Page 7 - 1957-12

Nr 922
laifo îe bwe — mi a! aplicării îi viaţă In „piaţa“ de manevră
a prlncipiiilui muncii afective
Nu de mult, a avut loc la Haţeg
adunarea generală a membrilor şi
candidaţilor de partid, convocată de
către Comitetul orăşenesc de partid în
scopul prezentării dării de seamă asu­
pra activităţii desfăşurate In perioada
septembrie 1956—noiembrie 1957, şi a
alegerii noului organ orăşenesc de
partid.
In faţa a 188 membri şi candidaţi
de partid, Tov. Tiberiu Frankfurt se­
cretar al Comitetului orăşenesc, a ex­
pus darea de seamă a Comitetului pe
perioada cuprinsă între cele două a-
dunări gonerale a comuniştilor din
oraşul Haţeg. Atît din darea de sea­
mă, care a oglindit în principal reali­
zările organizaţiilor de bază din oraş,
cît şi mai tîrziu din discuţiile numero­
şilor participanţi, s-a putut desprinde
că s-a îmbunătăţit simţitor viaţa in­
ternă de partid. In această perioadă
organizaţiile de bază au adus o pre­
ţioasă contribuţie exercitînd un con­
trol calificat asupra conducerilor ad­
ministrative, lucru care a făcut ca a-
cestea şi colectivele de muncitori din
cadrul întreprinderilor să se simtă mai
mult mobilizate la realizarea cifrelor
de plan. Organizaţii de bază ca cele
de la fabrica de marmeladă, întreprin­
derea de industrie locală „Vasile Roai-
tă“, cooperativa meşteşugărească „16
Februarie" şi altele, au dezbătut în
adunările lor probleme legate de pro­
ducţie, productivitatea muncii şi redu­
cerea preţului de cost. Aceste obiec­
tive au stat de altfel şi-n atenţia co­
mitetului orăşenesc care la rîndul său
a analizat felul cum se desfăşoară pro­
cesul de producţie în aceste întreprin­
deri, rentabilitatea secţiilor şi felul
cum contribuie la realizarea planului
organizaţiile de bază respective. La
Iei, membrii comitetului orăşenesc de
partid ce răspundeau de organizaţiile
de bază din întreprinderi, au antrenat
pe comuniştii din organizaţiile de ba­
ză la urmărirea şi traducerea în fapt
a hotărîriior luate în adunările ante­
rioare, au controlat felul cum sînt: re­
zolvate propunerile făcute de muncitori
în consfătuirile de producţie. Datorită
interesului manifestat de comitetul o-
răşenesc de partid, în ce priveşte pro­
cesul de producţie, conducerile între­
prinderilor, mobilizîndu-se mai mult, au
obţinut frumoase rezultate. Astfel Ia
întreprinderea „Vasile Roaită", planul
global, a fost îndeplinit în proporţie de partid din organizaţiile oraşului, în­
160 la sută, productivitatea muncii a
crescut cu 9,9 la sută, iar preţul de
cost a fost redus cu 5,91 la sută. La
fabrica de marmeladă producţia glo­
bală a atins procentul de 108 şi în a-
celaşi timp productivitatea muncii a
crescut cu 10 la sută.
Cu toate lipsurile care au existat
la cooperativa „16 Februarie", în ur­
ma înlăturării din conducere a lui Ro­
man Dumitru şi a complicilor săi, da­
torită ajutorului pe care noua condu­
cere l-a primit atît din partea comi­
tetului orăşenesc, cît şi din partea or­ oraşului, comitetul orăşenesc s-a preo­ muncă de către tov. Tiberiu Frankfurt, arătarea cauzelor care au dus la ob­ avut o mare influenţă şi asupra în­
ganizaţiei de bază respectivă, situaţia cupat şi de munca de transformare so­ l-au reales în funcţia de secretar al ţinerea deproduse inferioare. De deplinirii planului anual înainte de
s-a îmbunătăţit mult. E adevărat că cialistă a agriculturii, luptînd neîn­ comitetului. PETRU FARCAŞ1U pildă tov. Ioan Ştefani care a pă­ termen.
Introducerea sistemului îmbunătăţit
de salarizare şi normare a muncii la
exploatările Văii Jiului, atrage după
sine eforturi financiare sporite, de pe
urma salariilor îmbunătăţite. Penlru
anihilarea, sau cel puţin reducerea a-
cestor eforturi, se pune tot mai accen­
tuat problema creşterii producţiei de
cărbune, a productivităţii muncii mi­
niere şi a reducerii necontenite a pre­
ţului de cost al cărbunelui.
încă în urmă cu cîteva luni, mun­
citorii de la Petri!a au luat iniţia­
tiva de a spori pe toate căile ran­
damentele, pentru ca într-un viitor a-
propiat să atingă o tonă pe • post.
Iniţiativa se cunoaşte >sub lozinca:
„OMUL ŞI TONA". Această acţiune
s-a extins la toate exploatările mi­
niere. Pînă în prezent cele mai bune
rezultate le-au obţinut minerii din A-
ninoasa.
Recent a avut loc la Petroşani o
consfătuire la care au luat parte de­
legaţi ai conducerilor tehnice şi sin­
dicale de la toate minele, la care s-a
făcut un schimb de experienţă cu cei
de la mina Aninoasa. Referatul pre­
zentat consfătuirii de către tov. in­
giner Lăzărescu Ion — din partea
minei Aninoasa — a scos în eviden­
ţă că mina Aninoasa a reuşit să crea­
scă mult, în ultima perioadă de timp,
productivitatea muncii în ansamblu.
De la o productivitate de 0,988 tone
pe post în luna aprilie, în urma mă­
surilor organizatorice luate şi prin a-
plioarea propunerilor venite din rîndu-
rile minerilor, s-a ajuns ca pe lunile
august şi septembrie, randamentele
să ajungă Ia peste 1 tonă pe post.
Lucrul acesta a fost posibil, pe de
o parte prin cele arătate mai sus, iar
pe de altă parte, prin acţiuni hotărîte
duse pentru depistarea şi reducerea
tuturor posturilor neproductive de la
suprafaţă şi din subteran. Introduce­
rea curajoasă a micii mecanizări, or­
ganizarea mai raţională a procesului ,
de producţie au stat la baza posi­
bilităţii reducerii multor posiuri ne-
V I A Ţ A DE P A R T I D
cu toate rezultatele obţinute, în ca­
drul acestor întreprinderi mai sînt şi
lipsuri pentru a căror lichidare tre­
buie să se lupte şi mai mult. La în­
treprinderea „Vasile Roaită' de pildă,
noul organ de partid va trebui să ai­
bă mai mult în vedere faptul că între
muncitori şi conducere — în ce pri­
veşte persoana tov. Cerciu Pavel, di­
rectorul întreprinderii — s-a produs o
llllllilIlllllllHlllllllllli
însemnări din adunarea
membrilor şi candidaţilor
de partid
din oraşui Haţeg
sciziune. Pentru directorul de la „Va­
sile Roaită" trebuie să fie clar că au­
toritatea şi încrederea colectivului su­
bordonat nu le poţi cîştiga prin me­
tode de comandă, brutalizări, sau al­
te asemenea fapte.
Spre a fi cunoscute ultimele eveni­
mente internaţionale, comitetul orăşe­
nesc a introdus — începînd cu mem­
brii săi şi pînă la ultima organizaţie
de bază — metoda prezentării în a-
dunări a unor informări politice scur­
te. Tot la recomandarea comitetului
orăşenesc, în adunările generale ale
organizaţiilor de bază a început a se
discuta cu regularitate felul cum au
fost îndeplinite hotărîrile adoptate de
adunarea generală anterioară a orga­
nizaţiei de bază şi tot cu aceeaşi oca­
zie adunarea asculta pe cîte 2-3 mem­
bri de partid asupra felului, cum ei,
personal, s-au achitat de sarcinile pe
care le-au avut. Această metodă s-a
aplicat în mare măsură la organizaţii­
le de frază din întreprinderea „Vasile
Roaită", cooperativa „16 Februarie",
Sfatul popular orăşenesc, cooperativa
„Ţara Haţegului", activul raional
U.T.M. şi în altele, şi ea a făcut ca
membrii şi candidaţii de partid să pri­
vească cu mai mult simţ de răspun­
dere sarcinile încredinţate.
Comitetul orăşenesc a antrenat în
munca sa şi activul de partid, care a
fost consultat în dezbaterea unor proble­ seamă prezentată, precum şi din cu-
me importante c a : realizarea hotărîri-
lor luate de adunarea membrilor de
trunită în septembrie 1956, asupra orga­
nizării festivalului raional, a muncii de care comitetul orăşenesc le-a înscris
transformare socialistă a agriculturii,
conducerea de către partid a organiza­
ţiilor U.T.M. şi altele. In asemenea
adunări tovarăşii din activul de par­
tid au adus'o contribuţie serioasă la
realizarea acestor sarcini. Printre cei
care pe lîngă faptul că au făcut pro­
puneri preţioase, au şi luptat pentru a-
plicarea măsurilor stabilite, se numără
tovarăşii Nagy Petru, Nicu Sbuchea,
Brănişteanu Maria, Bîrlea Simion, Crai­
nic Alexandru, Nagy Adalbert şi alţii.
Avînd în vedere caracterul agrar al
OMUL' Ş I TONA 44
poate deveni o realitate
la exploatări e Van7 w ©© xji®u l1 u i•
productive. Darea în folosinţă a teri-
coanelor (instalaţii de haldare a ste­
rilului), precum şi a morii de ram­
bleu de la Piscu, lasă posibilităţi pen­
tru reducerea în continuare a aces­
tor posturi. Prin acestea s-au întărit
posturile productive din abataje cu
muncitori în majoritatea lor calificaţi
pentru subteran, s-au putut mări efecti­
vele de la întreţinere, ceea ce a dus Ia
buna funcţionare a galeriilor de tran­
sport. Reducerea de posturi neproduc­
tive a fost folosită cu multă raţiune
pentru creşterea randamentelor în a-
bataje.
Posibilităţi pentru
creşterea randamentelor
există ia toate
exploatările
Participînd la discuţii, numeroşi
vorbitori au relevat că posibilităţile
existente la Aninoasa sînt şi în alte
părţi şi de felul cum se vor descoperi
şl aplica, depinde în ultimă măsură
problema atingerii unei productivităţi
de o tonă pe post. Aşa de exemplu,
în cuvîntul său, tovarăşul inginer Ma-
nole Niculae de la mina Petrila, a-
răta că introducerea mecanizării în
mine trebuie făcută cu pricepere şi
folosită cît mai raţional, pentru a da
randamentul aşteptat. Exploatarea Pe­
trila a obţinut randamente sporite,
însă nu pe măsura posibilităţilor e-
xisfenie la mină. Şi mina Lonea —
arăta tov. inginer Caloianu Gheorghe
— obţine o productivitate sporită. De
la 0,470 tone pe post, cît a avut tni-
DRUMUL SOCIALISMULUI
trerupt pentru creşterea rîndurilor în-
tovărăşiţilor. Datorită ajutorului pri­
mit din partea comitetului orăşenesc
şi a sfatului popular al oraşului, în-
tovărăşiţii au obţinut succese de sea­
mă printre care se numără şi media
de 2.200 kg grîu la hectar. Astăzi în­
tovărăşirea din Haţeg uneşte 101 fa­
milii, cu o suprafaţă ce trece peste 80
de hectare. Legat de aceste rezultate
merită toată lauda, strădania şi inte­
resul manifestat faţă de bunul mers
al întovărăşirii de către tov. Ioan
Zepa, Bacs Ladislau, Domiţian Prej-
ban, membri ai Comitetului orăşenesc
de partid, comuniştii Tiberiu Orăşea-
nu, Maria Tamaş şi alţii. Rezultate bu­
ne în atragerea de noi întovărăşiri
au obţinut şi ţăranii întovărăşiţi: Nei- minut întirziere.
doni Ioan, Tănăsoni Axente, Prejban
Moise, Tănăsoni Laurenţiu, Neidoni
Remus şi alţii, care prin hărnicia lor
au constituit exemple demne de ur­
mat.
In munca sa, comitetul orăşenesc
de partid a acordat o atenţie deose­
bită învăţămîntului de partid. Acolo
unde în anul şcolar 1956-1957, n-au
fost obţinute rezultatele aşteptate, co­
mitetul orăşenesc a indicat funcţiona­
rea şi în acest an a aceleiaşi forme.
In cadrul oraşului Haţeg, funcţio­
nează acum 8 cercuri de politică cu­
rentă, 6 de studiere a Istoriei P.M.R.,
trei de economie concretă, 5 de eco­
nomie politică şi două în care se stu­
diază probleme economice, totalizînd
la un loc 361 de cursanţi. La fel, în
cele 10 cercuri şi cursuri ale învăţă­
mîntului politic de U.T.M. studiază
în total 208 tineri utemişti şi neute-
mişti.
In continuare, darea de seamă s-a o-
cupat de problema întăririi rîndurilor
partidului, de încasarea cotizaţiei, de
munca ce trebuie să o desfăşoare or­
ganizaţiile de bază cu activele lor
fără de partid, cu aspectele muncii
de îndrumare a organizaţiilor de
masă U. T. M., Crucea Roşie,
A.V.S.A.P., comisia de femei,
A.R.L.U.S. şi altele.
Aşa cum s-a desprins din darea de
vîntul unor participanţi ca Ştefan Şal­
vari, Petru Ardeleanu, Vasile Rentea,
Ioan Iacob, Moldovati Popescu, Victor
Filip şi alţii, a reieşit că succesele pe
în activitatea sa, s-au datorat şi fap­
tului că tov. Tiberiu Frankfurt — se­
cretar — a aplicat în munca cu mem­
brii comitetului, principiul muncii co­
lective.
Pentru dragostea, şi abnegaţia dove­
dită în cadrul muncii desfăşurate cu
organizaţiile de baza din oraşul Ha­
ţeg, comuniştii participanţi la aduna­
rea generală de alegeri au ales în co­
mitetul orăşenesc de partid o bună
parte din vechii membri ai acestuia,
întrunit în prima sa plenară, comite­
tul, apreciind contribuţia adusă în
P@ m a r g i n e a
sGhisrihului de expesieîifă
în creşterea
productivităţii munci!
na în 1951, s-a ajuns acum la circa
0,770 tone pe post. Rezultate îmbu­
curătoare au înregistrat şi celelalte
exploatări miniere, după cum au ară­
tat tov. Carol Albu de la mina Lu-
peni, tov. Ion Vasilescu de la Vulcan
şi alţii. La mina Lupeni, problema
principală pentru creşterea randamen­
telor este concentrarea producţiei, pre­
cum şi rezolvarea calificării cadrelor
noi de muncitori. Din lucrările con­
sfătuirii a mai fost pus în evidenţă
faptul că pentru a se atinge 1 tonă
pe post, este neapărată nevoie ca toa­
te brigăzile să fie ajutate să înde­
plinească şi să depăşească planul de
producţie, fără a depăşi numărul pla­
nificat de posturi prestate.
Munca în colectiv, b'n?
organizată — cheia
succesului
Cu deosebit interes a fost ascultat
cel de-al doilea referat prezentat de
tovarăşul Bulea Teodor — şeful sec­
torului III al minei Aninoasa. Dacă
acest sector putea să facă faţă cu
greu sarcinilor de plan pînă în anul
acesta, acum el a făcut un salt ho-
tărîtor. Lună de lună, colectivul sec-
Pag. 3
VI s-a Iniimplat desigur, să ur­ nem şt formăm trenul 2502 — zise
măriţi in anumite prilejuri harta pa­ Acs-baci.
triei noastre. Din punct de vedere — Mergem delndată — răspunse „C U P A >0 D E C E M B R IE '6
geograjic, Teiuşul poate că vi s-a C. Bostan.
părut O comună oarecare. Şi totuşi, Cu fanionul galben în mină şl Duminică, s-a desfăşurat a U-a e- cadrul campionatului regional şi-aii
tapă în cadrul competiţiei de fotbal disputat calificarea în etapa viitoare.
Teiuşul are o mare importanţă eco­ fluierul atirnat pe piept, tov. Acs Cupa „30 Decembrie". Şase echipe în
nomică. Este un veritabil punct de se stabili între linii, de unde dă­
răscruce feroviar. Staţia Teiuş con­ dea principalele comenzi oamenilor Dispută spectaculoasă
stituie o adevărată „piaţă" de ma­ din echipă şi mecanicului ce condu­
nevră. Zi şi noapte aici e o forfotă cea locomotiva de manevră. Timpul rece a influenţat într-o mă­ nic spre poartă, de la 18 metri.
sură destul de mare întîlnirea de fot­ Lucaci (Sebeş) încearcă să respingă,
care nu încetează nici pe cea mai — Tragem mai înapoi cele de la bal dintre Progresul Deva şi Recolta dar şutează defectuos şi mingea in­
Sebeş. Totuşi în general partida a sa­ tră în poarta proprie: 1—0.
capricioasă vreme. Feroviarii teiu- Arad ! tisfăcut.
Repriza Il-a se caracterizează tot
şeni, fruntaşi pe ţară, ţin ca tre­ — Intrăm pe linia 19, tragem a- Jocul a început în nota de domi­ prin nota de dominare a gazdelor,
nare a oaspeţilor, care timp de 15 care atacă pînă în minutul 65 poarta
nurile să plece la timp, fără nici un fară şi combinăm la a-ntîial minute atacă poarta devenilor. După oaspeţilor. Din acest minut oaspeţii
această perioadă gazdele pun stăpî- îşi revin şi încep să atace. Jocul de­
— Cuplează Nagy, cit mai de­ nire pe joc şi atacă dezlănţuit poar­ vine de acum dur. Golul al doilea
ta echipei Recolta Sebeş. Atacurile
Trenul 2502 a plecat grabă 1 însă nu po-t fi fructificate, datorită cade în minutul 80. La un corner e-
formei bune a apărării oaspeţilor şi în xecutat la poarta oaspeţilor. Puiuţ
— Vezi de frtnă Clortea! special a portarului.
(Deva) reia din volei şi înscrie;
la ora 13 Sînt frînturi din comenzile dale Primul gol al înlîlnirii cade în mi­
nutul 43. Cîndea (Deva) trage puter- 2—0, scor c.u care ia sfîrşit întîlni*
de bătrînul şef de manevră, comu­
...Trecuse de ceasul unsprezece. nistul L. Acs. La linia întîia, tre­ rea.
„Piaţa" de manevră e in mare fier­ nul se forma treptat, treptat, în vre­
bere. Nenumărate garnituri de tre­ me ce alt tren se descompunea. Cum
nuri se descompun, se compun, se vine asta? Oamenii lucrează după
tranzitează. Feroviarii, In cunoscu­ metoda vestiţilor feroviari sovietici,
tele lor Uniforme aleargă de colo Krasnov — Cozuhari, de compunere,
pînă colo, cu fanioane galbene în prin descompunerea trenurilor şi in \
mină, cu fluiere în gură, sau cu cio­ consecinţă clştigă timp, lucru de
cane în mină. Locomotivele mută mare preţ la calea ferată. Energia Aibă iulia învingătoare
vagoanele de pe o linie pe alta, le — Trenul nr. 2502 este gata for­ Meciul disputat în oraşul Alba Iu­ cat de la stadion plăcut impresionaţi,
grupează în viitoarele trenuri. Vre­ mat ta linia l-a, cu 5 minute mai lia între echipele Energia din locali­ pe de o parte datorită jocului prestat
mea e frumoasă. Cer senin, brăz­ înainte declt prevede graficul. Aş­ tate şi Energia Călan, a fost destul de echipa locala, iar pe de altă parte
dat de nori albi, ce aleargă ca niş­ teptăm locomotiva. Echipa la mane­ de spectaculos. Ambele echipe au lup­ datorită rezultatului favorabil gazdelor
te caiere pe nesfîrşitul său fundal. vră şi-a îndeplinit misiunea — co­ tat pentru un rezultat cît mai bun. In de 3—1. Astfel echipa Energia Alba
Doar un vîntişor rece aminteşte oa­ munică impiegatul extern Başnău acelaşi timp, au avut de luptat şi s-a calificat pentru etapa viitoare.
menilor că slniem în plină toamnă. de la cabina nr. 1. împotriva frigului. Spectatorii au ple­
— Formaţi trenul 2502, coletărie
rapidă. Pleacă la ora 13 in direcţia Nu mult după aceea locomotiva
Podul Mureş—Bucureşti, dădu dis­ 230.519 se instală în fruntea trenu­ Şi Energia „30 Decembrie" s-a calificat
poziţie telefonică impiegatul Alexan­ lui, iar cei de la revizie şi partida Energia „30 Decembrie" este a treia prin Barbu, în minutul 8. După 7 mi­
dru Crişan, impiegatului extern Baş- trenului, îl luară in primire şi-i fă­ echipă care s-a calificat în cadrul Cu­ nute oaspeţii egalează : 1—1.
cură ultimele pregătiri de drum. Im pei „30 Decembrie". Jucînd acasă, în
nău, care se afla la cabina 1. compania echipei 115 Hunedoara, a Repriza 11-a se caracterizează priri-
— II formăm imediat. Echipa de ora 13 fix, trenul se urni din loc dispus de aceasta cu scorul de 2—1 tr-o notă de duritate, imprimată de
manevră a lui Ludovic Acs e pe pornind departe, departe, spre inima (1-1). hunedoreni, care se soldează cu elimi­
aproape şi trenul va pleca la ora patriei, capitala ţării.
In prima repriză meciul a fost plă­ narea de pe teren a unui jucător de
13, răspunse Başnău. In vremea asta, comunistul Acs cut. Ambele echipe au jucat frumos, la Energia 115. In minutul 60, Ma-
cu faze spectaculoase. Primul gol este iorescu pecetluieşte scorul, înscriind
Intr-adevăr, bătrînul şef de mane­ şi tovarăşii săi trecuseră la forma­ înscris de Energia „30 Decembrie" spectaculos: 2—1.
vră Ludovic Acs, un om robust, cu rea unui nou tren, trenul 3502. II
mult argint la Umple, se afla pe a- vor forma oare şi pe acesta la timp9
proape cti oamenii săi şi luă cunoş­ Fireşte că da; poate încă nudt mai
tinţă de dispoziţiile date. devreme. C ategorsa A la fotbal
— No, pe garnitură. Descompu­ GH. ZAMF1RESCU Tg. Mureş a pierdut la un scor
O vitrina interesantă Dacă in general meciurile dis­ de 1—0.
putate duminică in cadrul cam­ Celelalte întîlniri au oferit re­
Intr-o şedinţă a organizaţiei de par­ răsit locul de muncă lăsînd maşina pionatului categoriei A de fot­
tid de la fabrica „Sebeşul" s-a ho- să meargă a cauzat prin această ne­ bal s-au soldat cu rezultate nor­ zultate aşteptate. Ştiinţa Timi­
tărît ca pentru îmbunătăţirea calită­ glijenţă pagube serioase întreprinde­ male, totuşi au fost şi două şoara a învins pe Dinamo Cluj
ţii produselor să se confecţioneze o rii. Astfel s-a defectat maşina şl s-au surprize. Astfel, la Bucureşti, cu 3—0, Energia Steagul roşu
vitrină unde să fie expuse atît pro­ rupt 1.300 de ace, produsul fiind tre­ Progresul Bucureşti a dispus de a dispus de Progresul Oradea
duse de calitate cît şi diferite rebu­ cut Ia rebut. Acelaşi lucru s-a în- cu 5—0, iar Energia Ploeşti şi-a
turi, fiecare din acestea, însoţite de tîmplat şi la locul de muncă al tova­ Dinamo Bucureşti la scorul de consolidat oarecum poziţia de
numele celui care le-a lucrat. răşei Cornelia Sîrbu care din cauza lider (rămîne de văzut ce va
neatenţiei în procesul de producţie 5—3. Din nou Energia Petro­ face C.C.A. în meciurile restan­
Hotărîrea comuniştilor a fost apli­ a confecţionat 30 de fulare cu de­ te), cîştigînd meciul cu Flamu­
cată în practică. Acum la intrarea fecte. şani a fost echipa care ne-a o- ra roşie Arad la scorul de 6—2.
în fabrică poate fi văzută această vi­
trină intitulată: „Oglinda". Ea este Acestea sînt numai cîteva exem­ ferit, spre deziluzia noastră, o
împărţită în două. In prima parte a ple. Ele însă în lunile precedente au
vitrinei undesînt expuse produse de fost mai multe. Rolul vitrinei a făcut surpriză. In meciul cu Energia
calitate superioară însoţite de numele ca în ultimul timp numărul celor tre­
muncitorilor care le-au confecţio­ cuţi la . rubrica „Cu ei ne e ruşine" CLASAMENTUL
nat scrie: „cu ei ne mîndrim", iar să scadă în mod simţitor. turului campionatului regional de fotbal
în a doua parte scrie: „cu ei ne
e ruşine". In a doua parte sînt pre­ In urma schimbării cu regulari­ 1. Recolta Sebeş 13 9 1 3 27— 12=19
zentate mai multe produse de cali­ tate a vitrinei amintite, calitatea pro­ 13 8 3 2 4 5 -2 1 = 19
duselor s-a îmbunătăţit considerabil. 2. Energia Lonea
tate inferioară, unele din ele fiind
Oamenii au început să fie mai atenţi 3. Progresul Zlatna 13 9 1 3 32—25=19
chiar rebuturi.
în timpul lucrului. 4. Energia Aninoasa 13 7 2 4 30— 15=16
Lucrul cel mai interesant în aceas­
Această iniţiativă a comuniştilor, 5. Locomotiva Simeria 13 8 0 5 3 6 -2 0 = 1 6
tă parte a vitrinei îl constituie însă,
precum şi aplicarea ei în practică a 6. Energia Călan 13 7 2 4 28—25=16
7. Energia Vulcan 13 5 5 3 34—20=15
8. Progresul Deva 13 7 1 5 26—23=15
9. Dinamo Orăştie 13 5 2 6 18—24=12
10. Ener. 115 Hunedoara 13 5 0 8 18—29=10
11. Energia Ghelar 13 3 2 8 12—27= 8
12. Energia Alba 13 4 0 9 1 3 -3 0 = 8
13. Locomotiva Teiuş 13 1 3 9 10—32= 5
14. Energia 30 Decembrie 13 2 0 11 12—38= 4
La Sebeş se construieşte
un poligon de tir
<jj>***L>«$>- <2>^
materialul lemnos . necesar. Obţinerea Cu cîtva timp în urmă la U.R.C.C., fabrica „Sebeşul” în­
unor randamente mari, a subliniat
tov. Bulea, se datoreşte Insă în pri­ Sebeş s-a înfiinţat un club re­ treprinderea de gospodărie oră­
mul rînd muncii colective bine orga­
nizate, sprijinului şi îndrumării per­ gional de tir. Chiar de la înfiin­ şenească, U.I.L. şi altele care au
manente a organelor de partid şi sin­ ţarea sa, clubul a fost dotat cu organizaţii de bază A.V.S.A.P
dicale. toate materialele necesare desfă­ Executarea lucrărilor propriu
Ceea ce a fost odată şurării în bune condiţiuni a in­ zise s-a făcut prin muncă vo­
cucerit,
strucţiei tirului. Se simţea însă luntară de către membrii clubu­
să nu mai fie cedat!
lipsa unui poligon pentru exe­ lui ca Eugen Gherman, Ioan
In cadrul schimbului de experienţă
s-a relevat că productivitatea sporită cutarea practică a tragerilor. losif, Radu Dumitru, Vaier Pă-
se poate obţine de către toate colec­
torului şi-a depăşit planul. S-au extras tivele miniere ale Văii Jiului. Expe­ Discutînd această situaţie, trînjean, Maria Răşinarii şi
numai în primele 10 luni ale anului, rienţa celor din Aninoasa nu consti­
16.600 tone cărbune peste plan. Pro­ tuie un secret — arată tov. Szuder membrii clubului s-au angajat mulţi alţii.
ductivitatea muncii a crescut mult, Wiliam - directorul general al C.C.V.J.
pe sector oscilînd în jurul a 1,650 tone Condiţii asemănătoare sînt la toate să construiască prin muncă vo­ In momentul de faţă lucrări­
pe post, iar în abataje fiind de 5—7 minele, dar ele trebuie folosite mai
tone pe post. Tovarăşul Bulea a ară­ raţional şi cu hotărîre. Lozinca celor luntară un asemenea poligon. le de construire a poligonului
tat că aceste succese au fost posibile din Petrila „omul şi tona", poate şi
datorită măsurilor organizatorice lua­ trebuie să devină o realitate în Va­ Mai întîi s-a trecut la procura­ de tir din oraşul Sebeş, sînt în
te, cît şi colectivului unit, îndrumat lea Jiului. Pentru aceasta, este însă
şi mobilizat în permanenţă de către necesar — spunea şi tov. Racz din rea materialelor necesare ca faza de finisaj. Cînd va fi ter­
comuniştii din sector. Astfel, prin mă­ partea Comitetului central al sindica­
rirea suprafeţei depilate din abataje tului muncitorilor mineri — ca ceea seîndură, lemnărie, cărămidă, minat poligonul va avea o ca­
(care azi au înălţime ’ de 3,5—4 metri ce am cucerit azi să nu cedăm mîine,
şi o suprafaţă de circa 16 m pătraţi), ba dimpotrivă să sporim. Lucrul a- etc. De menţionat că toate ma­ pacitate de 10 paturi pentru tra­
s-a ajuns Ia o producţie simţitor spo­ cesta nu se prea întîmplă întocmai.
rită. S-a putut astfel folosi mai bine Chiar la Aninoasa, în timp ce pe terialele au fost furnizate de a- gere şi o lungime maximă de
munca celor de la întreţinere şi re­ august şi septembrie s-a depăşit o
gie, creîndu-se căi de acces şi de tran­ tonă pe post, în octombrie, randa­ numite întreprinderi din oraş ca 50 metri.
sport bine întreţinute, evitîndu-se stag­ mentul a scăzut la 0,972 tone pe post. ------------------- r.j'Âr...
nările în transport.
Sarcinile care stau în faţa indus­
Succesele au la bază însă munca triei carbonifere sînt mari, dar se pot
entuziastă şi hotărîtă a întregului co­ realiza. Succesele minerilor Văii Jiu­
lectiv şi în primul rînd a comuniştilor. lui, care au extras pînă acum peste
S-a ajuns astfel la o bună aprovizio­ planul anual la zi mai bine de 51.000
nare a abatajelor, la întărirea au­ tone cărbune, arată că ei sînt hotărîţi
torităţii maiştrilor minei şi a şefilor să le traducă în fapt.
de brigadă. Ca urmare, la abatajul
lui Szentgyorgyi Mihai s-a putut face Schimbul de experienţă care a a-
o atacare nouă într-o singură zi, în vut loc s-a dovedit fructuos. Discu­
loc de 3—4 zile ca mai înainte, iar ţiile purtate au lăsat să se vadă că
la abatajul lui Tucaciuc, viteza de la toate minele, iniţiativa celor din
înaintare a ajuns pînă la 70—80 me­ Petrila a fost larg îmbrăţişată şi s-au
tri lunar. De asemenea, folosirea mun­ luat măsuri pentru ca în viitorul a-
citorilor după gradul lor de califica­ propiat „omul şi tona" să nu mai fie
re şi aptitudinile fizice ale fiecăruia, o lozincă, cl un fapt îrtd*olinit.
a dus la echilibrarea justă a forţelor
în abataje. Timpul de prăbuşire di­ Inrr fUl DllMlTRESCU
rijată a abatajelor s-a redus mult, ca
urmare a aprovizionării Ia timp cu