Page 70 - 1957-12

V 'PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE IIMIT!-VA /
IN REGIUNEA NOASTRĂ
în conful anului v iilo r
In Valea Jiului 137 brigăzi
de mineri întimpină ziua de 30
Decembrie lucrînd in contul a-
nului viitor. Printre acestea se
numără brigăzile conduse de
Haidu Iuliu, Erou al Muncii
Muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii de la moara „Nicolae
Bălcescu" din Alba Iulia, pentru
a. cinsti cum se cuvine cea de-a
10-a aniversare a Republicii
n o a s ta s-ă'ri angajat ca pînă
lă H5 'decembrie să îndeplineas­
că planul ănual. Printr-o bună
organizare a muncii, desfăşurînd
cu succes întrecerea socialistă,
ei au reuşit să-şi întreacă anga­
jamentul, îndeplinindu-şi sar­
cinile planului anual la 11 de­
cembrie.
Prin introducerea micii meca­
nizări (de exemplu construirea
unui transportor pentru tărîţe la
distanţa de 35—40 m, prin care
zilnic se înlocuieşte munca a
3 oameni) şi prin economiile
Construcţii din aufoim puneri
In comuna Strei Sîngeorgiu
s-au construit in anul acesta din
autoimpuneri un cămin cultura)
in satul Strei Sîngeorgiu, o
şcoală în satul Strei-Ohaba, 4
CU APROAPE DOUA LUNI în procent de 92—93 la sută.
ÎNAINTE
La sfîrşitul primei decade a
lunii noiembrie, colectivul fabri­
cii de aglomerare din Combina­
tul sicLi urgie Hunedoara, ra­
portă îndeplinirea planului de
producţie pe anul în curs şi rea­
lizarea unor economii la preţul
d< cost de peste 5.000.000 lei.
La efort propriu, economiile se
ridică la 4.424.577 lei.
EJrmă'rind situaţiile lunilor
septembrie, octombrie şi noiein-
br! ’ în ce priveşte procentele
de depăşire a planului de pro­
ducţie' şi a planului productivităţii în legătură cu aceştia, se pot
muncii, se constată o depăşire
medie a planului de producţie
de aproape1 47 Ta sută şi o de­
păşire medie a planului produc­
tivităţii muncii de peste 13 la
sută.
Dacă în anul trecut îndepli­
nirea planului în o lună oare­
care era un fapt cu totul întîm-
plător, începînd din februarie
a.c., îndeplinirea şi depăşirea
planului în mod ritmic devine
un fapt obişnuit, fără să solici­
te eforturi prea mari. Cum s-a
ajuns la aceasta ?
Asupra realizării au influenţat
două serii de factori şi anum e:
de ordin extern şi de ordin in­
tern.
In ce priveşte factorii externi,
independenţi de colectivul fabri­
cii de aglomerare, se pot enu­
mera r aprovizionarea din timp
cu minereu şi aprovizionarea
cu vagoane de cale ferată la
expediţie. Deşi conducerea fabri­
cii' e mulţumită de felul în care
a decurs aprovizionarea cu mi-
nere’u, aduce totjuşi obiecţii în
Socialiste, şi Mihai Ştefan de
la Petrila care în prezent sapă
galerii în contul ,primei jumă­
tăţi a anului 1963. Brigăzile
conduse de comuniştii Gsiky E-
meric şi Gomei Cenuşă extrag
cărbune în contul anului 1962.
făcute, care se ridică la suma
de 320.000 lei, productivitatea
muncii a crescut pe întregul an
cu 13 la sută, iar preţul de cost
a fost redus cu 1,02 .la sută.
Incepînd de la 11 decembrie,
colectivul morii „Nicolae Băl-
cescu“ a dat peste plan 90 tone
de făină albă, iar pînă la sfîr-
şitul anului vor mai pr?duce
circa 1.400 tone făină.
La succesele amintite şi-au a-
dus contribuţia membrii şi can­
didaţii de partid Balog Iosif,
conducător tehnic, Barothy
Francisc, maistru principal, Al-
bu Augustin, maistru morar de
schimb, Ciontea Silviu, morar
văl ţar, Grund Ernest, şef elec­
trician şi alţii.
podeţe şi s-au făcut 20.000 că-
rămizi pentru construirea unei
şcoli în satul Strei Săcel şi a
unui. cămin cultural în satul
Valea Sîngeorgiului.
TERMEN
ce priveşte continuitatea intră­
rii sideritei de la minele din
Ghelar şi Teliuc, fapt care a
impus nu. odată schimbarea re-
D IN EXPER IEN ŢA
C O L E C T IV E LO R
FRUNTAŞE
ţetei de fabricare a aglomera­
tului.
Referitor la factorii interni,
spune mai multe lucruri. Dat
fiind specificul de funcţionare
al agregatelor fabricii — uzură
foarte pronunţată — era necesa­
ră axarea preocupărilor asupra
întreţinerii acestora în cele mai
bune condiţiuni, asigurarea efec­
tuării reparaţiilor şi reviziilor
conform graficelor.
De două ori pe lună, cu ajuto­
rul montajului, s-au efectuat cu
regularitate reparaţiile mari. Cu
forţe proprii, de do'uă ori pe
saptămînă s-au executat veri­
ficări, cu care ocazie s-au de­
pistat agregatele susceptibile a
se defecta din cauza uzurii pro­
nunţate, înainte de termen.
In tot acest interval s-a făcut
din calificarea oamenilor şi an­
trenarea lor în întrecerea socia­
listă o preocupare de seamă a
conducerii, a comitetului sindi­
cal, a organizaţiei de bază.
Eforturile depuse, interesul cu
ZECE AN!
ÎNCIFRE Ş! FAPTE
? In anii ____. de derno-
, industria noas­
tră chimică cunoaşte o r are
dezvoltare. Pe baza valorificării
multiplelor bogăţii naturale ale
ţării, au luat fiinţă numeroase
« F O B E Â i r ĂL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULAR EulUNAL fabrici şi combinate chimice.
Industria chimică a crescut in
1950 cu 150 la sută faţă de
Anul IX Nr. 938 Sîrabătă 21 decembrie 1957 4 pagini 2 0 bani 1938, iar în 1956, cu 630 la
sută. însemnatele resurse de ţi­
ţei, gaz metan, cărbune, stuf,
lemn, sare, minereuri nefieroase
şi nemetalifere formează o bază
puternică pentru dezvoltarea ei
1947 1957 multilaterală.
? In 1956, întreprinderile din
industria chimică au produs cu
16,9 la sută mai multe îngră­
şăminte chimice, cu 10,4 la su­
Şi-au' tă mai multe anvelope auto, cu
58,3 Ia sută mai multe mase
plastice decît în 1955.
In 1957, producţia de îngră­
. In anii puterii populare satele co­ lingă aceste întovărăşiri, in majo­ şăminte chimice va îi de 100.000
munei Lăpuşnic, din , raionul Ilia, ritatea satelor s-au ridicat, ca şi în tone — de 100 de ori mai mult
şi-au schimbai cu desăolrşire . în­ Lăpuşnic, măreţe construcţii social- decît în timpul dominaţiei bur-
făţişarea. Au fost ridicate aici ¦con­ culturale de folos obştesc. Astfel, în ghezo-moşiereşti, — iar produc­
strucţii noi de folos'obştesc şi' case satul Brtznic, s-a construit un că­ ţia va creşte an de an, atingînd
PI I N A TE S C A individuale în fiecare, soit iar oa­ min cultural şi este in construcţie în 1960 capacităţi de jumătate
menii şi-au unit ‘păMnturile în în­ un local pentru cooperativă; în sa­ de milion de tone şi în 1965 de
Odată cu terminarea schimbului II din ziua de 18 decembrie, colec- tovărăşiri' agricole, înlăturînd pen­ tele de .munte, Muncelul Mare şi peste un milion şi jumătate
tivul minei Ţebea a sărbătorit îndepli nirea planului anual înainte de ter- tru totdeauna foametea şi mizeria Merişorul de Munte s-au construit tone.
men. S-a constatat cu această ocazie că a fost înfăptuit atît planul la pro- din casele lor. In clteva cuvinte, şcoli şi cămine culturale.
ducţia fizică şi la producţia globală, cît şi planul producţiei marfă. Această realizările înfăptuite timp de 10 ani Se prevede ca între 1956 şi
victorie preţioasă a minerilor de la Ţebea, este închinată aniversării a 10 în comuna Lăpuşnic, sînt măreţe. Dar cea mai de seamă realizare, 1960 producţia globală a indus­
ani de Ia proclamarea Republicii Popu lare Romîne. Iată clteva, cu care locuitorii Lă- expresie a grijii partidului şi gu­ triei chimice să crească în aşa
puşnicutui se mîndresc. vernului faţă de oamenii muncii, fel îneît în 1960 ea să reprezin­
O contribuţie însemnată au ad us grupele de mineri conduse de Teo- este asigurarea ¦asistenţei medicale, te un procent de 750—900 la
dor Gherman, Roman Căsălean, Petru Căsălean lui Aron, loan Oprlşa, An- In satul Lăpuşnic, s-a construit prin dispensarul sanitar amenajat sută faţă de 1950,
dron David, Tovie Rusu şi alţii, oare ati obţinut realizări de plan între 106 local pentru şcoală, cămin cultu­ în comună, care este deservit de
şi 118 la sută. ral, grădiniţă de copii şi s-a ame­ patru cadre sanitare. înainte, în co­ Creşte p ro d u cţia
najat un local pentru o cooperativă muna Lăpuşnic, • nici nu putea fi de aureom icină
FABRICA „ARBELEANA şi un bufet. La această cooperati­ vorba de asistenţă medicală,- nu era
MBA IULIA vă, locuitorii satului Lăpuşnic, gă­ nici măcar un oficiant sanitar.
sesc toate cele de trebuinţă pentru
gospodărie: unelte agricole, articole Privind ¦munca culturală, aceasta \
de uz . casnic, pînzeturi şi stofe etc. constituie încă o realizare pentru co­
—¦ fără să mai meargă -la -distanţe mună. In fiecare sat, există pe lin­
gă căminele culturale, formaţiuni'
Colectivul fabricii de tricălţăm inte „Ardeleana" Alba Iulia raportează de kilometri, cum făceau cu 'ani în artistice ;culturale de teatru, dan­
că în cinstea celei de-a 10»a anlver sări a R.P.R., în seara zilei de 19 de-
cembrie şl-a îndeplinit planul global pe anul 1957, în proporţie de 100,39 urmă, fie chiar şi pentru un litru suri, - cor, etc., biblioteci frecventate
la sută., de petrol. de sute de • tineri şl vîrstnici. In
Printre muncitorii care s-au evl denţiat în îndeplinirea sarcinilor de
Toate aceste realizări an fost' în­ şcoli, copiii ţăranilor -muncitori •în­
plan se numără Haţegan Ludovica şl Bădilă Teodora de la secţia pregă-
tiri feţe, Drăgoi loan, Luca Nicolae de Ia secţia tras pe calapod şi alţii, tregite cu una şi mai de seamă: vaţă ¦în cele mai bune condiţiuni,
In secţia Croi, s-au făcut cele mai mari economii de materie pri- electrificarea salului. Acum,’ în 'ca­ sub supravegherea ' învăţătorilor
mă. Numai din economiile făcute în luna noiembrie, de către tovarăşii
Gheorghe Moldovan, Schiau Paraschi va, Moldovan Ana şi Bîrs Ana (peste sele ţăranilor muncitori din- Lăpuş­ ¦crescuţi de.regimul nostru.
6.000 m. p. piele) se pot executa circa 250 perechi ghete pentru femei. Va»
loarea economiilor realizate pe secţie, în luna noiembrie, se ridică la suma nic, în locul luminii obositoare a Acestea sînt clteva din măreţele
de 9.000 lei.
lămpilor de petrol, arde becul elec­ realizări înfăptuite în comuna’ Lă­
tric. puşnic, în cei 10 ani de democraţie
De asemenea, în satul Lăpuşnic populară. Pentru anul viitor, locui­
a fost înfiinţaiă o gospodărie a- torii satelor şi-au propus să con­
grtcolă de stat. Lucrînd in această struiască un nou local spaţios pen­
gospodărie muncitori harnici ca loan tru dispensarul sanitar Unde să se
încă două unllâfi ceferiste Rusu, Alexa Halda, Nicolae Aceal, poată acorda o îngrijire medicală
de la Sim eria
Iosif Neic şi alţii, din strădania mai- bună, să facă o îndiguire pe
muncii lor şi-au ridicat locuinţe in* marginea Mureşului, pentru a opri
dividuale de toată frumuseţea. inundaţiile, iar în satele Brîznic şi Pînă fa terminarea pavilionului
II de fabricare a streptomicinei,
SIMERIA (de la subredacţia—noas­ ^aţionările cu manevra şi O altă. victorie pentru locuitorii Răduleşti să facă electrificarea. Lo- aureomicinei şi vitarfiinei B 12, da­
torită unor adaptări tehnologice în
tră voluntară). fără manevră, a fost realizat în pro­ satului Lăpuşnic, a fost crearea li­ ciiiforli acesîdr sate, pregătesc deja pavilionul de penicilină, s-a trecut
la producţia pe scară industrială
Din 12 decembrie, ceferiştii staţiei porţie de 117,42 la sută. nei întovărăşiri agricole, unde, oa­ materialul necesar instalaţiilor. a aureomicinei.
Simcria-călătorl lucrează în contul a- Un alt Indice de plan undo s-au menii lucrîndu-şi pămîntul în co­ ' Cu siguranţă că locuitorii comu­ IN FOTO: In secţia de extrac­
nului 1958. Acest eveniment a însufle­ obţinut realizări însemnate este sar­ mun, tiu realizat nutri recolte de nei Lăpuşnic vor reuşi să facă tot ţie, operatorul Constantin Dăscă-
ţit şi mai mult pe lucrătorii staţiei de cina ; statică a vagoanelor. Prlntr-o cereale, adueîndu-şi în case belşug ceea ce şi-au propus, pentru că lescu lucrînd la bateria de extrac­
a lupta pentru ca sarcinile din trans­ muncă organizată şi prin rplicarea şi bunăstare. Asemenea întovărăşiri sînt oameni harnici, iar- statul nos­ ţie a aureomicinei. •
au luat fiinţă în ’ toate cele 7 sate tru le acordă iot Sprijinul.
portul pe C.F.R. să fie cît mai bine mpţodei sovietice „Mamedov" — cu care alcătuiesc comuna Lăpuşnic. Pe R. BUDIN
îndeplinite. Pînă la această dată, unii privire la munca cu manevre — s-a
indici din planul ce revenea staţiei, reuşit c a . vagoanele să fie încărcate în comuna Lăpuşnic
au fost depăşiţi cu mult peste pre­ la capacitatea lor maximă, realizîndu-
vederile planului. Astfel, printr-o mun­ se aqest indice de plan in procent de
că sistematică de reducere de timp a 100,67 la sută. La îndeplinirea planului
staţionării vagoanelor în tranzit, acest global înainte de termen a contribuit
_ în mare măsură şi întrecerea socialistă
care a cuprins salariaţii lună de lună
*
La secţia de lucrări de clădiri Gospodăria de venituri
C.F.R. (L.C.-3) sărbătorirea îndeplini­
rii planului global pe anul 1957, a a- Citind darea de seamă a con­ anul trecut. In timp ce în anul kg, în afară de alte produse şi
vut loc în după-amiaza zilei de 17
dcceqikrie a.c. Odată cu realizarea
planului global pe 1957, muncitorii a- siliului de conducere al gospo­ trecut au obţinut abia 1.100 kg suma de 6.468 lei. Cantităţi ¦în­
care a muncit întregul colectiv, cestei unităţi au reuşit să reducă pre­ dăriei colective „Drumul Iui griu la hectar, în acest an au semnate de produse au dus aca­
a dus la rezultatele scontate. ţul de cost pe secţie, la lucrările e- Lenin“ din comuna Geoagiu,
Oameni ca Victor Smarandache, fectuate, cu 15,96 la sută. Tot în a- raionul Orăştie, prezentată în recoltat în medie cîte 2.100 kg să şi colectiviştii Andrei Murg,
aglomeratorist principal la ma­ ceşt.tim p, productivitatea muncii a adunarea generală a colectiviş­
tilor cu ocazia Împărţirii defi­ griu la hectar. Aproape cu 1.200 Iosif Crişan (care a efectuat
şinile de aglomerare, Tudor Bal- fost mărită cu 19,2 la sută, iar cîşti- nitive a veniturilor, se poate
vedea că producţiile de cereale kg s-a depăşit şi producţia de singur 167 zile-muncă, deşi are
can, şef de echipă la întreţinere, gul mediu pe cap de muncitor a cres­ realizate de colectivişti în acest
Tănase Pangas, aglomeratorist cut cu 1,3 la sută. porumb din anul trecut. peste 60 de ani), Florica Ilea
an, întrec cu mult pe cele din
principal, Gheorghe Munteanu, SABIN MUNTEANU Dar colectiviştii nu s-au în­ (care a efectuat tot singură 163
maistru la coacere şi
alţii, sînt bine cunos­ trecut numai pe ei înşişi, ci au zile-muncă), precum şi alţi co­
cuţi de către toţi a-,
glomeratoriştii. întrecut cu mult şi pe ţăranii lectivişti care au participat re­
Altă direcţie în ca­ muncitori individuali. Colecti­ gulat la lucru.
re colectivul fabricii
de aglomerare şi-a viştii au obţinut 2.100 kg griu ¦fc
îndreptat eforturile, a
fost aceea a reducerii la hectar, pe cită vreme ţăranii Zilele trecute şi colectiviştii
• preţului de cost. E- individuali numai 1.300— 1.400 din gospodăria agricolă colecti­
conomia realizată în kg grîu la hectar, iar recolta de vă „înfrăţirea11 din satul Jele-
perioada 1 ianuarie porumb a ţăranilor individuali dinţi, raionul Orăştie, au îm­
—31 octombrie — a- este mai mică decît a colectiviş­ părţit veniturile de sfirşit de
tilor cu peste 1.100 kg. an. Ca rezultat al muncii de­
mintită la începutul
articolului — s-a da­ Adăugind la recoltele bogate puse, aii reuşit să obţină în a-
torat reducerii con­
sumurilor specifice de cereale şi veniturile mari cest an recolte bogate la toate
la materiile prime,
exploatării raţionale băneşti pe care gospodăria le-a culturile. Acest lucru a făcut po­
a agregatelor, redu­
realizat în acest- an (peste sibil să se repartizeze pentru
cerii duratei repara­
ţiilor, lichidării stocu­ 110,000 lei numai de pe viţa fiecare zi-muncă : 5 kg grîu,
rilor sup'ranormative
de vie, aproape 60.000 lei de la 7,500 kg porumb, 2,100 kg car­
de materiale de în­
treţinere. ferma de oi, 28.000 lei din valo­ tofi, aproape 20 kg furaje, 7,50
rificarea legumelor şi zarzava­ lei, precum şi mari cantităţi de
turilor etc.), nu este de mirare . orz, ovăz, floarea-soarelui şi
că peptru fiecare zi-muncă s-a altele.
repartizat colectiviştilor: 5,100 Familia colectivistului Adam
kg grîu, 6,500 kg porumb, 2 kg Ferencz, care a lucrat in gos­
orz, 2 kg cartofi, 0,059 litri ulei podărie cu 4 braţe de muncă,
de flqarea-soarelui, 0,130 kg efectuînd peste 700 zile-muncă,
telemea de oaie, 0,048 kg lină, a dus acasă 3.618 kg grîu,
0,043 litri ţuică, 0,600 kg sfeclă 5.423 kg porumb, 239 kg orz,
furajeră, 0,056 kg fasole, 0,040 1.229 kg ovăz, 239 kg floarea-
kg.struguri, 0,100 litri must, a- soarelui, 1.519 kg cartofi, peste 1
proape 14 kg trifoi-fîn, paie, vagon şi jumătate de furaje şi
coceni de porumb şi suma de 5.422 lei. Colectivistul Anton
14 lei. Important este şi faptul Bbkosi care a lucrat singur în
Datorită acestor Fotoreporterul nostru l-a surprins pe Iov. Petrii Sara, unul dintre cel mai buni că în acest an, spre deosebire gospodăria colectivă a primit
fapte, n-a mirat pe Iricoteri de la fabrica „Sebeşul", în plină activitate. Utemistul Petru Sara şi-a luat de alţii,'gospodăria a împărţit pentru munca depusă 1.200 kg
nimeni decernarea angajamentul ca în cinstea celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Popu­ colectiviştilor avansuri băneşti grîu, 1.755 kg porumb, 492 kg
steagului de fruntaş lare Romîne, să depăşească norma cu 10 la sută şi să dea produse de cea mai în fiecare trimestru. cartofi, 78 kg orz, 398 kg ovăz,
pe combinat, colecti­ bună calitate. 78 kg floarea-soarelui, aproape
vului fabricii de a- Colectivistul Augustin Ma­ 5.000 kg furaje şi 1.755 lei.
glomerare. IN CLIŞEU: Petru Saîa, lucrînd la maşina de tricotat.
nea, care a efectuat împreună ZEVEDEI STANILA
cu familia sa 462 zile-muncă,
a dus acasă numai cereale 6.283 corespondent