Page 74 - 1957-12

p r o l e t a r i m n to a te ţ ă r il e . u m n -v A i
1947
Îi i - m n d e p l i n i t
>o O <vxxxxxxx>o<xx>ooo<>oooooooooo<x>ooo<xxxx>ooooooo
PLANUL ANUAL
» 0 ^ ^ 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X > 0 0 0 0 < 'C > 0 < X *
Oţelarii hunedoreni
HUNEDOARA (de Ia subre- Ion Niculic de la cuptorul Mar­
dacţia noastră voluntară). Co­
lectivul de muncitori, tehnicieni,
ingineri şi funcţionari de la sec­
ţia O.S.M. a Combinatului side­
rurgic Hunedoara, intensificînd
întrecerea socialistă, în cinstea
celei de-a 10-a aniversări a
R.P.R., a reuşit să îndeplinească
planul anual de producţie al
secţiei, Ia data de 19 decembrie,
orele 6,20.
Ultima şarjă 3e oţel din anul
acesta a fost elaborată de prim-
topitoru! Ion Niculic de Ia cup­
torul nr. 6, din schimbul mais­
trului .Nitolae Munteanu.
Aplicînd cu succes metoda so­
vietică Matulineţ,; oţelarii au e-
laborat anul acesta un număr
de 1.287 şarje rapide. Cele mai
multe şarje rapide — 490 — au
fost elaborate de schimbul tine­
retului, condus de maistrul Ti-
beriu Sirca.
Fruntaşe în întrecerea socialis­
tă sînt echipele prim-topitorilor
Dumitru Şerban, Avram Opriş,
Fabrica Vidraw-
Orâştie
ORĂŞTI'E (de la subredacţia
noastră voiufiiară).
Colectivul fabricii de blănuri
„Vidra" din Orâştie şi-a reali­
zat la data de 2 decembrie a.c.
planul valoric al producţiei glo­
bale pe întreg anul 1957. Tot­
odată, prin creşterea productivi­
tăţii muncii şi reducerea preţu­
lui de cost s-au realizat econo­
mii în. sumă de 412.000 lei.
. S-au evidenţiat in mod spe­
cial tovarăşii Ilie Cnonicec, Ni-
colpe Jur], Zaharie Candea, Do­
rina Sturza, Rusalina Laszlo,
Lucia Argint, Alexandru Bor-
şoş; Rafila Popa, precum şi co­
lectivul tehnic, al întreprinderii,
în frunte cu ing. Radu Rădu-
lescu.
ARGINT PETRU
Schimb de onoare
CĂLAN (de la subredacţia
noastră voluntară). Muncitorii,
inginerii şi tehnicienii uzinei
„Victoria" din Călan, în ziua de
19 decembrie a.c., au organizat
un schimb de onoare în cinstea
conferinţei raionale de partid
Hunedoara.
Antrenaţi în întrecerea socia­
listă şi folosind metode sovieti­
ce, s-a ajuns să se obţină rezul­
tate deosebite, în special în sec­
ţiile productive ale uzinei. Ast­
fel, sectorul furnale a realizat
planul zilei în proporţie de
110,96 la sută, în fruntea între­
cerii situîndu-se brigăzile tova­
răşilor lonaşcu Munteanu, Ion
Crişan şi T. Bîrlea.
In ziua schimbului de onoare,
P r in tr e ţă r a n ii m u n c ito ri
In cadrul „Lunii culturii romîneşti", echipa artistică a coo­
perativei „Ţara Haţegului" din ;oraşul Haţeg desfăşoară o sus­
ţinută activitate.
Printre acţiunile întreprinse de ea, poate fi amintită şi ie-
şiiea pe care a făcut-o nu de mult in satul Silvaşu Superior,
ieşire cu ocaiza căreia a prezentat un frumos program de cin-'
tece şi-dansuri.
Midii dintre tinerii solişti,-, cum-au.tost de. pildă tovarăşele-
Edi.Lazarovici, Margareta Drtmbearju şi alţii, au tost deosebit
i > de apreciaţi de-cătrerţăranii muncitori.
e _ Ţinern satului, după spectacol,, au promis că ia-rândul lor •
i> vor face cît de ciirîhd o vizită ^lucrătorilor din cadrul coope­
(i
rativei ..Ţara Haţegului", cu prilejul .căreia .vor prezenta un
!!
program al brigăzii artistice de-agitaţie. . \.
<>
« n i U R Em©0®®€>»®e®®.®©«® Instruirea secretarilor
organizaţiilor de bază
»1957 ©©®®@®«®«®6C©©f
Tov. Domnica Hafegan, este P. M. R.
richluiloare la fabrica de încălţă­
minte uArdeleana" din Alba Iulia. De aurind, la minele Ghelar ă avut
, Lncrind cu multă atenţie ea a reu­
şit ca in luna noiembrie să-şi de­ c@m loc închiderea unui curs de instruire
păşească norma cu 20 la sută.
IN CLIŞEU; Domnica Hafegan, a secretarilor, şi; locţiitorilor de secre­
timpul lucrului. #nj«»*»»¦*•©• < tari ai q/ţgaiiizaţiilor 'de' bază P.'M.R.
Cursul a durat' 5 zile. _ In ţ cadrul
IN CURSUL ZILEI DE 20 DECEMBRIE 1957, . ŢARANII MUNCI­ cursului s-a ..ţinut, un .număr de 10
TORI DIN COMUNA RAPOLTU MARE, RAIONUL HUNEDOARA, AU lecţii şi referate legate «de . experienţa
TRĂIT UN EVENIMENT DEOSEBIT DE IMPORTANT DIN VIAŢA LOR, practică a muncii de partid.
PRIN DEPUNEREA ULTIMELOR CERERI .DE ÎNSCRIERE IN ÎNTOVĂ­ Printre alte .probleme au fost pre­
RĂŞIRILE AGRICOLE DE CĂTRE SOI.OMON COSTA, GHEORGHE JE- date şi discutate teme. legate de munca
LER ŞI ROMULUS COSTA DIN SATUL RAPOLŢEL, IOSIF BALŞAN organizaţiilor de partid de la -minele
ŞI SOLOMON MEŞTEREAGA DIN SATUL RAPOLTU MARE, COMUNA Ghelar. ţ ...
RAPOLTU MARE, a FOST COMPLECT COOPERAT1VIZATA. Discuţiile -purtate şi interesul cu care
UN MARE ROL IN LĂMURIREA ŢĂRANILOR MUNCITORI DE cursanţii' şi-au însuşit} materialul, pre­
A PAŞI PE CALEA COOPERĂRII IN PRODUCŢIA AGRICOLA, L-AU dat-, . a scos ¦la iveală că .organiza­
AVUT MEMBRII ŞI NEMEMBRII DE PARTID, COLECTIVIŞTII ŞI ţiile de bază au. dovedit cu ocazia a-
1NTOVARAŞIŢII DIN COMUNĂ. legărilor o orientare-justă, alegirul in
MUNCA POLITICA DE LĂMURIRE DESFĂŞURATA TIMP ÎNDE­ fruntea lor oameni competenţi pentru
LUNGAT ŞI CU RĂBDARE, PE BAZA DE FAPTE CONCRETE, A DAT conducerea muncii de partid. .
ROADE. DE-ACUM ÎNAINTE, CELE 364 FAMILII DE ŢARANI MUNCI­ Cu ocazia închiderii cursului . au
TORI DIN COMUNA RAPOLTU MARE, CARE AU URMAT ÎNDEMNUL fost scoase ¦în evidenţă rezultatele ob­
\ PARTIDULUI, VOR LUCRA IN COMUN ÎNTREAGA SUPRAFAŢA DE ţinute la învăţămlnt de mulţi ..tovarăşi
J 1.179 HA. TEREN (DIN CARE 863 HA. ARABIL ŞI 316 HA. FINAŢ) CE printre care Andrei Preda, Moţoc Si-
iţ* -SE AFLA PE RAZA COMUNEI.
4 gtsmund, Ion Malea, Ion Stanca. etc,
P. POPA corespondent.
1 3 ,5 0 kg cereale Consiliul de conducere.al gos­ kg lînă, 15 kg brînză, 2:466 kg
şi 1 1 ,5 0 lei podăriei colective (preşedinte paie, 4.110 kg coceni porumb,
Mihăilă Dimitriu) s-a dovedit a 10 kg zahăr şi 4.726 lei.
Sa zi-m uncă fi un bun organizator al muncii- C o le c tiv iş tii
în gospodărie şi a manifestat
tin nr. 5, care au dat peste plan, Colectiviştii din Turdaş au mult interes pentru a asigura din Pianu d e Jo s
de la începutul anului şi pînă obţinut şi în acest an recolte de
în prezent, peste 230 tone de o- cereale care au întrecut cu. mult colectiviştilor u n . trai îmbelşu­ Cu ocazia împărţiri? definitive
ţel de bună calitate. pe cele ale ţăranilor.individuali. a veniturilor, membrilor gospo­
Astfel, în timp* ce colectiviştii gat. Fără a neglija mărirea avu­ dăriei colective „Nicolae Bălces-
Productivitatea muncii pe în­ au recoltat în medie cile 2.420 cu“ din Pianu de Jos, raionul
treaga oţelărie Martin a crescut kg grîu la hectar, ţăranii indivi­ tului obştesc, consiliul de con­ Sebeş, li ş-au repartizat pentru .
în acest an în medie cu 7,6 la duali au obţinut numai 1.300 kg, fiecare zi-muncă : 3,100 kg grîu,
sută faţă de planificat, iar valoa­ iar producţia de porumb a fost ducere, ajutat de organizaţia de 2,700 kg porumb, 0,620 kg orz,
rea economiilor realizate la pre­ mai mare decît a individualilor 0,480 kg ovăz, 3,600 kg cartofi,
ţul de cost în primele 10 luni c.u aproape 500 kg la hectar .A- bază, a asigurat în acest an re­ 14 kg furaje, 0,130 kg floarea-
ale anului, se cifrează la cest lucru a dat posibilitate să soarelui, 3,500 kg sfeclă furaje­
3.706.306 lei, realizat prin efort se repartizeze colectiviştilor,’pen­ partizarea de avansuri băneşti ră, 0,044 kg fasole, 2 litri de
propriu. tru fiecare zi-muncă, 7 kg grîu, must, 0,500 kg varză şi 3 lei.
6 kg porumb, 0,500 kg ovăz, 8 în fiecare trimestru în valoare de
N. N1COLAE kg cartofi, 15 kg furaje (10 kg Colectivistul, Matei. Binder
trifoi şi 5 kg borceag), 0,080 11,50 lei. (nr. 61) a primit pentru cele
kg lînă, 0,100 kg brînză, 0,025 330 zile-muncă efectuate singur
kg zahăr, 16 kg paie şi coceni Pentru cele 383 zile-muncă e- în cadrul gospodăriei, 1.023. kg
de porumb şi suma de 11,50 lei. grîu, 204 kg orz, 158 kg ovăz,
fectuate împreună cu soţia în 891 kg porumb, 1.188 kg cartofi,
Citiţi în pag. 3-a 4.620 kg furaje, 43 kg floarea-
cadrul gospodăriei, colectivistul soarelui, 1.155 kg sfeclă furaje­
Lucrările C on ferin ţei ră, 660 litri .must, 160 kg varză
Nicolae Mihai a primit 2,681 şi 900 lei. Venituri asemănătoa­
orăşeneşti de p a rtid re. în natură şi bani au prirnit
kg grîu, 2.298 kg porumb, - 191 şi colectiviştii I-osif Birk (nr.
353) şi Matei Binder (nr. 79)
kg ovăz, 3.064 kg cartofi, 5.745 care au efectuat tot singuri 319
kg furaje, 9,200 kg lînă, 18 kg respectiv 312. zile-muncă.
brînză, 2.298 kg paie, 3.830 kg
coceni porumb, 9,500 kg' z-ahăr,
DIRECŢIA SILVICA R E G IO N A L Ă diferite zarzavaturi şi suma de
4.400 lei.' > , 7"
Cantităţi şi mai mari de pro­
In cinstea celei de-a 10-a a- Realizările lucrătorilor fores­ torilor în folosinţă 35 cabane cu duse a dus. acasă familia colec­
niversări a proclamării Republi­ tieri şi silvicultori din regiunea 1.400 locuri, majoritatea aces­
cii Populare Romîne, Direcţia Hunedoara sînt o urmare a u- tor cabane au fost dotate cu tivistului Iosit Bartok. Partici-
silvică regională şi-a Îndeplinit nei mai bune organizări a mun­ truse sanitare, biblioteci volante
înainte de vreme planul anual cii, a extinderii mecanizării şi şi paturi individuale, cu cazar- pînd zi de zi la lucru, atît el cît
la producţia globală şi de marfă. a îmbunătăţirii condiţiilor de mamentul necesar. In cinci cen­
muncă. tre de exploatare a tost intro­ şi soţia, au reuşit să efectueze
In fruntea întrecerii pentru dus iluminatul electric. Pentru
terminarea planului anual îna­ De la începutul anului şi pî­ realizarea dispozitivelor de evi­ 411 zile-muncă. Pentru acestea
inte de termerij. se situează co­ nă acum numărul brigăzilor tare ,a accidentelor s-au cheltuit
lectivele de muncitori, ingineri complexe în exploatări a cres­ peste 85.000 lei. i-au revenit 2.877 kg grîu, 2.466
şi tehnicieni aparţinători I. IJAŢ. cut cu 25. S-au instalat 7 funi-
kg porumb, 205 ker ovăz. 3.288
kg cartofi,
H unedoara
şi I.FlE.T. Sebeş şi ocoalelor culare noi. Au fost date munci­ A. ZAHARIA
silvice Baia de Criş, Haţeg, Re­
tezat şi Simeria. Brigada com­ însemnări despre Academia R. P. Romîne a ţi­ maestru emerft al artei, laureat
plexă, condusă de Ioan Pop de al Premiului de stat.
la parchetul Valea lui Brad de L U P E N I trecut şi prezent nut vineri după-amiază o şedin­
la I.F.E.T. Orăştie, lucrează în La spectacol au asistat: Gh.
contul anului 1958 de la jumă­ E ra prin anul 1912. Împli­ spusese odată şeful — îţi. mă­ na era a capitaliştilor. Cind ţă festivă închinată celei de-a Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
tatea lunii septembrie. nisem 12 ani, cină ni-am resc plata. A mers el la mină, pornea in inspecţie pe străzi, Emil Bodnăraş, Petre Borilă,
oamenii se ascundeau care pe 10-a aniversări a proclamării Gh. Gaston Marin, Alfred Ales-
Lucrătorii forestieri d in . re­ angajat la preparaţie ca ale­ ziua şi noaptea, ajungînd să unde puteau. Era foarte ciinos sandrescu, Jean Bobescu,, Paul
giunea Hunedoara au dat pînă la inimă. Să nu fi văzut că Republicii Populare Romîne. In Constantinescu şi Ion Dumitres-
la 20 decembrie peste sarcinile gător de şist. După un an, facă 12 şuturi într-o săptă- arde un bec la o oră tirzie, că. cu, maeştri emeriţi ai artei, Mar­
planului anual 5.000 m. c. lemn lua măsuri pe loc. Scotea o- prezidiul şedinţei au luat loc a- ţian Negrea, alţi oameni de artă
tata şi-a rupt un picior şi in rntna. Dar pînă la urmă a mul afară din casă fără nici şi cultură, un numeros public.
rotund răşinoase pentru fabrici, un fel de discuţii... cademicienii dr. C. I. Parhon,
4.000 m. c. celuloză, răşinoase două săptămîni a murit. Tre­ fost păcălit'; a muncit degeaba. ?
şi altele. In acţiunea de împă­ Bătrînul Gerbelt care intre Iorgu Iordan, Şt. Milcu, V. I.
duriri se evidenţiază' ocolul sil­ buia să întreţin familia. Du- ¦Un., altul -îşi aminteşte des­ timp ascultase şi el, făcu un Malinschi, Gh. Macovei, dr. N. La invitaţia Ministerului Invă-
vic Baia de Criş. Cu sprijinul gest pro.punind să lăsăm dis­ Gh. Lupu, C. D. Neniţescu, Al. ţămîntului şi Culturii, vineri
ţăranilor muncitori şi al utemiş- pă multă trudă ani- ajuns cu- pre o istorioară cu un om rău. cuţia despre vremurile trecute. Codarcea. seara a sosit în Capitală spre a
Mai bine să vorbim 'despre participa Ia manifestările care
tilor din raza acestui ocol, au plăţor după cai la vagonet, a- Trece Wach vremurile noastre. Iată, eu am Cuvîntul de d^riiidere a fost
poi vagonetar, ajutor miner şi, acasă radio, mobilă, porc de rostit de acad. torgu Iordan, au loc în cadrul „Lunii culturii"!,
fost executate prin muncă vo­ peste 100 kg şi cîte... De, acu­ membru în Prezidiul Academiei,
însfirşft; miner. Aşa îşi începe u n om nu prea înalt dar, ma sintem şi noi mai preten­ care a vorbit despre progresul dramaturgul sovietic* A. Galici;
luntară însămînţări de împădu­ descrierea vieţii -şale bătrinul robust, cu cravată nea­ ţioşi, vrem să ţinem pas cu ştiinţelor în anii Republicii
miner Francisc Gerbelt ¦de la gră la git şi cu mănuşi ne­ viata. Si avem de ce. Populare Romîne. autorul piesei „Ne vom aduce
riri pe o suprafaţă de 50 hec­ mină Lupeni. gre în niîini, trecea in fiecare
tare. zi prin mijlocul oraşului, cer- u trecut ani. Viaţa se des­ ? aminte", prezentată în premieră
...Pe atunci viaţa minerilor cetind cu ochi iscoditori oa­ făşoară normal în oraşul
din Lupeni, şi din alte locuri, menii., casele, străzile. Fe­ şi mina Lupeni. Au venit aici Colectivul Operei de Stat din pe scena Teatrului tineretului.
se înrăutăţea mereu. Împreună meile. şi copiii, adunaţi pe la tineri care au învăţat meseria Timişoara a prezentat vineri
cu ceilalţi au luptat pentru de mineri şi lucrează în con- seara, în sala Teatrului de operă ?.
şi balet al R. P. Romîne, în pri­
colectivul secţiei turnătorie a ob­ drepturi, au organizat . greve. porţi, îl cunoşteau de la dis­ V. ALBU ma zi a turneului pe care-1 în­ Vineri după amiază membrii
ţinut o realizare de plan în pro­ După înăbuşirea grevei din tantă, iar atunci cînd. se în- (Conlinuâre în pag. 2-a) treprinde în Capitală în cadrul
porţie de 142,65 la sută. Cele 1929, Gerbelt n-a măi fost pri­ dreptei cu paşi măfuati tn- Lunii culturii, opera în două delegaţiei de militanţi sindicali
mai frumoase rezultate le-au ob­ 'i .n'iii-».,n;uii')i|«J.|"»i acte „Marin pescarul" de Mar­
ţinut colectivele de la tuburi de mit la mină. Trebuia totuşi să spre una .din străzi, un fior ţian Negrea, laureat al premiului şi veterani în producţie din
scurgere,. de la cochile, de Ia trăiască.' A plecat în Franţa. străpungea inimile tuturor. de stat, după o nuvelă a ma­
radiatoare, de la cazane de în­ estrului Mihail Sadoveanu, şi U.R.S.S., care vizitează ţara
călzire centrală, de la piese me­ ' Dar. nici acolo . nu se putea . — Trece Wach-!... Se. apro­ baletul pantomină într-un act
canice, şi tucerie sanitară. Re­ noastră la invitaţia C.C.S., s-au
zultate frumoase au obţinut şi trăi. Cu mare greutate s-a pu­ pie , hazmeşterul. „Priculiciul" de Zeno Vancea,
alte sectoare. întîlnit în sala Casei de Cultu­
tut întoarce în 1930. La . mină Wach, hazmeşterul, era un ră a Sindicatelor, cu activişti
La rezultatele bune obţinute n-a: mai fost primit. Dar el fel de maistru al locuinţelor sindicali clin Capitală.
în schimbul de onoare organi­
zat în cinstea conferinţei raio­ vroia să muncească. Conduce­ din Lupeni, in timpul cînd mi­
nale de partid, prin organizarea rea sindicatului l-a trimis la
minuţioasă au contribuit mult şi Coniărieşti să organizeze mun­
secţiile auxiliare: electrică, citorii in sindicate. Cineva l-a -rr-
transporturi şi mecanică. denunţat şi intr-o noapte a
alfred hatzinger fost arestat. Patronii nu vro­
iau ca muncitorii să fie orga- j
nizaţi in sindicate. Ştiau că a-
ceşlia vin cu contracte colec­
tive, că cer condiţii de odih­
nă, locuinţe, lemne, cărbuni.
După..ce a fost eliberat, şi du­
pă multe necazuri şi aşteptări,
a fost reprimit la mină...
Din cind in cină, bătrînul
este întrerupt din p‘ ovestire.
Vin oameni să-i‘ ceară sfa­
turi.
— Gerbeit-baci, cum stăm
cu goalele ?
Bătrinul ti răspunse scuri,
apoii îl pofti să stea o clipă.
Omul se aşeză pe un scaun a-
. j" ', V ' flat in baracă. Luase şi el par­
te la greva din '29. Fusese
chiar arestat.
In baracă intră încă un mi­
ner, mai bătrin decît toţi. Pen­
tru a ne convinge cum se tră­
• ia in trecut; el ne povesteşte
un episod din viaţa iui din
trecut. !¦ - ,
NELU MARIUS
— Dacă Iii da suturi a i rinue construcţiile auxiliare realizate in ultimul timp ta LC.I.A.Orăştie, se numără şl moara-irtagazie-complect mecanizată, al cărei debit
corespondent de producţie este de 3.500 kg la oră şi o capacitate de înnţagazinare de 120 vagoane. IN CLIŞEU': Vedere generală a mor)).