Page 72 - 1957-12
P. 72
it /
N r. 938 "DRUMUL SOCIALISMULUI mjţîJili.' '7if^Şi Pag: 3
V I A T A DE P A R T I D Cinstind aniversarea
Republicii noastre dragi
TOATĂ ATENŢIA ÎNTĂRIRII ROLULUI
ORGANIZA TIILOR DE BAZĂ In întrecerea socialistă pornită in cinstea zilei de 30 De-
\ cembrie, colectivele întreprinderilor din oraşul Alba Iulia, au
Cu ocazia Conferinţei raiona cătoare de mari venituri. Valoa organizaţia de bază a pus ac iveală şi o serie de lipsuri ce turile populare comunale să \ reuşit să-şi îndeplinească angajamentele, majoritatea depăşin-ţ
le, reprezentanţii comuniştilor rea construcţiilor făcute numai cent pe întărirea vieţii de partid, se manifestă în activitatea or lupte cu mai multă hotărîre în
din raionul Orăştie, au discutat într-un an la gospodăriile colec pe munca cu activul fără de ganizaţiilor de bază, faptul că transformarea socialistă a agri | du-şi sarcinile anuale de plan. lată citeva cifre şi fapte, ce i-
activitatea Comitetului raional tive din Turdaş şi Spini, se ridi partid. Comuniştilor li s-au re în unele cazuri acestea pregătesc culturii. De asemenea, s-a criti
de partid, făcînd numeroase că la suma de peste.500.000 lei. partizat sarcini concrete în ve slab adunările generale, ceea cat şi faptul că tov. Dumitru j lustrează dragostea cu care muncitorii din această localitate
propuneri privind creşterea pro derea lămuririi altor familii de ce face ca problemele puse la Gorun, membru al Comitetului
ductivităţii muncii în întreprin In direcţia lărgirii sectorului a intra în întovărăşire, mai a- ordinea de zi să nu fie temeinic raional, care răspundea din par f intimpină cea de-a zecea aniv ersare a Republicii Populare
deri, reducerea preţului de cost, socialist din agricultură, darea les neamurile şi vecinii. In tim dezbătute. Astfel de cazuri sînt tea comitetului de staţiunea de
transformarea socialistă a agri de seamă a subliniat faptul că pul treierişului, noi am chemat în organizaţia de bază din Ro- maşini şi tractoare, nu a ajutat \ Romine. '¦ ;
culturii, buna aprovizionare a organizaţiile de bază au acordat mai mulţi ţărani cu gospodărie mos, Vinerea, Cugir sat şi alte în suficientă măsură organiza
oamenilor muncii etc. mai multă atenţie creării de în individuală pentru a vedea can le. La Romos, organizaţiile Ie ţia de bază de aici pentru a se La întreprinderea de industrie
tovărăşiri zootehnice, care în titatea de grîu pe care am ob- bază nu au planuri de muncă, ocupa mai îndeaproape de edu locală „ H o r ia 44
Din darea de seamă prezen ultimul timp au ajuns la un. nu ţinut-o — în medie 2.400 kg la iar comitetul comunal de partid carea tractoriştilor în spiritul
tată de tov. Alexandru Suluţiu, măr de 21. ha. In felul acesta, ţăranii cu ,nu ..s-a sezisat de această situa grijii faţă de avutul obştesc şi In ziua de 15 decembrie, 20 decembrie, îndeplinindu-se.
prim-sevetar al Comitetului ra gospodării individuale s-au pu ţie, tocmai pentru faptul că nu pentru cunoaşterea temeinică a
ional de partid, a reieşit că sub Un exemplu bun în această tut convinge de foloasele lucră controla munca organizaţiei de problemelor transformării socia muncitorii, inginerii şi tehni- astfel planul de reparaţii cu
conducerea organelor de partid direcţie îl oferă întovărăşirea rii în comun a pămîntului, ceea bază, felul cum comuniştii îşi liste a agriculturii.
s-au obţinut succese importante zootehnică din Balşa, unde din ce a făcut ca astăzi să avem îndeplinesc sarcinile. cienii care lucrează în secto- 10 zile înainte de termen,
în toate domeniile de activitate. cele 530 de oi, 233 sînt proprie în întovărăşire 40 de familii". Or, aşa stind lucrurile, este
La uzinele metalurgice Cugir, tate obştească, iar fondul de Munca colectivă şi firesc ca munca politică să rul metalurgic al întreprinde- In sectorul metalurgic, mun- ?
de pildă, planul anual de pro bază al întovărăşirii a ajuns la Un alt delegat din. Grădiştea să fie ridicată nu poată fi cuprinsă, iar rezul
ducţie a fost îndeplinit în 11 57.300. Astfel de exemple sînt de munte, tov. Balazs Ofban, la un nivel înalt tatele să fie nesatisfăcătoare. rii „Horia“ au obţinut o mare citorii din secţia maşini de gă- ţ
luni, obţinîndu-se o creştere a multe în raionul Orăştie. a arătat că organizaţia de bază
productivităţii muncii de 11,4% din satul lor s-a întărit mult Dezbaterile ce au avut loc, au De aceea, este necesar ca în victorie, îndeplinind planul a- tit, in frunte cu Pleşa Trifu, *
realizîndu-se în acelaşi timp e- întărirea rolului în ultimul timp. Membrii de par scos la iveală şi faptul că nu tregul comitet să fie mobilizat nual de producţie. La aceeaşi Groza Nicolae, şi Bărdaş' Ioan, j
conomii în valoare de peste organizaţiilor de bază — tid vin cu regularitate la adu toţi membrii Comitetului raional in muncă, pentru a cuprinde dată, preţul de cost pe în- lucrează în prezent la prototi- *
670.000 lei. nări, ridică probleme importante, de partid muncesc pentru tra toate organizaţiile de partid,
sarcină de seamă ceea ce a făcut ca întovărăşirea ducerea în viaţă a hotărîrilor întreaga masă de oameni ai treaga întreprindere a fost re- purile maşinii de gătit r tip
Rezultate bune a obţinut şi fa zootehnică din sat să se dezvol partidului şi guvernului. muncii, pentru îndeplinirea sar
brica chimică din Orăştie, care Luîn-d cuvîntul la discuţii, o te. De curînd ei au primit cinci cinilor izvorîte din hotărîrile ce dus cu 1,98 la sută. „Westa", care vor fi gata pină
pe primele trei trimestre ale a- mare parte din delegaţi s-au Unii membri din comitet, ca lui de-al II-lea Congres al
nului şi-a realizat planul în pro referit la necesitatea de a acor candidaţi de partid, iar' alţi uoi tov. Nicodim Roşea, care răs partidului. Una din sarcinile principale la 30 decembrie. Aceasta pen
porţie de 103,6 la sută, preţul da cea mai mare atenţie întări tovarăşi au depus documentele punde de întovărăşirea dîn Să-
de cost fiind redus cu 15,91 la rii rolului de conducător al or pentru intrarea îp rîndurile can răcsău, sau Traian Socol, care întărirea rîndurilor ale întreprinderii, prevăzută a tru că întreprinderea a preco-
sută. Asemenea rezultate au şi ganizaţiilor de bază, pentru ca didaţilor de partid. răspundea din partea comitetu partidului — sarcină se executa pînă la 30 Decern- nizat ca de la 1 ianuarie 1958
celelalte întreprinderi din raion ele să rezolve în modul cel mai lui de întovărăşirea din Dineul
ca, de pildă, fabrica „Vidra", just problemele ce se ridică în In această direcţie a vorb.'f Mare, nu s-au achitat de sarci permanentă brie, a fost îndeplinirea planu- să producă în atelierele sale
I.F.E.T., fabrica de cherestea întreprinderi, instituţii, sau la şi tov. Aron Pîrva din comuna nile primite din partea comi lui de reparaţii capitale în sec- acest nou sortiment,
„11 Iunie" şi altele. sate. Acest lucru duce la ridica Balşa, Ioan Cugerean din Cioa Primirea de candidaţi şi noi torul panificaţie. La Zlatna, de Tot pînă la 30 decembrie, în
rea prestigiului comuniştilor, la ra şi alţi tovarăşi. tetului, nesprijinind organizaţii membri de partid a preocupat
Aceste rezultate se datoresc îndeaproape conferinţa raiona pildă, reparaţiile au şi fost ter- iia la construită anul acesta
faptului că Comitetul raional de întărirea vieţii de partid pe locul Dar, pe lîngă lucrurile Sune le de bază din aceste întovără lă de partid. Din dezbaterile ce
partid a îndrumat mai îndea înfăptuite, conferinţa a scos la au avut loc, a reieşit că in ul minate, iar la Ţemş. prin stră- , sectie dc ş, ,
proape şi mai calificat munca de producţie. şiri să-şi îmbunătăţească rr.. ,:a. timul timp compoziţia socială
organizaţiilor de partid, a orga a partidului s-a îmbunătăţit, -că duinţa maistrului mecanic Vo- * ... ’ , ,
nizaţiilor de masă, conducerile In această direcţie, delegatul A fost arătat şi faptul că tov. multe organizaţii de bază şi-au
întreprinderilor, care au îmbi îndreptat atenţia înspre cei mai loncia Ioan şi a strungarului f e L a 1 ’ vor “ montate utuâ-
nat în mod concret munca po Anton Bacheş a arătat în cuvin» Ilie Dan, membru în biroul ra buni muncitori, legaţi direct de
litică cu cea economică. procesul de producţie, care au Coman Alexandru, reparaţiile jele şi aparatele pentru nicher
tul său un exemplu semnifica ional de partid, care este şi dovedit ataşament faţă de par
Cifre şi fapte privind tid şi guvern. Organizaţii de au fost terminate in ziua de lat. •
munca de cooperativizare tiv : „In toamna anului 1952, preşedintele Comitetului execu bază ca cele de la U. M. Cu
gir, fabrica „Vidra”, fabrica o « » o » ••>•o*»«•i4i»>e>< 4.<7. . C- »c.»<7. -. .. ¦7—-a. 'C — 4 ~ - 0 * •+ ••••*—
a agriculturii în satul Bobîlna a luat fiinţă o tiv al sfatului popular raional, chimică şi altele, au reuşit să
primească lunar cîte 3-5 candi
Delegaţii la conferinţă au întovărăşire agricolă cu numai nu a muncit cu simţ de răs daţi de partid.
ascultat cu mult interes rezul
tatele obţinute în transformarea 8 familii de ţărani muncitori. Ce pundere pentru a mobiliza «fa- Conferinţa a apreciat ca bună
socialistă a agriculturii, lucru activitatea comitetului raional
ce a făcut ca un mare număr era de făcut ? In primul rînd de partid în direcţia educării
dintre ei să participe la discuţii. candidaţilor de partid şi în spe
Din darea de seamă a reieşit, de Membrii Comitetului raional de partid cial faptul că, faţă de anul 1956,
pildă, că în lumina documente numărul candidaţilor de partid ă
lor celui de-al II-lea Congres 1. Adămescu Fira, muncitoare 19. Floran Cornel, mecanic auto 38. Pîrva Aron, ţăran întovărăşit crescut cu 252 tovarăşi. Această
al partidului, Comitetul raional 2. Buciuman Ion, muncitor 20. Grama Vasile, mecanic 39. Popa Iustin, strungar preocupare a comitetului raional
de partid s,-a orientat în primul 3. Bivolan Aurel, inginer 21. Gorun Dumitru, mecanic auto 40. Palii Sergiu, inginer de partid a fost cît se poate de
rînd înspre întărirea economico- 4. Balica Ioan, ţăran colectivist 22. Groza Veronica, muncitoare 41. Ralea Ion, medic grăitor oglindită şi cu ocazia a-
organizatorică a gospodăriilor 5. Brici Nicolae, lăcătuş 23. Hangaciu Ion, muncitor 42. Pop Emil, judecător legerilor în organizaţiile de ba
agricole colective şi a întovă 6. Bota Dănilă, ţăran cu gospodărie 24. Haneş Ion, strungar 43. Rusu Vasile, mecanic ză, unde, un mare număr de
răşirilor existente, pentru ca ele 25. Hodja Ion, tîmplar 44. Rutcovschi Nicolae, turnător candidaţi au participat la dez
să devină model în faţa ţăra mică. 26. Kiss Vasile, mecanic auto 45. Radu Vasile, învăţător baterea activităţii organizaţiilor
nilor muncitori. 7. Bortoc Ratila, ţărancăcolectivistă 27. Lăpujan Maria, croitoreasă 46. Roşea Nicodim, inginer de bază, făcînd numeroase pro
8. Bîrsan Dumitru, muncitor 28. Marcu Nicolae, tîmplar 47. Suluţiu Alexandru, tîmplar puneri pentru îmbunătăţirea
In legătură cu aceasta au fost 9. Basso Victor, tîmplar 29. Manunghevici Emanoil inginer 48. Stanici Augustin, miner muncii de viitor.
arătate unele realizări. De pil 10. Gara Pavel, strungar 30. Moraru Aurel, turnător 49. Sasu Ion, strungar
dă, gospodăria colectivă din 11. Cazan Ieronim, ţăran colectivist 31. Manole Constantin, tehnician 50. Susan Ana, muncitoare ?
Pricaz care la înfiinţare avea 12. Cureteu Petru, frezor 32. Mărginean Ion, muncitor
doar 4 boi, o vacă şi un fond 13. Cugerean Ion, frezor 33. Mureşan Alexandru, strungar 51. Tition Elena, învăţătoare Trăgînd concluziile asupra
de bază de 45.000 lei, ca urma 14. Covaci Ana, muncitoare 34. Orhan Balazs, muncitor desfăşurării lucrărilor conferin
re a întăririi ei economice, a 15. Capră Cristache, funcţionar 35. Olaru Ion, muncitor 52. Ţigănilă Aurelia, muncitoare ţei, tov. Dumitru Dejeu, mem
ajuns să numere în prezent 35 16. Dan T. Ilie, lăcătuş 36. Proşeniuc Ştefan, muncitor bru al biroului regional de par
capete vite mari, 508 oi, 35 porci, 17. Dudaş Ion, ţăran colectivist 37. Poştei Ion, strungar 53. Tonţa Maria, ţărancă întovărăşită tid, a apreciat faptul că dezba
peste 20 stupi, iar fondul de ba 18. Filipescu Maria, muncitoare
ză suma de 530.000 lei. 54. Suciu Lucreţia, muncitoare terile ce au avut loc, au dove
Rezultate asemănătoare au 55. Sîrbu Aurel, ţăran întovărăşit dit maturitatea şi nivelul cres-
obţinut şi gospodăriile colective
din Turdaş şi Spini, care prin Membrii supleanţi cînd al comuniştilor faţă de
munca perseverentă a organiza
ţiilor de bază au obţinut recolte 1. Blaga Avacum, muncitor 5. Faur Gheorghe, ţăran întovărăşit 9. Rotundu Ilarie, muncitor toate treburile raionului, o fide
mari la ha. Gospodăria colecti 2. Bătrîna Ion, ţăran întovărăşit 6. Miclea Veronica, muncitoare 10. Vlaicu Romulus, frezdr
vă din Turdaş, de pildă, a ob 3. Conţ Mihai, strungar 7. Oprean Gheorghe, muncitor 11. Cazan Traian, lăcătuş lă sinteză a tuturor problemelor
4. Chişereu Ilie, mecanic auto 8. Pădurean Gheorghe, ţăran cu gos 12. Lâszlo Iuliu, muncitor
ţinut în acest an cea mai mare ce s-au ridicat în organizaţiile
podărie mică
producţie medie de grîu la ha. de bază cu prilejul alegerii noi
Membri! Biroului ComUdnlol raionul de partid
Cu ajutorul acordat de stat, ei lor organe de conducere. Dele
1. Suluţiu Alexandru, prim-secretar 4. Marcu Nicolae, secretar 7. Buciuman Ion
şi-au construit magazii, grajduri 2. Olaru Ion, secretar 5. Dan T. Ilie 8. Gorun Dumitru gaţii la conferinţă au adus cu
3. Grama Vasile, secretar 6. Bivolan Aurel 9. Stanici Augustin
şoproane, etc., care vor înlesni ei năzuinţele membrilor de par
emforii s u p l e a n ţ i
dezvoltarea fermelor anexe adu tid, dorinţa lor sinceră de a
- ¦¦ i •' ,.¦ v
In timpul regimului burghe- obţine succese importante în
zo-moşieresc, pădurile erau ex 1. Cara Pavel 2. Filipescu Maria 3. Hangaciu Ion 4. Rusu Vasile
ploatate în mod prădalnic ; as munca de viitor.
tăzi ele sînt puse în valoare în Membrii Comisiei de revizie Vorbitorul a subliniat în cu
mod sistematic pentru dezvolta
rea a numeroase ramuri indus 1. Bina Alexandru, mecanic auto 3. Hogyes Ştefan, muncitor 5. Rusu Petru, funcţionar vîntul său necesitatea de a întă
triale, pentru înfrumuseţarea 2. Cristian Ion, contabil 4. Nicula Traian, electrician
vieţii oamenilor. ri pe mai departe munca de
Pădurile - o bogăţie se va situa printre cele mai mari 0 0 , ţk & L
In refacerea fondului fores pusă în valoare întreprinderi de acest gen din partid în întreprinderi, de a li
tier, a exploatării pădurilor, ca Europa. Se află de asemenea în c M fA s-A
şi în prelucrarea lemnului s-au Mureş şi „Libertatea" din Cluj dială. Azi ţara noastră exportă construcţie un mare combinat chida lipsurile ce mai există în
obţinut realizări de seamă în şi altele, care prelucrează anual produse din lemn în peste 40 pentru industrializarea lemnu m -xEVINE din m i p
ultimii 10 ani. De la naţionali sute de mii; de metri cubi de ma de ţări. In ultimii ani, în si'ară lui la Gălăuţaş, Regiunea Auto lărgirea şi întărirea sectorului DURERHEf
zare şi pînă acum au fost împă terial lemnos. Ca urmare a cre de pieţele europene, aceste pro nomă Maghiară, iar la Curtea
durite peste 750.000 de ha, in ării de noi unităţi şi a dezvol duse au ajuns şf pa pieţele din de Argeş a început de curînd socialist din agricultură, de a R E UMAT ÎC E
timp ce în perioada 1919— 1937 tării celor existente se produc Orientul Apropiat, Extremul O- rodajul unei fabrici de cherestea
burghezia nu a împădurit nici acum cu peste 1.060.000 m.e. mai rient, Africa de nord, Australia, al cărei proces de producţie este atrage in jurul organizaţiilor de
jumătate din această suprafaţă. multă cherestea de răşinoase şi Argentina. Din fagal altădată în întregime mecanizat. S-au
de fag şi de 8 ori mai multă tăiat ca lemn de foc se produc îmbunătăţit şi condiţiile de lucru partid toate forţele de care co
Caracteristic pentru primul mobilă decît în anul 1948. A- acum placaje, parchete, furnire, şi de trai ale celor ce muncesc
deceniu al Republicii este preo ntil acesta fabricile de mobilă panele şi butoaie care se expor în acest sector al economiei na mitetul raional dispune, în ve
cuparea sistematică pentru mă aparţinînd Departamentului in tă de asemenea în numeroase ţionale. Pentru muncitorii fo-.
rirea cantităţii de masă lem dustriei lemnului şi unităţile ţări şi in cantităţi tot mai mari. restieri —- printre cei mai nă derea ridicării întregii munci
noasă industrializată. cooperaţiei meşteşugăreşti pro Mobila romînească, în special păstuiţi odinioară — s-au con
ducătoare de mobilă au produs cea curbată, devine tot mai mult struit circa 5.000 de cabane con de partid pe o treaptă mai
In acest scop au fost construi pentru populaţie aproape 80.000 cunoscută şi apreciată peste ho fortabile, funcţionează peste 640
te în ultimii 10 ani numeroase garnituri de camere combinate tare. de unităţi comerciale de apro înaltă.
fabrici de cherestea şi de pro şi dormitoare, peste 50:000 de vizionare şi numeroase cantine Conferinţa a adoptat hotărîri
duse finite din lemn cum sînt bucătării şi alt mobilier. Industria de prelucrare a lem răspîndite pînă în cele mai în
fabricile de cherestea de la Va depărtate locuri de muncă, 77 de corespunzătoare pentru îmbună
tra Dornei, Vaduri, Fălticeni, în Locul lemnului brut, principa nului se va bucura şi în viitor brutării, precum şi zeci de uni
treprinderea de placaje şi panele lul sortiment exportat in tim tăţirea muncii de partid.
de la Rîmnicu Vîlcea, fabricile pul orînduiîii burghezo-moşie- de o atenţie deosebită din partea tăţi de deservire. Muncitorii din C. CH1Ţ1G01
de mobilă „Simo Geza" dîn Tg. reşti, l-au luat' produstle finite S. UDREA
şi semifinite. Produsele clin lem partidului şi guvernului. La fabricile de cherestea şi de
eyg.-v'v A w w i u B BBBji
nul romînesc sînt tot m j cu Brăila se află în plină construc produse finite din lemn au pri
m iE H Z E a n n m
noscute şi căutate pe piaţa mor.- ţie o fabrică de plăci aglome mit în aceşti arti sute de apar
•:> :
rate din aşchii de lemn, care tamente ; pentru ei au fost în
prin capacitatea ei de producţie fiinţate cluburi, cantine, grădini
ţe pentru copii, creşe etc.
