate s-a răsfrînt asupra muncii pe tat să se obosească deloc. Aşa se ex făcut în permanenţă. PETRECE?I O SEARA PLĂCU TA
individual. care trebuia s-o desfăşoare organiza plică şi faptul că fondurile din. bu- Cu totul nesatisfăcător s-au ocupat
Aceste exemple vii, cît şi munca des ţiile de bază de care aceştia au răs getui local, destinate pentru reface unele organizaţii ’ de partid de mun Totuşi, unele lipsuri au influenţat .f/Ut I I • • . s. La
puns. rea păşunilor şi construcţii pastorale ca sfaturilor populare. Nu totdeauna obţinerea de rezultate şi mai bune în
făşurată în rîndul ţăranilor muncitori pe anul 1956, nu au fost cheltuite organizaţiile de bază au mobilizat munca Comitetului raional. Sarcinile Restaurantul MINERUL" din Petroşani
din satele raionului, de către activiştii Nu peste tot, organizaţiile de par nici jumătate. Din suma de 433.000 sfaturile populare, deputaţii, în. rezol trasate activiştilor de . partid , nu au ~---------- ----------*— ---------
de partid, de stat şi de comuniştii or tid au antrenat în munca de trans Iei destinată curăţirii păşunilor, s-a varea sarcinilor privind munca de fost urmărite întotdeauna cum s-au ® Specialităţi culinare, seara grătar. >¦*'
ganizaţiilor de bază, au făcut ca nu formare socialistă organizaţiile de ma cheltuit doar 122.000 lei. In cel mai transformare socialistă a agriculturii, realizat. Slab s-a ocupat Comitetul ra
mărul familiilor încadrate în unităţile să. Sfaturile populare, deputaţii, fe scurt timp păşunile trebuie refăcute. ridicare a nivelului material şi cul ional de munca organizaţiilor de ba ° Vinuri Cotnar, Tîrnave şi Alba Iulia.
socialiste ale agriculturii să crească. meile, utemiştii, deseori au fost lăsaţi tural al ţărănimii. In sate ca Rîu- ză din satele de munte. Acest lucru
De pildă, în comuna Toteşti, numărul în afara problemelor de transformare Trebuie ca în viitor să se insiste mai Bărbat, Bretea Strei, Sarmizegetusa îl arată însăşi rezultatele din aceste ° Muzică 0 Dans.
familiilor înscrise în întovărăşirile a- socialistă a agriculturii. Munca aces mult în problema dezvoltării zooteh şi altele, sfaturile populare fiind mo locuri. Nesatisfăcător s-a ocupat Co
gricole, s-a dublat, creîndu-se astfel tor organizaţii nefiind controlată şi niei. G.A.C. din raion să fie îndruma bilizate de oganizaţiile de partid au mitetul raional de munca U.T.M. şi Refrenele vocale: Ica Marinescu-Adamescu.
condiţii pentru cooperativizarea întregii îndrumată cu destulă competenţă, roa te spre dezvoltarea creşterii de ani muncit cu multă eficacitate. Ele s-au mai ales a femeilor.
comune. Asemenea rezultate s-au obţi dele au fost şi ele mai slabe. male. De asemenea, în satele cu pă dovedit astfel a fi Ia înălţimea sarci
nut în întovărăşirile din raza comu şuni mari să se formeze cît mai multe nilor ce le revin ca organe ale pu încă nu s-a făcut totul în ce pri
nelor Sălaş, Berthelot, Rîu Alb şi o- Zootehnia şi pomicultura forme de creşterea în comun a anima terii de stat. veşte întărirea compoziţiei sociale a
raşul Haţeg. — două ramuri lelor. Toate acestea vor permite ca în partidului, în atragerea de noi mem
cu perspective scurt timp raionul Haţeg să ajungă Munca în rîndul femeilor a fost şi bri şi candidaţi de partid. In această
in momentul de faţă sectorul socia un puternic raion zootehnic. Nu tre ea neglijată deseori. Pe bună drep perioadă Comitetul raional nu şi-a în
list agricol în raionul Haţeg, cuprinde Zootehnia şi pomicultura sînt două buie neglijată în această direcţie nici dreptat atenţia spre a face o educaţie
4 G.A.C. cu 119 familii şi o suprafaţă ramuri care au condiţii prielnice de rasele de animale. Rasa Pintzgau s-a tate tov. Rozina Pop a criticat Co patriotică tineretului, cu toate că au
de 623 ha, 38 întovărăşiri agricole cu dezvoltare. Păşunile întinse de şes şi dovedit a fi cea mai adaptabilă raio existat condiţii pentru acest lucru.
1.196 familii cu o suprafaţă de 971 ha. de munte, permit dezvoltarea creşterii nului Haţeg. De aceea, ea trebuie să mitetul raional de partid care a ma
şi 13 întovărăşiri zootehnice cu 781 de animale. In acest scop Comitetul se bucure de toată atenţia. In ce priveşte munca de transfor
familii şi cu 6.656 oi. Faţă de situaţia raional de partid a dovedit oarecare nifestat în mai multe rînduri delăsare mare socialistă a agriculturii, rezul
din anul trecut, sectorul socialist al preocupare. Astfel, în raion au luat Să creştem vaci cu producţie mare tatele din ultimul timp ne îndreptă
agriculturii a crescut cu 18 unităţi, fiinţă 13 întovărăşiri zootehnice cu 781 — a arătat tov. Iacob Vlaiconi, direc în această direcţie. Acest lucru s-a ţesc să credem că se vor înregistra
182 familii cu 168 ha. familii şi 6.656 oi. In ultimul timp s-a torul G.A.S. Haţeg. Să nu ne bucure succese tot mai mari. Trebuie însă să
înfiinţat în satul Coroieşti o coopera pe noi că avem vaci multe şi care răsfrînt şi asupra muncii din cadrul nu ne oprim aici, succesele trebuie
Rezultatele se datoresc atît formelor tivă zootehnică de creşterea animale dau o producţie de lapte mică. Sco consolidate şi lărgite, a spus în în
de org :zare a muncii aparatului de lor mari, în care au intrat 25 fami unor organizaţii de bază. Este sem cheiere tov. Rudolf Balasz.
partid,- 'cît Şi muncii permanente des lii cu 27 vaci. pul muncii noastre să fie, animale
nificativ faptul că în comunele Rîu Conferinţa a adoptat apoi un am
Şi în cadrul G.A.S. Haţeg, în ra multe şi productive, plu plan de măsuri privind munca de
mura zootehnică s-au înregistrat suc Alb, Săcel, Sîmpetru, organizaţiile de viitor. Cei prezenţi şiiau manifestat
prin votul lor hotărîrea de a lupta
bază n-au sprijinit acţiunea de reor pentru traducerea în viaţă a prevede
rilor acestui plan, care' vor duce la
ganizare a muncii femeilor.
Faptele au dovedit că acolo unde
s-au folosit cu pricepere toate orga-
făşurate de organizaţiile de bază. îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă,
In comuna Sălaş, Ia începutul anu nemurii Comifeluloi raional de parlld materiale şi culturale, în întreg ra
lui erau doar 5 familii în întovărăşire ionul Haţeg.
— a arătat tov. Marin Bîrlea, secre
tarul Comitetului comunal de partid. V. FURIR
Astăzi întovărăşirea a crescut la
67 familii. Cheia succeselor a constat i Ardeleanu Petru, linior P.T.T.R. 16. Frankfurt Tiberiu, strungar 30. Pândele Petru, şofer Baza I.C U T .I. Petroşani c c f e t a r I m js
în faptul că s-au atras în munca de 2. Avramescu Francisc, colectivist 17. Grozav llie, strungar 31. Paşuth Iosif, miner
lămurire toţi comuniştii şi deputaţii 3 Barna Isaia, învăţător 18. Her Dumitru, maistru minier 32. Paşca Gheorghe, lăcătuş fruntaşă pe ţară C A R P A T l,.
din sat. Dar mai întîi aceştia au dat 4, Bardan Traian, învăţător 19. Ienăşescu Octavian, tîmplar 33. Pasc Iosif, colectivist Sîf/reic c u
exemple înscriindu-se printre cei dintîi 5, Berindeanu Ana, muncitoare 20. Iancu Terezia, întovărăşită 34. Pipău Vilma, colectivistă Colectivul I.C.R.T.I. Petroşani des
în întovărăşirile agricole. Nu putem 6, Bîrlea Marin, frînar C.F.R. 21-. Iovan Iosiv, miner 35. Pop Rozina, dactilografă face mărfuri textile şi încălţăminte <d€ p r e p o f r - o t e ~ ^
frece însă cu vederea un alt factor care 7. Bradea Ion, tehnician topograf 22. Luchini Petru, tîmplar 36. Rădoiu Ignat, muncitor către toate unităţile comerţului de stat pcfe&sWe eu fr iş c a
a convins ţăranii muncitori de superiori 8. Brănişteanu Maria, muncitoare 23. Lucaci Vladimir, ţăran cu gospo 37. Rotarii Nicolae, zidar din raionul Petroşani şi regiunea Hu
tatea muncii în întovărăşiri. Este vorba 9. Buitureanu Irina, dactilografă 38. Rogobete Vasile, muncitor nedoara. Munca hotărîtă a colectivu w m Ba ta s e s e %
de lucrările executate de tractoarele 10. Deheleanu Teofil, mecanic dărie mică 39. Sorinca Teofil, acar C.F.R. lui şi aprovizionarea din belşug cu
S.M.T. Calitatea bună a acestora a 24. Măgureanu Alexandru, strungar 40. Şarvali Ştefan, mecanic auto mărfurile cele mai căutate, a adus V6S78 MICUL
influenţat asupra sporirii recoltelor la 11. Dobrei loan, muncitor 41. Şolcan Iosif, miner muncitorilor comerciali de aici bucuria
hectar. Ritmul actual al înscrierilor în 25. Mirth Francisc, lucrător în comerţ 42. Todoni Reza, colectivistă îndeplinirii planului anual, la 18 de- DUDUN
întovărăşirile agricole — a arătat în 12. Dragu Adela, telefonistă 43. Vlăiconi Iacob, muncitor agricol c'embrie. Demn de remarcat este fap
încheiere vorbitorul — ne face să 26. Murg Avram, cizmar 44. Vancea Teodor, miner tul că Baza I.C.R.T.I. Petroşani a a-
constatăm cu bucurie că la noi sînt 13. Farcaş loan, lăcătuş 45. Verdeş Cornel, strungar vut în trimestrele III şi IV ale anu
condiţii ca la sfîrşitul anului 1957 sa 27. Mureşan Teodor, lăcătuş lui, suplimentări de 10—15 la ' sută
tul Sălaşul de Jos să fie complect coo- 14. Farcaş Ioveanu, cazangiu a planului de desfacere. In' anul 1957
perativizat. 28. Moise Alexandru, profesor volumul mărfurilor desfăcute a fost
15. Faur Maria, muncitoare de aproape 12 ori mai mare în com
Succese însemnate s-au obţinut şl 29. Oprinescu Gheorghe, muncitor paraţie cu anul 1950.
în satul Galaţ. La noi în sat — a
arătat tov. Kovacs Ion, ţăran întovă Membrii su p l ea n ţi Cu ocazia îndeplinirii planului pe
răşit — din 28 familii existente, 24 1957, la şedinţa festivă care a avut
sînt încadrate în întovărăşiri. Albescu Victor, întovărăşit 5. Butaru loan, turnător 8. Munteanu Amos, muncitor loc, colectivul de lucrători din ca C .C .L . F flO B U G E IM D U S f/U A lE
Baci Ladislau, lăcătuş 6. Cristian Maria, învăţătoare 9. Nogy Bella, strungar drul întreprinderii a fost felicitat de
Succese deosebite s-au obţinut în Baie Iosif, întovărăşit 7. Horvath Traian, lăcătuş 10. Simion Constantin, strungar reprezentanţi ai Ministerului Comerţu fejreA B A JO M A U
satul Rîu-Bărbat. Aici, cu cîtva timp Brînzău Petru, miner lui care au arătat că Baza de gros
în urmă, s-a terminat colectivizarea comercial din Petroşani este prima Mm
Membrii Biroul»! Comite!»}»! raional de partid
DSSFAce pe/rmu sczcw u i
J. Ienăşescu Octavian, prim-secretar 3. Mirth Francisc, secretar 5. Frankfurt Tiberiu DB iAIWA
i. Mureşan Teodor, secretar 4. Sorinca Teofil, secretar 6. Oprinescu Gheorghe
7. Farcaş loan (jMSOGar <şonT//vtevr
t x oofoFecrr/yjur/icL
ir / \S
satului întreg. La baza acestui suc Membrii supleanţi unitate din ţară de acest fel, Sare a
ces a stat munca perseverentă desfă realizat integral săFcinile de plan îm-
şurată 4e comunişti — a arătat tov. 1. Pândele Petru 2. Pasca Gheorghe . 3. Pop Rozina inte de termen. Lucrătorii Eugeira" ,
Dumitru Her, secretarul Comitetului de Tîrnăveanu şi Maria Bîrzoi, în nu
partid comunal. Datorită faptului că Membrii comisiei de revizie mele colectivului s-au angajat să ch- ;
am ştiu- să folosim în această muncă pună o muncă tot mai susţinută
deputaţii, femeile şi utemiştii, am reu 1. Giurgiu Toma, miner 3. Munteanu Liviu, impiegat de mişcare 5. Totoianu /.ugustin, mecanic pentru aprovizionarea populaţiei cti
şit să aven’ şi roadele scontate. 2. Kiss Liviu, contabil 4. Tăşală Pompiliu, muncitor bunuri de larg consum dintre cele
mai căutate, pentru ca unitatea î t
O muncă rodnică s-a desfăşurat şi
în satul Bretea Strei, unde 98 lă su să-şi nvmţină titlul ce i ş-a pcordat.'
