Page 73 - 1957-12
P. 73
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI T.t^.
sssa
In Bulgaria se va construi După conferin ja de la Paris
cea mai puternică Siria condamnă poziţia Turciei
termocentrală din Balcani
riT i SOFIA 20' (Agerpres). — In la sesiunea N .A .T .O - de ia Paris
/• •i 19)38, între oraşele Nova Zago-
ra şi Mariţă,. în apropierea ba DAMASC 20 (Agerpres). — veşte înfăptuirea comploturilor
M & zinului carbonifer Mariţa — est, TASS anunţă: La Damasc a şi agresiunii împotriva Siriei
fost dată publicităţii declaraţia prin născociri calomnioase la a-
va începe construirea celei mai Ministerului Afacerilor Externe dresa Siriei. Răspunderea pentru
puternice termocentrale din Bul al Siriei în legătură cu discursul aceste acţiuni ale. Turciei revi
rostit de Adnan Menderes, pri ne şi unor state imperialiste oc
v.v mul ministru al Turciei, la sesi cidentale, întrucît campania de
unea Consiliului N.A.T.O. de la calomnii dezlănţuită împotriva
garia şi din întreaga peninsulă Paris. In declaraţia Ministerului Siriei şi comploturile imperia
Afacerilor Externe al Siriei se liste care urmăresc răsturnarea
Declaraţiile premierului danez Statele Unite au hotărît să livreze balcanică — termocentrala „Ma- subliniază că discursul lui Men actualei orinduiri de stat legale
Japoniei proiectile teleghidate riţa-est“. Aceasta va avea o pu deres „conţine născociri calom din Siria dovedesc că Turcia şi
lla n s e n tere iniţială de 300.000 Kw, iar nioase care arată că guvernul statele imperialiste au un plan
turc continuă să ducă o politi de acţiuni pus de comun acord.
1 COPENHAGA 20 '(Agerpres). prindă „acţiuni bine precizate" TOKIO 20 (Agerpres)’. —- Ă- primul ministru;japonez Kişi a în viitor puterea ei va atinge că agresivă faţă de Siria" şi în
Ziarul „Bersen" publică inter genţia Kiodo Tzusin anunţă că încredinţat pe deputaţii din par 600.000 kw, situîndu-se printre cearcă să inducă în eroare opi Acuzaţiile aduse de guvernul
viul acordat de K. Hansen, pri pentru continuarea tratativelor. la 19 decembrie a avut loc a tea partidului socialist că gu cele mai mari termocentrale din nia publică mondială în ce pri turc Siriei că pe teritoriul ei
mul ministru' al Danemarcei, u- patra şedinţă a comisiei japo- vernul nu intenţionează să lăr Europa. veşte cauzele reale ale actualei smr afla „baze sovietice”, se
nui corespondent al agenţiei Hansen. a repetat încă o dată no-americane pentru asigurarea gească importul în Japonia a situaţii încordate din Orientul spune în declaraţie, nu are nici
securităţii: proiectilelor teleghidate america In apropierea termocentralei mijlociu. un temei şi nu stîrnesc decît iro
Associated Press. Organizaţia că Danemarca nu vrea ca pe ne. se va construi din apele rîului nie, măi cu seamă acum cînd dl.
In comunicatul Ministerului Sokoliţa un Iac artificial cu o ca Adnan Menderes, se spune în Menderes declară nu numai că
pactului Atlantic, a declarat teritoriul ei să fie amenajate pacitate de 19 milioane metri declaraţie, a folosit argumentele este de acord ci chiar că este
Afacerilor Externe al Japoniei răsuflate ale propagandei impe necesară crearea pe teritoriul
Hansen; trebuie, să caute o a- rampe pentru lansarea rachete cubi, care va servi la alimenta rialiste că Siria s-ar fi transfor Turciei de baze americane pentru
rea centralei cu apă. mat într-o bază şi cap de pod arma atomică şi arma rachetă.
propiere de Uniunea Sovietică. lor cu raza medie de acţiune. al răspîndirii „expansiunii co
muniste". Prin aceasta el a în Discursul lui Menderes la se
Ţările NiA.T.O. trebuie să între Noi credem că în ce ne priveş cercat să abslove pe imperia siunea. Consiliului N-.A.T.O., se
lişti şi pe Turcia însăşi de răs arată în declaraţia Ministerului
te am face o greşeală dacă am punderea pentru crearea situa Afacerilor Externe al Siriei, este
ţiei încordate care ameninţă pa o nouă dovadă a faptului că
primi această armă, a subli in legătură cu aceasta se spune cea din această regiune. Orientul apropiat continuă să ră-
mînă ţinta comploturilor şi pro
niat Hansen. ^ că, discutînd situaţia internaţio „S . U. A . nu trebuie să refuze tra tative Cea mai periculoasă, se arată vocărilor imperialiste. El dove
nală, comisia „a fost de acord cu Uniunea $ovieticău în declaraţie, este încercarea deşte de asemenea că popoa-
-• . ; %' cu necesitatea efectuării unor Turciei de a-şi asigura consim- le arabe trebuie să fie mai de
consultări mai strînse între ţă — declară senatorul american Humphrey ţămintul şi sprijinul ţărilor mem parte vigilente şi să-şi întărea
Ce caută Dulles în Spania 1#' bre ale N.A.T.O. în ceea ce pri
scă unitatea naţională.
PARIS 20 (Agerpres). - Re- baze aeriene ale N.A.T..0 şi rile lumii libere şi a coordonării NEW YORK 20 (Agerpres). misiei — senatorii Fulbrighl şi
ferindu-se la plecarea la Madrid S.U.A. in Europa. politicii lor”. Intr-o convorbire avută Ia 19 Sparkman.
a secretarului de stat al S.U.A., decembrie cu un corespondent al . „Cred, a declarat Fulbrighl,
Dulles, ziarul „France Soiru a- Potrivit relatărilor unor orga După ce a discutat situaţia
rată că „în cercurile diploma ne ale presei, Dulles va duce la
Madrid tratative în special cu militară din Extremul orient, agenţiei Associated Press, sena că trebuie să examinăm propu
tice bine informate11, această că privire la „aportul militar al participanţii la şedinţă s-au pro torul american Humphrey, mem nerile lui1Bulganin.;. Nu ne pu
Spaniei la sistemul occidental", nunţat pentru dotarea forţelor bru al comisiei senatoriale pen tem aştepta la reglementări de
lătorie este Pus3 hi legătură cu precum şi cu privire la ampla japoneze de autoapărare cu ar tru afacerile externe, şi-a expri ansamblu, însă este posibil să
planurile strategice ale N.A.T.O., sarea depozitelor de armament mament modern. Printre altele mat părerea că S.U.A. nu tre realizăm anumite acorduri”. Se
atomic şi instalaţii pentru ra au fost studiate metodele şi buie să refuze tratative cu natorul Sparkman şi-a exprimat
în special cu intenţia de a se chete pe teritoriul Spaniei. speranţa că guvernul 'S.U.A.,
coordona activitatea diferitelor
mijloacele de accelerare a mo Uniunea Sovietică. va începe tratative cu U.R.S.S.
dernizării acestor forţe. Totoda „Sper, a spus el, că Eisenho cu privire la dezarmare, „fiind Presa vest-germană despre
G u v e r n u l f r a n c e z a o b ţin u i a p r o b a r e a tă, comandantul suprem al for wer şi Dulles îşi vor revizui în hotărîte să depună toate efortu
program ului de „austeritate" ţelor armate ale S.U.A. în Ocea curînd refuzul categoric de a rile pentru a realiza un acord11. rezultatele sesiunii Consiliului NATO
nul Pacific, amiralul Stump, a studia mesajul lui Bulganin. „Sper, a spus el, că guvernul va
PARIS 2 0 .(Agerpres). — In stat, precum şi la măsuri dras declarat că Statele Unite au ho Trebuie să fim întotdeauna gata face o încercare sinceră, întru BONN (Agerpres). — Refe- politic al lui Dulles : „Noi ath
cadrul dezbaterilor care au avut tice de economii în reducerea tărît să livreze Japoniei proiec să ducem tratative cu Rusia11. cît este absolut necesar să se rindu-se la rezultatele sesiunii sosit la Paris cu ferma convin
loc la 18 decembrie în Aduna diferitelor categorii de credite tile teleghidate „Sidewinder". In găsească o ieşire din cursa înar de Ia Paris a Consiliului gere că aliaţii noştri europeni
rea Naţională franceză, primul civile. comunicatul Ministerului Aface Declaraţii similare au fost fă mărilor11, . N.A.T.O., multe ziare vest-ger- vor fi de acord cu planurile
ministru Gaillard a pus ches rilor Externe al Japoniei se spu cute şi de alţi 2 membri ai co mane subliniază că S.U.A. nu noastre militare. Totuşi noi ve
tiunea încrederii, cerînd aproba In seara zilei de 19 decem ne de asemenea că aceste proiec au reuşit să obţină de la cei dem acum că nu am realizat a-
rea proiectului de lege financiar brie au avut loc dezbateri ' în tile se livrează la cererea Japo Militariştii americani cer crearea lalţi participanţi la N.A.T.O., un ceasta". Vorbind de poziţia par
prezentat de guvern. Acest pro legătură cu chestiunea încre niei. de noi tipuri de arme consimţămint necondiţionat cu ticipanţilor europeni la N.A.T.O;,
iect împuterniceşte guvernul să privire la realizarea planurilor corespondentul scrie: Majori
ia măsuri „cu caracter de auste derii pusă de guvern. Guvernul Observatorii din Tokio rela WASHINGTON 20 (Ager- Aviaţiei a declarat făţiş că du- americane de creare a bazelor tatea europenilor au reacţionat
ritate", recurgînd la majorarea tează în legătură cu aceasta că pres). — TASS anunţă: In şe pă 1 ianuarie forţele militare pentru arma rachetă. In legă (la planurile americane — N.R.)
impozitelor şi împrumuturi de Gaillard a obţinut încrederea cu înainte de închiderea sesiunii dinţele din 17 decembrie ale sub aeriene ale S.U.A. vor cere Con tură cu aceasta se arată că de altfel. Ei au privit nu numai
parlamentului, la 14 noiembrie, comisiei senatoriale pentru pro gresului să sporească mult fon legaţia S.U.A, a fost nevoită spre Washington ci şi spre Mos
264 de voturi pentru şi 190 de blemele pregătirii militare au durile pe care le alocă pentru să se mulţumească cu soluţii cova. Ei spuneau: Se Înţelege,
Vizita lui B. Frachon luat cuvîntul reprezentanţi ai nevoile aviaţiei. de compromis.
voturi contra. în R. D. Vietnam forţelor militare aeriene ale că prietenia americano-europea-
S.U.A. Ministrul aviaţiei, James Generalul White a cerut să se Ziarul „Die Welt" subliniază nă rămîne, dar totuşi iniţial
S.U.A. intenţionează să impună HANOI 20 (Agerpres). — Du Douglas, şeful statului major al creeze noi tipuri de arme pen că „John Foster Dulles... nu a
Argentinei un acord militar bilateral pă cum anunţă agenţia vietna forţelor militare aeriene genera tru asigurarea „securităţii” obţinut lauri la Paris". trebuie să discutăm încă odată
meză de informaţii, B'enoit Fra S.U.A.
¦ BUENOS AIRES 20 (Ager- lor monopoluri americane. Ză Corespondentul ziarului .„Ne- şi cu ruşii. Aceeaşi atitudine au
prjj&). — ’ Ziarul argentinian cămintele de .petrol, uraniu şi ue Rhein Zeitung” citează ur
„Propositos" critică cu asprime alte bogăţii ale subsolului „vor mătoarea idee a consilierului avut-o francezii, scandinavii,
intenţia S.U.A. de a impune Ar fi puse în slujba planurilor eco
precum şi Adenauer.
gentinei un acord militar bila nomice şi militare ale S.U.A.11. chon, secretarul general al Con lul White şi adjunctul său, ge Sesiunea N.A.T.O. a constituit
teral. Un acord militar bilateral, federaţiei Generale a Muncii din neralul Litnay, cit şi toţi ceilalţi un eşec p en tru S. U. A.
Franţa, care vizitează Republi vorbitori, au fost nevoiţi să re
încheierea unui acord militar, impus Argentinei, scrie în în ca Democrată Vietnam, a luat cunoască că S.U.A. se află în La Paris a luat sfirşit sesiunea zînd că la sesiunea N.A.T.O., ca să o problemă atit de importantă
scrie ziarul, va duce la o situa cheiere „Propositos11, „va servi cuvîntul Ia 19 decembrie în ca urma Uniunii Sovietice în dome Consiliului N.A.T.O. Participanţii au de obicei, delegaţia americană va ca problema dezarmării.
ţie'în 'care guvernul S.U.A. va doar guvernul S.U.A., va fi un drul unui miting de la Hanoi. niul tehnico-ştiinţific şi în do semnat două documente: Comunica domina, că aliaţii S.U.A. vor a-
putea *să- dicteze ţării legile lor. instrument de infiltrare şi do EI a declarat că oamenii mun meniul militar. Generalul Limay tul şi declaraţia de principii gene dopta ca de obicei fără nici o îm In prezent, cînd sesiunea a luat
minaţie”. Ziarul cheamă - toate cii din Franţa sînt solidari cu a declarat fără ocol că dacă nu rale a N.A.T.O. Cele dpuă docu potrivire propunerile prezentate. Dar sfirşit, majoritatea observatorilor
Armata argentiniană va fi pu păturile populaţiei să acţioneze poporul vietnamez în lupta sa va interveni nici o schimbare în americani apreciază sesiunea în mod
să sub controlul Statelor Unite în comun în apărarea interese pentru reunificarea naţională. planurile S.U.A., atunci în anul
lor ţării şi să împiedice înche
şi „va fi obligată să execute or ierea unui acord militar cu Benoit Frachon a sosit în Viet
dinele guvernului S.U.A.11. Dez nam Ia invitaţia Confederaţiei
voltarea economiei Argentinei
va depinde de interesele mari S.U.A. Generale a Muncii din Vietnam. 1959 S.U.A. vor rămîne în urma mente ample însumează 15 pagini. participanţii europeni în N.A.T.O., pesimist. Majoritatea observatorilor
Uniunii Sovietice în toate do după cum a arătat un comentator subliniază că conferinţa a consti
* S C U R T E Ş T IR I * SCURTE ŞTIRI * meniile înrudite cu aviaţia. Numeroase formulări sînt nebuloa occidental, în primul rînd au ma tuit un eşec pentru S.U.A. Ziarul
se, difuze şi contradictorii. Astfel, nifestat o deosebită lipsă de în
MOSCOVA. — La 19 decem ganin a spus „da” şi nu a pus neţov, prim locţiitor al ministru Reprezentanţii forţelor milita paralel cu declaraţiile despre tendin credere în conducerea americană, în „New York Post11 scrie: „Coaliţia
brie a părăsit Moscova plecînd nici un fel de condiţii. In opo lui Afacerilor Externe al URSS, re aeriene ale S.U.A. şi-au în al doilea rînd, în cursul sesiunii ri atlantică pe care Statele Unite îşi
spre patrie delegaţia guverna ziţie cu aceasta, răspunsul echi şeful delegaţiei U.R.S.S. la cea soţit declaraţiile despre succese ţele statelor membre în coaliţia A- nele state N.A.T.O. au refuzat fă construiesc sistemul de apărare a
mentală a R. P. Ungare care e. voc şi, în fond, negativ al lui de-a 12-a sesiune a Adunării le Uniunii Sovietice în domeniul tlantică spre pace, declaraţia şi co ţiş să primească armele rachetă a- respins politica externă a preşedin
duş tratative la Moscova în pro Eisenhower produce o impresie Generale a O.N.U. ştiinţei şi tehnicii cu afirmaţiile municatul conţin îndemnuri spre in mericane. Este adevărat că delega telui Eisenhower, şi a lui Dulles.
bleme economice'şi tehnice. deprimantă. obişnuite ale propagandei reac tensificarea pregătirilor militare. ţia americană a reuşit cu mari pre
DAMASC. — Un reprezentant ţionare cu privire la primejdia siuni să obţină de la aliaţii săi un Acesta este un fapt de necontes
LONDRA..-.— Un grup de 13 DJAKARTA. — Guvernul in al comandamentului militar si sovietică care ar ameninţa SUA. Trebuie relevat că documentele fi acord de principiu în ce priveşte tat, sever şi semnificativ oare nu
deputaţi laburişti au depus în donezian a hotărît să preia sub rian a comunicat reprezentanţi nale nu reflectă deloc rezultatul amplasarea armelor rachetă ameri poate fi ascuns de nici un fel de
Gamera Comunelor o moţiune în controlul său întreprinderile o- lor presei că la 16 decembrie un După cum rezultă din decla real al conferinţei. Ele nu vorbesc cane. Dar acest acord este însoţit formulare ai,' comunicatului N.A.T.O.
care primul ministru al Marii landeze de gaz şi electricitate raţiile făcute, afirmaţiile despre de o sşrie întreagă de rezerve.
Britanii Mcmillan este criticat din Djakarta. Această hotărîre grup de soldaţi turci au trecut o pretinsă „primejdie" din par tocmai despre ceea ce trebuia vor Rezultatele conferinţei de la Paris
pentru faptul că a acceptat pla se referă la întreprinderile mai frontiera siriană în regiunea tea Uniunii Sovietice au fost ne bit în primul rînd şi anume că se In ciuda atitudinii obstrucţioniste au arătat încă odată că politica a-
nul american de instalare în punctului Sudji. Soldaţii turci cesare generalilor americani pen siunea N.A.T.O. nu a justificat, spe americane, participanţii la sesiune mericană „de pe poziţii de forţă"
Anglia a unor baze pentru ra mici, întrucît, după cum se ştie, care au pătruns pe teritoriul Si tru a-şi „întări” cererile cu pri au acordat o mare atenţie recente
chete teleghidate. marea uzină electrică condusă vire la sporirea alocărilor mi ranţele pe care şi le-a pus în ea lor mesaje adresate de N. A. Bul se află în impas, că în epoca noa
de olandezi şi întreprinderile de riei pe o adîncime de 300 me litare şi chemările la continua conducătorii Statelor Unite. Mai ganin puterilor occidentale. După stră esfe din ce în ce mai greu să
PARIS. — In cursul zilei de gaz olandeze au fost de mult tri au deschis focul asupra unor rea cursei înarmărilor. Ministrul mult decît atît, tratativele dintre cum anunţă agenţia France Presse, respingi cerinţele de pace ale po
vineri secretarul de stat al naţionalizate de guvernul indo conducătorii statelor atlantice au nici în comunicat n-a putut fi omi poarelor, că trebuie să păşeşti pe
S.U.A.,' Dulles, a plecat la Ma nezian. ţărani sirieni şi au furat cîte- luat un curs care se deosebeşte de drumul tratativelor, pe calea coexis
planurile şl calculele Washingtonu tenţei paşnice.
va zeci de vite. • , lui. Dulles a plecat la Paris cre-
drid, unde va avea întrevederi ROMA. — Din iniţiativa Fede- rrr
cu geriefalul Franco şi cu mi raţiei Tineretului Comunist Ita
nistrul spaniol, al Afacerilor Ex lian, în întreaga Italie au loc mm ^ -
terne. numeroase manifestaţii de pro l i i i i i i ......
COLOMBO. — Liderul parti test împotriva planurilor ameri
dului laburist britanic, Gaitskell, cane de stocăre' în Italia a ar DUMINICA 22 DECEMBRIE 1957
care, se află în vizită în Ceylon,, mei rachetă. ... •• .. - ra- *.«^. j- SPECTACOLE Radio; 14,30 Concert de estradă; 17J0
a subliniat în cursul unei con CINEMATOGRAFICE: Muzică uşoară romînească: 18,00
ferinţe de presă pe care a ţi PARIS. —¦ După cum anunţă Vedere a Belgradului, capitala R.P.F. Iugoslavia, de pe malul sting al fluviului Savari ~ "•! „Drumeţii veseli11: 18,30 Din muzica
nut-o da 19 decembrie că „Ves agenţia France Presse din Bag ' •- ___________________________________________ DEVA": Intîlnire la bal ; SEBEŞ: popoarelor: 19,05 Teatru la microfon
tul trebuie să accepte propuneri dad, Arkan Abadi, ministrul Mai presus de dragoste: SIME- „Ge fel de om eşti tu“ j -20,50 Muzică
le sovietice de suspendare a ex Problemelor Sociale al Irakului, RIA': Jertfa supremă: ORAŞ- de dans; 22,30 Program -pentru iubi
perienţelor cu armele atomice şi a declarat-că populaţia Irakului TIEj Iri calea trăsnetului j PETRO torii muzicii populare romîneşti; 23,00
cu hidrogen11. este în prezent d e . 6,538.000 de ŞANI: Odată în viaţă) O mică întîm- Muzică de dans.
oameni1. plare; ALBA 1UL1AT Richard al
CAIRO. — In capitala Egip IlI-lea (regele cocoşat)) ILIA: Inima PROGRAMUL II: 7,00 Concert de
tului 'au început pregătirile în KIROV. - In una din regiu cântă • HAŢEG: Vrăjitoarea ; APOLDU dimineaţă.-; 8,00 Solişti de muzică
ved^fea 'deschiderii conferinţei de nile .păduroase. ale regiunii. Ki- DE SU S: Stan şi Bra'n studenţi la populară romînească; 9,55 Gintă or
solidaritate a popoarelor Asiei rov, aşezată la nordul părţii eu Oxford; BARU MARE: Vinovaţi fără chestra de mandoline a Poştei Centrale
şi Africii, care va începe la 26 ropene a R.S.F.S.R. trăieşte Ko- vină’) PAROŞENIţ Liliomfîj BRAD: din. Bucureşti; 10,20 Muzică populară
decembrie. lia Silin, un copil de 7 ani. El Mazurca d rag o steiT E IU Ş : Pasărea romînească: 13,00 Cu.cîntecul şi jocul
are 1,37 m. înălţime, 63 de kg furtunii'; LONEA: Noapte de carna pe' întinsul patriei; 14,15 Muzică u-
DELHI. — Ziarul indian „Hin. şî are o mare forţă fizică. Co val î ZLATNA! Rîs'ete în paradis. şoară romînească; 14,30 Concert de
dustan Standard”, comparind pilul se ocupă cu sportiil. Ii muzică populară romînească ; 15,15
răspunsul lui N. A. Bulganin, place să patineze. Kolia Silin SELECTIUNI DIN O Concert de estradă; 17,30 „In vîrtejul
preşedintele Consiliului de Mi este sănătos şi nu a suferit ni PROjSRAMUL DE RADIO : jocului"; 18,00 Muzică uşoară romî
niştri al UR$S,...şi al lui Eisen ciodată de vreo boală. Tînărul nească : 19,00 „Din comoara folcloru
hower, preşedintele SUA, la •a- voinic continuă să crească cu PROGRAMUL' 1 : 6,40 Muzică dis lui nostru"; 19,30 Muzică uşoară ;
pelul primului ministru al Indi repeziciune. El se dezvoltă, nor tractivă'; 7,10 „Frumoasă eşti, patria 22,00 Muzică de dan s; 23,10 Concert
ei, Nehru, adresat guvernelor ma! şi este în prezent elev în mea”; 7,30 „Iii slujba patriei";.9,50 Mu de noapte.
Uniunii Sovietice şi S.U.A. de a clasa I-a. zică ;' 10,00 „De toate pentru toţi11:
inceta exploziile nucleare expe 11,00 Muzică uşoară: 11,45 Cîntece şi Buletine de ştiri? 6,30j 13,00:
rimentale şi de - a obţine o de NEW YORK. - La 18 decem jooufi populare romîneşti: 12,30 Din 19,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
zarmare eficientă, scrie: „Ca brie a părăsit New-York-ul, ple operetele lui Millocker şi' Paul Linke; 7,50; 14,00; 20100; 23,00 (progra
răspuns la apelul lui Nehru Bul cînd spre Moscova, V. V. Kuz- 13,15 Muzică uşoarăJ 14,00 Din reper mul II).
toriul orchestrei de rnuzic'ă populară
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 183—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IU.1.R. nr. 230,32Q jjjjţn 0 noteyffirij “1.A9C49. Tiparul întreprinderea Poligrafică „1. Mai" — DEVA.
