Page 71 - 1957-12

T
Pag. 2
Secretarul organizaţiei L U N A C U L T U R I I
de bază
i n biroul sectorului III, prim-
maistrul miner Bihavetz
Adalbert da indicaţii maiştrilor
ce urmau să intre în schimbul
II. Informă atit pe Igna Ioan,
cit şi pe Costinaş Nicolae des­
pre tot ceea ce aveau de făcut
în schimbul ce urma să înceapă
peste o oră, şi nu uită să a-
dauge:
— Aveţi grijă ca nici-o gru­
pă să nu sufere din pricina goa­
lelor şi a lemnului. Ajunge că
azi dimineaţă minerii au întîm-
pinat greutăţi din această cau­
ză. Tovarăşul inginer Dumitraş
a fost tare supărat.
•Ar
»înd rămase singur, tov.
Bihavetz Adalbert, secre-
tarul organizaţiei de bază nr. 3,
deschise un sertar, scoase un
dosar şi răsfoindu-1 urmări cu
atenţie cîteva rînduri. Luă un
carneţel, îşi notă ceva, iar cînd
dădu să-l pună în buzunarul
hainei, dintre filele acestuia
căzu pe masa biroului o poză.
Ridică poza şi privind-o zîmbi,
în timp ce faţa i se lumină de
raza unei adinei mulţumiri. In
imagine revăzu Borsecul cu şa-
se ani în urmă, cînd pentru pri-
ma oară se afla la odihnă cu
tînăra-i familie — bilet oferit
pentru meritele deosebite în
muncă. Peter, fiul, care este în
nu ştiu a cita clasă a şcolii e-
lementare, avea- pe atunci doar
trei anişori. Şi, zilele senine,
împlinite cu bucuria vieţii noi
petrecute în pitoreasca staţiu-
. ne a Borsecului, le revăzu a-
turn, cînd pe neaşteptate îi a-
' junse în mîini o poză. In ea
privi chipurile senine ale unor
muncitori şi funcţionari din Ani-
noasa, întîlniţi la odihnă. Şi,
pentru ca zilele încărcate de
soarele fericirii şi bucuriei să
nu poată fi uitate, grupul de
muncitori se strînsese intr-o
după-amiază în parcul cu flori
şi poză în faţa obiectivului a
paratului. De aceea, acum, mi-
nerul priveşte şi nu-şi poate as-
cunde mulţumirea. Alături de
familia sa, sînt şi minerii Bay-
ko Andrei, Nagy Francisc, Cos-
tea Carol şi maiştrii Popa Pa-
vel şi Fekete Iosif, si tinerele
Zippenfenig Margareta şi Luiza
Luca. Frumuseţea zilelor de
odihnă de atunci. îl făcură pe
miner să-şi amintească apoi de
N O T Ă C R IT IC A
Cine răspunde ?
Nu de mult s- a înaintat Secţiei re­
gionale de drumuri a Sfatului popu­
lar regional, o sezisare a unui grup
de cetăţeni din satul Petreni, raionul
Hunedoara. Prin sezisare se făcea cu­
noscut că dacă nu, se va îndigui ma­
lul Streiului, acesta îşi va croi o altă
albie, aşa că podul de la Băcia nu
va mai putea fi utilizat.
La această sezisare Secţia de dru­
muri, prin adresa cu nr. 31209 ne
face cunoscut că cele cuprinse în se­
zisare sînt juste şi, că, la rîndul său,
a sezisat Secţiunea regională de ape,
care se ocupă cu acest gen de lucrări.
Textual adresa glăsuia a ş a : „Sec­
ţia .regionala de drurpuri, are puse la
dispoziţie fonduri, din bugetul local,
numai .pentru lucrări de drumuri şi
poduri, aşa că acele lucrări urmează
să se execute de către Secţia regio­
nală de ape11. In Continuare se amin­
teşte că sezisarea a fost depusă în
copie Secţiei de ape.
Intre timp, Itf redacţie a sosit şi a-
dresa Secţiei regionale de ape, din
care extragem următorul text: „Secţia
noastră este nou înfiinţată şi nu dis­
pune de fonduri pentru executarea lu­
crărilor, în cursul acestui an, deci nu
vom putea lua măsuri imediate. Apă­
rarea podului proprîu-zis cade în sar­
cina Secţiei de drumuri şi poduri, care
fiind o secţie mai veche şi cu pre­
vederi bugetare, poate să execute a-
ccste lucrări chiar în cursul acestui
an. Secţiunea noastră poate să dea
Pentru adăpostirea porcilor de la I.C.I.A. Orăştie, s-au construit în ultimii ani numeroase patocuri,
IN CLIŞEU: Vedere generală a patocurilor.
'N '\W •
tffitM V L tffc T A W s W C u r Nr 93S
Inovatorul cooperativei ?
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <XXXXX><XXXXXXXX>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <X><XX><XXXXXXXXXX o o o o o o t
f
k
contemporanii unor vremuri de asemenea mari Blăgăilă Florea, mai simplu ma folosirii acestei prese, pro-»
fiecare an — că n-a trecut an Ce pot spune cîteva fişe de cititori prefaceri şi înnoiri. v- D- baci Florea, e un om scund, ducţia şi productivitatea in»
ca el să nu cunoască una din
minunatele staţiuni balneare Spre a ne convinge de Imensitatea drumului ager la minte şi trup, şi har- secţie a crescut mult. 1
ale patriei noastre. pe care l-am parcurs în asaltul nostru spre
lumină este suficient să intrăm in oricare din ¦r~™- - nic de nu poţi spune cit. II Cuţitele maşinilor de egali- ţ
k trecut mai bine de un de­ bibliotecile noastre săteşti, raionale sau re­ *!
ceniu de cind tovarăşul gionale, să răsfoim cîteva din fişele cititorilor. vezi cit e ziulica de mare aler- zat talpă şi şerfuit piele, se a s -»
Bihavetz Adalbert a început lu- Vom afla in aceste fişe nume de oameni, in-
crul în adînc de munte — la cepind de la elevul pionier pină la moşneagul gind de la o unitate la alta, cut astăzi în minimum de timp *
mina Aninoasa. încă în primul de aproape un secol, de la ţăranul de pe ogor,
an de muncă tînărul miner a care pînă mai ieri înota în bezna analfabe­ controlînd cu migală utilajele, şi în bune condiţiuni cu aju -;
cerut să fie trecut in rîndul tismului, pină la doctor, inginer sau profesor.
membrilor de partid. De atunci punînd la punct funcţionarea torul „dispozitivului pentru as- ?
activitatea sa a fost deosebită, Să ne oprim bunăoară la biblioteca raională
aportul său în producţie a fost din Ilia. Sute şi sute de fişe de cititori te îmbie lor. De meserie e lăcătuş. Mun- cuţirea cuţitelor late la poli- *
nemijlocit. Numărul celor pe parcă să stai de vorbă cu ele. Iată, de pildă,
care i-a îndrumat şi crescut, de­ una ; e a tovarăşei Ana Hui, colectivistă. Deşi î ca lui, preocupările lui, i-au a- zor“, dispozitiv realizat de ino-1
venind comunişti de frunte, nu-1 e trecută de jumătatea unui veac, în fişa ei
poate reţine. Ne poate da însă sînt înregistrate multe cărţi de literatură be­ I dus încă un titlu. Acela de ino- vatorul Blăgăilă Florea. \
exemple nenumărate. Cind ci- letristică sau politică pe care le ridică pentru
teşte ziarele sau ascultă emisiu- a le citi. Alături de ea, e fişa tovarăşei M.aria f vator. Da ! Baci Florea, mem- Din cauza uzurii angrenaju- j
nile locale ale centrului de ra- Atanasiu, casnică. Pe fişa acesteia figurează
dioficare şi aude vorbindu-se (luate în ultimul timp) 29 de cărţi, printre ] bru cooperator al cooperativei lui conic, maşina Doppel, de ?
despre tinerii brigadieri comu- care „Război şi pace11 de L. Tolstoi, „Departe
nişti Liciu Vaier, Ciungan De- de Moscova11 de Ajaev ş. a. Vom găsi apoi ţ de producţie meşteşugărească cusut talpă, avea întreruperi J
zideriu, despre Iuga Nuţu, Za- fişa tov. Qh. Ardeleanu, în vîrstă de 75 de
harescu Ioan, secretarul organi- ani, care a citit în ultimul' timp 22 de cărţi, + „Moţul11 din Baia de Criş, e dese. In urma transformării a- ţ
zaţiei de bază nr. 3, simte că printre care „Lenţa”, „Şcoala de altădată11,
bătăile inimii îi zvîcnesc mai „întunecare" ş. a. La fei vom da peste fişa f inovator — inovatorul coope- cestui sistem, în sistem de !
puternic, îşi dă seama că cei utemistului Viorel Badea, pe care sînt înre­
îndrumaţi de el îi aduc azi mul- gistrate 25 de cărţi citite, a pionierei Elena I rativei. Numai în acest an, funcţionare in curea de trans- ?
ţumirile aşteptate, Lupescu, pe care vom vedea înregistrat frumo­
Rîndurile candidaţilor în or- sul număr de 45 cărţi citite. Şi, aşa, mereu, î spre exemplu, el a conceput şi misie cu role, tov. Gh. Enciu ţ
ganizaţia de bază nr. 3 cresc vom întîlni fişe ce ne vor spune de vrednicia
şi cresc, iar munca devine pe zi cu care omul zilelor noastre, soarbe învăţătura * tradus în viaţă 5 inovaţii pen- care deserveşte acest utilaj, îşi j
ce trece tot mai spornică. A- din cărţi.
ceasta o dovedesc cifrele fără i tru care a fost recompensat cu depăşeşte cu regularitate pla-1
nici un comentariu. Anul 1957 Şi, văzind toate acestea, nu se va putea să
a dat organizaţiei de bază încă nu ne simţim deopotrivă de fericiţi, că sîntem ţ 1.500 lei. nul. Inovaţia aparţine acelu-?
18 candidaţi, dornici de a şti
tot mai mult, de a învăţa, de a C a rfe a în *. Producţia de oale şi creu- iaşi baci-Florea. *
ţ zete era simţitor frînată in ca- Acestea sînt cîteva fapte?
* drul secţiei de olărie. Era ne- pentru care cooperatorii de la ?
i cesară o presă de călcat, mă- „Moţul11 rostesc de cite ori îl ţ
ţ cinat şi cernut argila şi şa- zăresc: „Uite, baci-Florea, in o-ţ
| moţa. După multe strădanii, vatorul nostru". ţ
* baci Florea a pus la îndemîna N. DONOVICI j
* olarilor această presă. In ur- corespondent j
Dotarea agriculturii
De curtnd a jost deschisă la Bucureşti expoziţia „10 ani cu maşini
de creaţie plastică”. t j,
IN CLIŞEU ; „Dans ţărănesc" de Cornel Medrea. A'gfrCjultura a primit anul a- cii, gradul de mecanizare a di-
cesta din partea industriei noas- verselor lucrări agricole a cres-
cei 1 0 ani tre socialiste de trei ori mai dut. S.M.T.-urile execută în pre-
mu'lte maşini agricole decît în zent pe ogoare, cu mijloace me-
deveni oameni de nădejde. Tov. Comorile cărţii devin din zi timii 8 ani 962.000 exemplare, dicală şi agrotehnică cunoaşte anul 1956. In anii primului cin- canizate, 35 de lucrări agricole,
Bihavetz îşi are aici meritele în zi bunurile cele mai de preţ din Topîrceanu 309.000 exem­ o dezvoltare remarcabilă. cinai au fost cheltuiţi.pentru în- In 1957 faţă de 1953, de exem-
sale deosebite. Ajutorii' de mi- ale maselor. In fabrici, uzine, plare, din Mihail Sadoveanu zestrarea tehnică a agriculturii piu, volumul lucrărilor executa-
neri Badea Marin, Domnose Ni- instituţii, în cele mai îndepărtate 1.180.100, din Tudor Arghezi Cartea romînească a găsit 3.221.507.000 lei, iar în anul te cu mijloace mecanizate de
colae, Vulpe Constantin, cei colţuri ale ţării, cartea este 181.000 exemplare etc. mulţi prieteni şi peste hotare. 1957 s-au investit în acelaşi scop S.M.T.-uri a crescut de aproape
mai tineri candidaţi ai organi- prietenul nedespărţit al celor In ultimii ani un mare număr sume de 4 ori mai mari decît o dată şi jumătate la semănat,
zaţiei de bază nr. 3, 'sînt se- ce muncesc. S-a acordat de asemenea o de cărţi, creaţii a 50 de scriitori în anlul 1951. de peste 17 ori la prăşit, de mai
toşi de a deveni exemple în foarte mare atenţie şi editării mult de Îl ori la recoltatul cju
muncă şi comportare, aşa cum, In anii puterii populare cu- operelor clasicilor literaturii uni- d*n tara noastră, au fost traduse Numai cu 10 ani în urmă lu- combina şi de peste două ori la
zi de zi, exemplu le este secre­ vîntul tipărit a cunoscut o răs- circa 30 de ţări. Opere ale lui crările mecanizate reprezentau lucrările de irigaţii. Lucrările de
tarul. pîndire de neconceput în timpul versale, tipărindu^se din 1949 un proces neînsemnat în volu- pregătire a solului, însămînţa-
regimului burghezo-moşieresc. pînă astăzi 417 titluri, într-un Creangă, Caragiale, Sadoveanu, mul global al luci ărilor agrico- rea cerealelor şi a porumbului
De aceea, cînd membrii şi tiraj de 7.343.894 exemplare. Zaharia Stancu, Cezar Petres- le. Acum mecanizarea este un şi recoltarea cerealelor în
candidaţii de partid s-au adunat Cele 19 edituri din Capitală, cu, Eusebiu Camilar, Petru Du- element de bază -al dezvoltării G.A.S.-uri au fost complect me­
pentru a alege Comitetul' de care au acum un tiraj de 10 ori In limbile naţionalităţilor mitriu şi ale altor scriitori ro­ agriculturii noastre. canizate.
partid al minei Aninoasa, au mai mare decît cel al editurilor conlocuitoare s-au editat 7.473 mîni, clasici şi contemporani,
propus şi ales în comitetul de din trecţut, au satisfăcut în de titljuri, într-un tiraj de traduse în zeci de ţări, au făcjut Industria constructoare de Extinderea mecanizării lucră­
mină ca locţiitor de secretar pe mare parte cerinţele cele mai di­ 4.124.436 exemplare. să sporească interesul cititorilor maşini agricole produce acum rilor a dat posibilitate G.A.C.-
tov.’ Bihavetz Adalbert, iar în verse ale cititorilor. de peste hotare pentru literatura pentru agricultură numeroase urilor să economisească anul
sectorul în care munceşte, pen­ Literatura politică este ilus­ romînă. tipuri de tractoare de mare ran­ trecut 2,9 milioane zile-muncă.
tru a trdia oară'secretarul orga­ Dacă înainte de 23 august trată prin 3.420 de titluri, în­ dament precum şi 80 de tipuri Lucrările executate cu mijloace
nizaţiei de bază'. tirajul maxim al unei cărţi era tr-un tiraj global de 137.137.369 Pe lîngă cărţile romîneşti de diferite maşini şi utilaje a- mecanizate ar fi necesitat, în
de circa 5.000 de exemplare, as­ exemplare. scoase de editurile străine, E- gricole necesare mecanizării pe cazul folosirii tracţiunii animale,
LUCIA LICIU tăzi un tiraj de 30.000 de exem­ ditura în limbi străine din ţara scară larga - a lucrărilor a- 1.340.000 perechi vite. In acelaşi
plare a devenit obişnuit. Literatura pentru copii con­ noastră ă tipărit în diferite limbi, gricole. G.A.S.-urile şi S.M.T timp, foiosind mijloacele meca-
(De la subredacţia noastră siderată înainte ca o activitate din anul 1952 pînă în trimeştrjul [urile au fost dotate în perioada nizate, G.A.S.-urile şi G.A.C-u-
In ultimii 9 ani s-au publicat minoră, cunoaşte astăzi o mare III al acestui an, sute de titluri, anilor 1950— 1957 cu 24.000 rile au putlut executa la timp şi
voluntară din Aninoasa) 25.701 de titluri, într-un tiraj dezvoltare. Producţia Editurii în aproape 7.300.000 de exem- tractoare, 25.000 pluguri pentru în mai bune condiţiuni agroteh-
global de 416.125.197 exemplare. Tineretului, special înfiinţată, se plare. Numărul lucrărilor de ar- tractor, 8.600 semănători de ce- nj ce lucrările agricole şi au ob-
Clasicii romîni au fost redaţi cifrează în ultimii ani la tă şi literatură romînă apărute ieale, 3.000 semănători de po- ţinut an^ de an producţii sporite.
marilor mase de cititori prin e- 45.000.000 exemplare. în diferite limbi într-un deceniu rumb, 7.300 secerători-legători,
ditarea a 288 de titljuri, într-un 6.000 batoze de cereale, 13.200 In ainii aceştia s-a trecut de
tiraj de 5.475.610 exemplare. Producţia de carte tehnică de la instaurarea regimului de- cultivatoare şi 3.200 combine de asemenea la mecanizarea proce-
ajutor tehnic pentru realizarea în bu­ ştiinţifică, care prezintă o mare mocrat-popular întrece de două cereale. In prezent lucrează pe selor de producţie în zootehnie.
ne condiţiuni a lucrărilor11... Din 1883 şi pînă în anul eli­ varietate tematică, ca rod al ori pe cele apărute într-un secol
berării, tirajul celor 73 de ediţii transformării socialiste a ţării în regimul burghezo-moşieresc. ogoare 37.000 tractoare socotite In . ™ lte Ş:A^ - uri t din tară
Demn de reţinut e faptul că cele din operele Iui Eminescu a to­ şi a stimjulării activităţii origi-i ,. , , mulsul, adapatul, transportul
două adrese sînt semnate de tovarăşii talizat 115.000 exemplare. Nu­ nale în domeniul ştiinţei şi teh- Cartea romînească s-a bucu- hrane,_ aprovizionarea cu apS,
Tîrnoveanu Ion şi ing. Turcu. Gheor- mai în anul 1950, cu prilejul a- nicii a fost reprezentată în anii rat de o frumoasă apreciere şi in tractoare convenţionale de
ghe, şefii secţiunilor respective, şi de niversării centenarului naşterii 1949— 1957 prin 6.241 de titluri c{u prilejul expoziţiilor care au tocarea şi însilozarea furajelor,
tehnicienii Dumitru Vasile şi Telegdy sale, s-au tipărit 150.000 de e- în 26.551.131 exemplare. Din avut Ioc în ultimii ani în Fran- 15 CP, faţă de 4.858 cîte existau precum şi prelucrarea laptelui,
Ernest. xemplare, iar între anii 1952— 1949 pînă astăzi numai Editura ţa, U.R.S.S., Anglia, Italia, R.P, în ţară cu 10 ani în urmă.
1955 s-au mai tipărit 324.000 de Academiei, cu profilul său uni- Ungară, Israel, Islanda, precum se fac cu mijloace mecanizate
In concluzie, ce ne facem cu îndi­ exemplare. De asemenea, din versal, şi-a mărit de 10 ori pro- şi a standurilor de cărţi organi- Faţă de anul 1938 cînd ara
guirea Streiului ? Dar cu podul ? opera neîntrecutului povestitor ducţia. Unele cărţi apărute de- zate cu diverse prilejuri în sau automatizate,
Ion Creangă s-au tipărit în ul­ păşesc graniţele ţării căpătînd U.R.S.S., R. P. Bulgaria, R. Ce- un tractor l a -5.000 hectare te-
L. CROITORU circulaţie mondială. Cartea me- hoslovacă, Franţa, R. P. Polo- In primul cincinal s-au electri-
nă etc. ren arabil, în prezent există un
ficat unităţile S.M.T., centrele
tractor la 265 ha teren arabil,
mecanice şi numeroase gospo-
E. I. fi. Opâşîie - o M reprlnipe Datorită folosirii raţionale a
dării de stat prin racordare la
maşinilor, productivitatea mun-
reţelele t permanente saju prin
cii a sporit. Astăzi fiecare trac-
instalare de grupuri electroge-
In anul 1953, la marginea oraşului Orăştie au apărut ci- Dar, în afară de grija pentru realizarea şi chiar depăşi- \ tor lucrează cu 50 ha mai mult
teva aşezări izolate. Ele au constituit nucleul marelui combinat rea planului de livrări, aici a existat şi o preocupare intensă ) ne proprii. In multe locuri legă-
de creşterea şi ingrăşarea animalelor, care astăzi se întinde faţă de nevoile muncitorilor. Mai in fiecare an s-au ridi- ' decît în anul 1950.
peste cîteva sute de hectare. cat noi construcţii sociale, carş astăzi formează un adevă­ tura între S.M.T.-uri şi brigă-
rat orăşel. Ca urmare a înzestrării agri-
La ;început această unitate avea pentru ingrăşare, cu scop zile de tractoare se face prin
experimental,, un- număr foarte mic de porci. An de an însă, La ora actuală, pe lîngă Întreprinderea de creşterea • şi culturii cu noi maşini şi utilaje
aici s-au adăugat noi aşezări cu diferite destinaţii. De pildă, ingrăşarea animalelor din Orăştie, funcţionează două cantine staţii de radio-dispeceri.
in afară de patocuri s-au mai construit şi alte clădiri auxi­ cu o capacitate de deservire de 260 locuri. De asemenea, s-au şi a sporirii productivităţii mun-
liare. construit locuinţe comune pentru 120 de persoane, un cămin
¦> Producţia anuală a acestei întreprinderi, livrată atît pen- 6000 kg ştiuleţi la hectar
ş tru consumul intern, cit şi pentru export, depăşeşte la ora ac­ muncitoresc cu o capacitate de 122 locuri, 16 locuinţe pentru
tuală cifra miilor de tone. familişti, cu 32 de apartamente, fiecare apartament fiind Ţăranii muncitori Aron Gro- Lucrînd pămîntul după regu­
compus din 2 camere, bucătărie, baie, magazie etc. za şi Ioan Drijman, membri ai lile agrotehnice înaintate şi fă-
Plafonul de ingrăşare a unui porc este fixat la 120 kg. întovărăşirii agricole „Drum cînd lucrările de întreţinere ce­
\Dar, datorită bunei îngrijiri, m uite loturi de porci au fost li­ Toate acestea se datoresc şi eforturilor depuse de munci­ Nou” din comuna Băcia,. -au rute de această plantă, ei au
vrate chiar înainte de termenul fixat. De asemenea, la secţia cultivat anul acesta, pe loturile realizat o producţie record pe
Gelmar s-a făcut o experienţă de ingrăşarea diferitelor rase tori, care numai în acest an, pe lîngă realizarea planului înscrise în întovărăşire, porumb comună : 6.000 kg porumb ştiu­
de porci. Cu această ocazie s-a constatat că un porc de rasă hibrid. leţi la hectar. Văzind aceste re­
„mare, alb ucrainean“ a încărcat in timp de 6 luni 235 kg, înainte de termen, au făcut şi o economie de 808.000 lei. zultate, membrii întovărăşirii
ajungind la o greutate totală de 435 kg. Acest record în ob­ agricole „Drum Nou” s-au ho-
ţinerea de -rodneţii mari, a ridicat mult prestigiul întreprin­ tărît să cultive în anul viitor
derii. porumb hibrid pe o suprafaţă
mai mare.
%
HULIGANI
CONDAMNAI!
i Huliganii Gligor Titian, Vasile Do-
ros, Iacob Jibot, fiind în stare de
Buna îngrijire a porcilor de la I.C.I.A. Orăştie este în atenţia permanentă a muncitorilor de aici. ebrietate, au provocat scandal în lo­
Clişeul nostru reprezintă unul din cele mai bune loturi de porci, calul grădinii de vară din Lupeni,
distrugînd bunuri din avutul obştesc
şi ultragiind organele de stat, atunci
cînd au intervenit pentru evitarea
scandalului. Celor de mai sus li s-au
dresat acte de trimitere în judecată,
în urma cărora au fost condamnaţi la
3 ani şi 6 luni închisoare corecţională.
Un caz asemănător s-a petrecut în
localul restaurantului „Cina“, tot din
Lupeni. Huliganii Mircea Suciu, /di­
hai Preotu, Marin Atanasn, Ghecrghe
Guias şi Ion Omcta, au atacat pe ce­
tăţeanul Marius Iulius, care se găsea
în restaurant,-bătîndu-l. De asemenea
huliganii au atacat pe şoferul Arinte
Moldovan. Pentru aceste acte de huli­
ganism, fiind trimişi în judecată, au
fost condamnaţi la 2 ani şi 6 luni
închisoare corecţională fiecare .