Page 75 - 1957-12
P. 75
.-2 ¦•.nrtjr'v DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 939
=sLă
iiiî7fT'
.LUNA CULTURII Cărţi sub tipar r «•#»*t»«> » ' > • » «•#>i-ft» ”T94
ţ
„Poezii” de Maria Banuş. | I i p p i M S însemnări despre
9
S0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 :00» p 0<x x > ^ 0 0 0 0 0 <x > .> 0 oc^ o o o o c 0 0 0 0 0 0 <x x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 „Opere alese”, voi. II. de Gala Ga “_ _ 1 ^ trecut şi prezent f
lacticul. Cuprinde nuvele, povestiri şi
însemnări de călătorie. 9
ţ
MANIFESTĂRI Visuri de ieri, azi „Teatru”, voi. III. de Gamil Petrescu. (Urmare din pag. l-a) ' Un miner are maşină. Asta 26 mecanici de locomotive de ţ
CULTURALE fapte împlinite spune mult. mină, etc. Este şi normal, teh t
LA SIMERIA Cuprinde: „Iată femeia pe care o iu diţil din cele mai bune. Ei pre
ţuiesc noile condiţii, dar cu ele
besc", „Doctor ©mu” şi „Donna Diana”. se mindresc cel mai mult ve In mină şi-a făcut loc nica nouă are nevoie de oa ¦
teranii minei, care au gustat tehnica nouă 9
„Casa şoarecilor” schiţe şi nuvele de din paharul amar al vremuri meni capabili şi pricepuţi.
lor vechi. i
Ion Gălugăru. .i .- i
Eliberarea patriei noastre, a nalismului excesiv, al şovinismu
O excursie la Cluj constituit o cotitură însemnată lui, al- urei. Cît priveşte fiii de „Spicuiri”, de Radu D. Rosetii. s -ţ ovarăşul Francisc Gerbelt Condiţiile de muncă şi via
pentru viaţa naţionalităţilor con muncitori sau ţărani muncitori, „Parada dascălilor” de Anton Hol
SIMBRIA (de la subredacţia locuitoare. Azi toate naţionalită aceştia n-aveau ce căuta în bam Cuprinde: „Romanul lui Mirel”, c/-- povesteşte cum lucra o- ţă ale minerilor din Lupeni sînt
noastră voluntară). ţile ţării noastre, se bucură de şcoala burgheză. Dacă vreunul „Parada dascălilor” şi volumul de nu
egalitate deplină în drepturi în mai norocos, reuşea totuşi să vele „Halucinaţii”.' dinioară cu picioarele în apă, din ce în ce mai bune.
Direcţiunea Şcolii medii mixte toate domeniile vieţii. intre, i se puneau nespus de
din Simerta a organizai săptămlna multe greutăţi; în primul rînd Un miner are maşină cum într-un timp învîrtea ven- Pentru burlaci s-au construit
trecută o excursie la Cluj. 'Au par Dacă urmărim acele drepturi taxe şcolare aproape insuporta
ticipat la această excursie an grup de care se bucură azi popoarele bile. Şi dacă totuşi, prin sacrifi „Văltori”, roman de Ion Dongbrozi. / f \ maşină „Skoda" de ultl- tilatoarele 12 ore in şir, cu cămine de locuit, în oraş s-au
de 32 de elevi din clasele a VIII ţării noastre, vedem că nu se cii mari, părinţii reuşeau să se t y mul tip, trece prin mij mîinile şi picioarele. In anii deschis noi magazine de tex-
şi IX care au obţinut cete mai bu face nici o deosebire între ro- achite de aceste taxe, elevul era „Cezar Petrescu”, studiu de Horia locul oraşului. „Cine să fie . regimului democrat-jiopulaf, tile şi îmbrăcăminte, un ma-
ne note pe trimestrul I. mîni şi naţionalităţile conlocui supus unui tratament special. oare Această întrebare şi-o irdroducerea tehnicii noi a gazin alimentar şi unul de zar-
toare. Astăzi, la angajările în Cercetînd absolvenţii şcolilor me. Stancu. pune desigur cel care nu este constituit o sarcină de bază a zavaturi, noi locuinţe pentru
Elevii au făcut cunoştinţă cu o- serviciu, la locurile de muncă se dii sau ai facultăţilor din regi locuitor al oraşului Lujjeni. conducerii minei Lupeni. S-au muncitori. Şi acum o compa-
raşut, vizitlnd muzeul zoologic, se ia ca singurul criteriu buna pre mul burghez, vom găsi doar „Nopţile tăcerii”, piesă de Teofil Bu- Localnicii ştiu că maşina este introdus zeci de liaveze, sute raţie: dacă in trecut existau
rele din grădina botanică, muzeul gătire din punct de vedere pro cîţiva, care au reuşit să străba a minerului Starţ Ladislau. de metri de craţere (transpor- in tot oraşul 1.200 de aparta-
mineralogic eic. Grupul de eleat a ' fesional şi devotamentul faţă de tă acest drum anevoios al in şecan. ’ i %'î1) todre mecanice), acţionate cu mente pentru muncitori, azi t
[ fost însoţit de 6 profesori, de şti patrie. Se pot da nenumărate strucţiei şcolare. Un miner are maşină. Cîte curent electric, ventilatoare de numărul apartamentelor a ¦
inţe naturale, desen, istorie şi alta exemple de cadre conducătoare „Teatru” de Ana Novac. Sînt in
discipline, pentru a putea fi infor- ^ în diferite întreprinderi, institu Astăzi, în regimul de demo cluse piesele: „Pe un pat de scînduri”, nu s-ar putea spune despre a- tipurile cele mai noi de mare crescut la 3.020.
maţi în orice problemă ridicată d e ' ţii sau organizaţii centrale ridi craţie populară situaţia se pre „Familia Kovacs”, „Preludiu”, „Ce fel cest fapt I Dar este inutil. O capacitate, acţionate electricei In ciuda vremurilor apuse,
cate din rîndurile naţionalităţi zintă cu totul altfel. In urma re de om eşti tu ?”: ştiu toţi, mai ales cei din Lu pneumatic, zeci de trolii, loco- bucuroşi de viaţa nouă pe care
elevi. lor conlocuitoare. formei învăţămîntului, şcolile de peni. motive electrice cu baterie şi o au, ei depun eforturi pentru
La întoarcere, elevii împreună cu îoate gradele şi-au deschis larg „Poezii” de Gorneliu Molddvan, cu
Toate aceste drepturi se dato- porţile pentru fiii poporului legere din volumele „Flăcări”, „Ceta
profesorii, au adus peste 40 de resc politicii partidului, grijii muncitor. Statul asigură buna tea soarelui” şi „Cîntarea cîntărilor”,
specii de plante, achiziţionate de\ pentru poporul muncitor. Dar, desfăşurare a învăţămîntului.
la grădina botanică în scopul de • în afară de cele de mai sus, nu Conform prevederilor Constitu multe altele. a da patriei cărbune peste
a fi înzestrată sera şcolii. putem trece cu vederea acele ţiei, naţionalităţile conlocuitoare
drepturi pe care le au naţiona se bucură de drepturi egale, şco INTR-UN SAT ^ La mină, pe zi ce trece, se plan. Ei .ştiu că nu mai mun-
Excursioniştii, în urma vizitării lităţile conlocuitoare în viaţa lile lor bucurîndu-se de acelaşi califică alţi şi alţi muncitori, cesc pentru;patroni, pentru ca-
oraşutul, aa rămas cu impresii şi culturală. sprijin, ca oricare altă şcoală Uutnai în semestrul I al ana- pitalişti. Ei ştiu că cu cît vor
amintiri plăcute, eomplectindu-şi in din Republică.
acelaşi timp multe cunoştinţe ge Astăzi, în Republica Populară B D E M U N T E lui acesta s-au calificat 172 scoate 'mai mult cărbune, cu
Romînă, funcţionează mii de De exemplu şcoala noastră, mineri, 287 ajutori mineri, 20 atît viaţa lor va deveni mai
nerate. şcoli de toate gradele în limba care este o şcoală nou înfiinţa eledro-lăcătuşi, 25 artificieri, îmbelşugată.
Prof. GIOARA FLORIAN celor 17 naţionalităţi conlocui tă ca şcoală medie, în ultimii
toare. Pentru populaţia maghia ani a primit ajutor bănesc pen In mintea oamenilor din să chfeă de fiecare succes. In sat, Ne pregătim pentru
Un bilanţ îmbucurător ră funcţionează Universitatea tru reparaţii capitale în valoare tucul de munte Bocşa, comuna toţi locuitorii tineri şi vîrstnici
Bolyai, fapt de neînchipuit în re de peste 150.000 lei. Elevilor li Certeju de Sus, raionul Ilia, sînt sînt însufleţiţi de dorinţa de a o vacanţa plăcută
Duminică, 15 decembrie, la Sl- gimul burghezo-moşieresc, cînd se asigură toate condiţiile pen încă vii amintirile trecutului. Şi vedea satul lor cît mai frumos
meria a avat loc examenul semes copiii muncitorilor sau ai ţăra tru a putea învăţa. Ceea ce noi acum mai stăruie în mititea lor şi mai bogat. De aceea, în tim De cum am intrat în ultima propus concursuri de săniuş, pa
trului I al elevilor de la Studioul nilor săraci n-au avut posibili şi alţi tineri în timpul regimului căsuţele joase, acoperite cu paie, pul liber îşi dau cu prisosinţă lună a anului 1957 şi am înche tinaj, schi, jocuri pioniereşti,
actorului amator. Acest bilanţ de tatea de a frecventa şcoli supe burghez am visat, azi este un în care lumina zilei abia se fu contribuţia la construcţiile noi iat trimestrul I, discuţiile şi pre organizarea unor seri de basm,
activitate la cursuri, a bucurat mult rioare, şi cu atît mai puţin da vis împlinit, este fapt care ara rişa prin ochiul îngust al feres ce se fac, la reparaţiile de dru gătirile pentru organizarea u- reuniuni pioniereşti, simpozioane
pe examinatori cît şi pe elevi. S-au că mai erau şi de altă naţiona tă deosebit de grăitor grija pe trei. Neştiinţa de carte, mizeria muri1, poduri, fîntîni, etc. Cetă nei vacanţe de iarnă pe care s-o şi în special organizarea carna
dat examene in scris -— teze — la litate. Astăzi, prin absolvirea ce care o poartă partidul şi guver şi sărăcia s-au cuibărit şi ele, ţenii loan Magda, Gheorghe petrecem folositor, au început. valului pomului de iarnă, a fost
regie şi analiză regizorală, iar e- lor mai felurite şcoli, fiilor oa nul tineretului ţării noastre, în găsindu-şi prielnic culcuş, la te Manea, Petru Şteolea, Sabin Ne- După o muncă intensă este de cel mai mult discutată. La car
xaminări orale la interpretare, or menilor muncii de alte naţiona tre care şi tineretului naţionali melia fiecărei familii. Dar toate lega şi alţii au participat întot sigur binevenită o perioadă de naval, nici un pionier nu va veni
ganizare, machiaj, scenografie şi lităţi le sînt larg deschise por tăţilor conlocuitoare. acestea au rămas ca nişte amin deauna cu căldură la muncile recreere, în care să-ţi acumulezi necostumat.
probleme tehnice. In comisia de e- ţile, pentru a se încadra în ori tiri amare. Acum, dacă priveşti voluntare organizate pentru ri forţe noi pentru munca de viitor.
xaminare a luat parte şl un dele care ramură a vieţii. In timpul regimului burghe sătucul Bocşa, cu casele sale a- Comitetul de întreprindere al
gat al Casei regiânale de creaţie. zo-moşieresc un fiu de munci rătoase, ţi se pare atît de firesc, dicarea construcţiilor de folos Pentru pregătirea acestei va Minelor de fier din Gheţar şi-a
Pe lîngă drepturile pe care le tor nici nu visa să se facă ingi încît mai că nu-ţi vine să crezi canţe, în unitatea noastră s-au luat sarcina să facă pomul de
Dintre cei prezenţi ta examen, pe au naţionalităţile conlocuitoare ner, medic, profesor etc. Azi, în că altă dată ar fi' putut arăta obştesc. făcut consfătuiri pe detaşamente. iarnă şi pentru o cît mai bună
primele locuri, in ordine, au fost în privinţa şcolarizării, sînt de schimb, cu ajutorul acordat de altfel. Pionierii au făcut multe pro reuşită a lui, pionierii îşi vor
clasaţi elevii: ŞinCu Maria de ta remarcat acele drepturi pe care stat, întreţinere în internate, ...Azi, sătucul Bocşa e altul puneri frumoase. Astfel, s-au aduce aportul prin confecţiona
Centrul de librării Deva, Stlrcescu le au aceste popoare şi în ce burse etc. elevi ca Herman In sat, totul s-a schimbat. rea jucăriilor şi aranjarea lor pe
Cornel, de la l.C.l.L. Simeria şi lelalte domenii ale culturii: tea Francisc, fiu de miner, Hosp Oamenii' şi-au durat case noi, şi alta e şi viaţa bocşenilor. liP brad. In acelaşi timp, pionierii
Gcorgeta Breaza de la Staţia de tre, editarea de cărţi, cămine Francisc, fiu de ceferist, Szep acoperite cu ţiglă sau .tablă, iar R. BUDIN unităţii noastre, se pregătesc să
rtidioflcare Băcla. Im interpretare culturale, societăţi literare etc. Elisabeta, fiică dd muncitoare, de-a lungul străzilor, cît şi în facă surprize micuţilor de la
de ' roluri s-a dat examen din pie In anii regimului de democraţie Sândor Irina, fiică de miner, şi case, ard becuri electrice. Lo după corespondenţa tov. grădiniţele de copii. Programul
sele : „Elena" de Horia Lovinescu populară s-au editat zeci de mi încă mulţi alţii ca ei, au posi cuitorii satului, cu hărnicia ca- P. 1LIE artistic ce va fi dat în seara
şl , Gaiţele" de 'Alexandru Chiri- lioane de volume în limba na bilitatea ca după terminarea şco re-i* caracterizează, au devenit carnavalului este pregătit cu
ţescu. L i analiza regizorală, unde ţionalităţilor conlocuitoare, din lii medii, să se înscrie la facul muncitori fruntaşi în diferitele multă minuţiozitate de către ca
elevii au- trebuit să facă caracteri tre care manuale şcolare redac tăţi în limba maghiară pentru întreprinderi şi în minele care drele şcolii din Ghelar şi con
zări de pesonaje, mulţi dintre ei tate în spiritul celei mai înain desăvîrşirea studiilor lor, deve s-au dezvoltat simţitor, ori care ducerea unităţii de pionieri.
au. reuşit prin tezele date să prin tate ştiinţe. nind astfel ca'dre pregătite pen s-au deschis în ultimii ani. Surprizele carnavalului de ase
dă personajul respectiv- sub -ioale tru construirea socialismului în menea sint pregătite cu mult in
aspectele necesare. Dintre aceştia, Făcînd o comparaţie cu situa ţara noastră. Pentru ca copiii lor să nu mai teres. Toate acestea ne vor aju
se remarcă în mod deosebit Plrvu ţia din trecut, îmi aduc bine a- meargă 3—4 km pe timp plo ta să petrecem cît mai plăcut
loan de la Atelierele C.F.R. Si minte de greutăţile pe care In acest fel, nădejdile de ieri, ios de toamnă, sau iarna pe una din cele mai frumoase zi
meria, Toina loan, căminul cultu le-am întîmpinat în privinţa şco pe timpul anilor puterii popu frig, pînă la şcoală,, pentru ca le ale anului şcolar.
ral Topliţa şi Vintilă Silvia, cas larizării. In regimul burghezo- lare s-au transformat în fapte să nu rămînă neştiutori de carte,
nică,' Simeria. moşieresc era numai o singură şi ceea ce în trecut era numai oamenii au construit un local de După succesele frumoase ob
secţie în limba maghiară, unde vis, azi este o realitate. Tine şcoală. Sub supravegherea în ţinute la învăţătură de pionieri,
Corpul de instructori şi examina din lipsa de manuale, Ia majo retul nostru e conştient de gri văţătoarei Florentina Grecu, tî- pe trimestrul I, aşteptăm cu ne
tori a fost mulţumit cu răspun ritatea obiectelor se preda în ja pe care i-o poartă partidul şi nără absolventă a Şcolii peda răbdare vacanţa, care sîntem
surile date de cursanţi limba romînă şi din manuale ro- guvernul şi prin muncă avîntată gogice din Deva, copiii învaţă siguri că ne va oferi un bun
mîneşti, iar restul de şcoli ma şi conştientă se pregăteşte să cu sîrguinţă,. pătrunzînd curioşi prilej de recreare şi reconfor-
Alte manifestări devină cît mai folositor patriei, tainele slovelor. tare.
ghiare erau şcoli susţinute de
Tot cu prilejul Lunii culturii, in prof. BOROŞ I. LADISLAU ŞT. Dar cîte nu se pot spune des COJOCARU MARIA
ziua de 7! decembrie va avea loc preoţi, fapt pentru care şi preda pre viaţa locuitorilor din satul
la Simeria un concurs al „Drume directorul şcolii medii mixte Bocşa, despre realizările făcute Instructoare superioară, unitatea
ţilor veseli" între Şcoala medie şi rea se făcea în spirit mistic. Se nr. 3 maghiară — Deva de pionieri „F. Sîrbu" — Ghelar
Şcoala profesională din localitate. în acest sătuc de munte şi mai
In 28 decembrie va fl organizată educa tineretul în spiritul naţio t i
o serată literară cu tema: „Dez ales despre oamenii de aici. As
voltarea literaturii noastre din ul- Secţia boli contagioase din cadrul Spitalului unificat Deva l VIZITAŢI
¦'Urnii 10 ani". tăzi, parcă sînt alţii. Iata-1 pe a fost dotată in ultimul trimestru cu aparate medicale de
înaltă tehnicitate, necesare vindecării poliomielitei. Printre a- f magazinele de produse ]
SABIN MUNTEANU J, Grecu loan, un bătrînel căruia cestea se numără şi aparatul din clişeul de mai sus, numit [ industriale aparţinînd ]
„plămînul de oţel". Gu ajutorul lui se face tratamentul para l O.C.L. Industrial Deva 1
pînă nu de mult îi era lehamite liziei respiratorii din poliomielită.
------unde găsiţi
de viaţa pe care o ducea, cum
participă azi cu tot sufletul la
tot ceea ce se face nou în satul
lor, bucurîndu-se cu inima des-
>sortiment bogat de ştofă
şi mătăsuri« ..
In concepţia nouă, care a Muzeele regiunii in cei 1 0 1953 Muzeele din Deva şi Alb*a cu ajutorul expoziţiei muzeale 1galanterie fină pentru fe- ¦)
străbătut întreaga activitate cul ani de putere populară Iulia au organizat 5 expoziţii a- nivelul cultural şi politic, sau se
turală şi ştiinţifică a ţării, se gricole. Muzeul regional Deva îndreaptă spre sălile de muzeu mei şi bărbaţi; )
încadrează, cu viu entuziasm, şi a organizat în anul 1951 expo pentru a-şi folosi ‘raţional tim
aşezămintele noastre muzeale, ziţia cu tema „Dezvoltarea so pul de odihnă, reiese din nu • articole de ' parfumerie şi 1
factori culturali activi în munca cietăţii omeneşti pe pămîntul mărul mereu crescînd ăl aces
de construire a socialismului şi regiunii Hunedoara'*, iar în sep tora. cosmetice in sortimente }
de educare în spirit socialist. tembrie 1952, cu prilejul „zilei
aviaţiei" o expoziţie comemora Dacă în anul 1938 muzeul din. variate
In anii puterii populare, mu tivă „Aurel Vlaicu". Trei expo Deva şi Alba Iulia erau cerce
zeele din Republica Populară ziţii ale Muzeului Deva şi una tate, în medie lunară, de 150— ţ ® mari sortimente in confec- )
Romînă, şi odată cu ele şi mu a Muzeului Alba (1955— 1957) 200 de persoane, în anii' 1947—
zeele regiunii Hunedoara, s-au au avut ca teme „Originea pă- 1957 numărul lor se ridică la L ţii de femei şi bărbaţi ţ 1
transformat în instituţii puse mîntului şi a planetelor", „Feno 2.500—4.500 lunar.
în folosul oamenilor muncii. menele naturii şi stăpînirea lor C lenjerie ;• 1
Ridicarea nivelului cultural ai de către om", „Combaterea su In decada 1947— 1957 numă
maselor de vizitatori prin obţi taforul să fie pus în stare nu demîa R.P.R. la cetăţile "dacice perstiţiilor". rul total al vizitatorilor muzeu [ @ încălţăminte de bună ca- -
nerea de cunoştinţe cît mai te numai de a vedea obiecte în din munţii Orăştiei la care a lui din Alba Iulia este de 1
meinice asupra naturii raionului, şirate, cum era în trecut, ci de Dr. OCTAVIAN FLOCA, colaborat şi Muzeul regional, Activitatea ştiinţifică de cer 254.650 de persoane, iar numărul t litate, pentru femei, băr- 1
a regiunii sau a ţării, despre a le pricepe, de a le prezenta directorul Muzeului regional inventarul complect al unor bre cetarea şi publicarea rezultate vizitatorilor, pe aceeaşi perioa L baţi şi cop ii;
trecutul lor istoric, despre tre astfel încît ele să exercite ma sle meşteşugăreşti, numeroase lor obţinute, este o preocupare dă, la Muzeul regional Hune
cutul de luptă al poporului, des ximum de efect instructiv, edu — D eva — obiecte de interes etnografic şi de seamă a personalului de spe doara—Deva se cifrează la [ ® tricotaje mai multe sorti- )
pre realizările şi succesele tran cativ şi cultural. al artei populare, etc. Achiziţio cialitate de la muzeele regiunii. 328.660 de persoane, muncitori
sformării economiei pe baze so scop prezentarea complexului de narea unor tezaure monetare şi Muzeul regional Deva a editat şi tineret mai ales. l mente» î
cialiste etc., sînt sarcini perma Odată cu dezvoltarea şi reor viaţă în care a trăit şi a mun cu obiecte de artă străvechi în anul 1956— 1957 publicaţia
nente ale muzeelor noastre. ganizarea muzeelor mai vechi, cit A. Vlaicu marele erou al „Contribuţii la cunoaşterea re Sînt cifre grăitoare care arată l* diferite jucării, articole 1
existente, s-au pus, cu sprijinul văzduhului. Expoziţia muzeală, — Sărăcsău, Inuri, Cugir, Să giunii Hunedoara" iar în deca interesul oamenilor muncii faţă i muzicale,' biciclete mari şi 1
Potrivit rolului important pe larg al organelor de partid şi ad organizată în casa natală a lui laşul de Sus, Bă iţa, Ohaba de da 1947— 1957 au fost publicate de aşezămintele culturale din
care îl au muzeele, ca factori ministrative locale, bazele unor A. Vlaicu, cuprinde un bogat sub Piatră, etc. — şi observa în diferite perioade de speciali Republica Populară Romînă. C pentru copii, - articole e- ]
culturali-educativi, regimul de- noi unităţi muzeale. In anul fond documentar, obiecte origi tate 12 lucrări cu subiecte lega t lectrice; ^
mocrat popular a acordat un 1951 a fost înfiinţat Muzeul ra nale, legate de activitatea mare rea împrejurărilor şi a mediului te de specificul regiunii. Pe lîngă vizitatorii de la noi,
sprijin deosebit activităţii şi ional Sebeş, iar în anul- 1952 lui1inventator şi pionier al avia condicile de vizitatori ale mu L ® bogat sortiment în produ- ¦]
dezvoltării lor. Muzeul raional Orăşlie şi Mu ţiei romîneşti. în care au fost date la iveală, O strînsă legătură- de colabo- zeelor, conţin numeroase nume
zeul Memorial „Aurel Vlaicu". rare s-a ţinut cu diferitele orga de savanţi străini şi delegaţii L se chimicale şi fier lucrat )
¦Prima problemă care s-a pus Astfel, reţeaua de muzee a re Cu numeroase şi preţioase o- sînt de mare valoare ştiinţifică nizaţii de masă şi societăţi cul din ţările cele mai îndepărtate, t brut; articole sanitare ; 1
la muzeele mai vechi din re giunii a fost lărgită, acordîn- biecle au sporit mai ales colec turale din regiunea noastră în- Numai în decursul anului curent
g iu n e — Muzeul regional Deva du-se în acelaşi timp, tuturor u- ţiile muzeului din Deva şi Alba Activitatea de cercetare pe te tocmindu-se o serie de conferinţe singur muzeul din Deva, a avut { • sortiment variat în vase d
şi Alba Iulia — a fost aceea a nităţijor schema corespunzătoa Iulia. In ultima decadă, numă- şi comunicări. 15 asemenea vizite.
reorganizării lor pe baze noi re cu personal calificat. ren şi de colectare a Muzeului L de aluminiu, servicii de ]
ştiinţifice, materialiste, pentru Odată cu reorganizarea şi cu Dezvoltarea muzeelor din re
ca ele să ne poată da o imagine Una din preocupările prin din Alba Iulia a dus la creşte- intensificarea activităţii muzee giunea Hunedoara, cît şi din sticlă, tacimuri inoxida- -j
justă asupra dezvoltării naturii cipale şi permanente în activi lor creşte şi interesul vizitatori întreaga ţară, este expresia nu
şi a societăţii omeneşti. Colecţii tatea muzeelor este sporirea fon lor pentru aceste aşezăminte de numai a grijii regimului nostru bile, maşini pentru nuci, 1
le acestor muzee au fost reorga dului muzeal. Prin donaţii şi editură. de democraţie populară faţă de
nizate total în ultimii ani, ex colectări, Muzeul din Sebeş a aşezămintele culturale ale ţării, mac, universale, articole 1
puse metodic, astfel încît vizi- putut organiza pînă azi opt săli Atracţia pe care o exercită ci ele fac în acelaşi timp dovada
de expoziţie, iar muzeul Orăştie muzeele noastrei asupra vizita interesului arătat de oamenii de porţelan şi faianţe şi 1
cinci săli. torilor ca'r'e caută să şl ridice muncii şi tineret pentru ştiinţă
şi cultură. alte articole de menaj.
In anul 1953 — prin grija
Muzeului regional Deva, peptru Nu e prea mult timp de cînd a fost închisă „Sâ/itărmna I PETPECETI O SEARĂ
valorificarea tradiţiilor progre muzeelor şi a artelor plastice“. In cadrul ei, pe întreg cu L ------ PLĂCUTĂ ------
siste şi cinstirea marilor înain prinsul ţării au fost trecute în revistă realizările obţinute în L La
taşi a luat fiinţă Muzeul Memo acest domeniu. Pentru a da cititorilor noştri posibilitatea
rial „Aurel Vlaicu'V avînd ca să-şi facă o imagine clară a drumului pe care l-au parcurs Restaurantul
în cei 10 ani, muzeele din regiunea noastră, am rugat pe „M i n e r u
tov. dr. Octavian Floca să scrie pentru ziar, articolul de faţă.
din Petroşani
rul total al obiectelor intrate în rea colecţiei istorice a muzeului © Specialităţi culinare,
cele două secţii ale Muzeului la aproape 40.000 de obiecte.
regional Hunedoara-Deva, (sec seara grătar.
ţia istorică şi secţia de ştiinţele Expoziţiile volante organizate
naturii), de pildă, se ridică la de muzeele din regiune au stră @ Vinuri Cotnar, Tîrnave 1
20.300 de piese. Amintim pe ce bătut în multe sate, răspîndind
le mai importante : o parte din cunoştinţe folositoare pentru şi Alba Iulia. \
obiectele rezultate din săpăturile agricultură, pentru combaterea
arheologice executate de Aca- neştiinţei, a misticismului şi a ® Muzică -j
superstiţiilor. In anii 19.51—
© Dans. 3
C Refrenele vocale: 1,
b Ica Marinescu-Adamescu. }
