Page 78 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA / C o n s fă tu ir e

comitetelor raionale de partid Ieri a avut loc la Comitetul
regional de partid o consfătuire
la care au participat prim-secre-

In toate raioanele regiunii noastre au avut loc în zilele de tarii comitetelor raionale de
partid.
20 şi 21 decembrie, pe baza hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din
In cadrul consfătuirii au fost
14 decembrie 1957, adunări ale activelor comitetelor raionale de analizate probleme privind mun­
ca de transformare socialistă a
partid în cadrul cărora au fost dezbătute „Declaraţia Consfătui­ agriculturii, planul de măsuri

rii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţă­

ORGAN rile socialiste" şi „Manifestul păcii”, adoptat de consfătuirea de al comitetului regional de
Anul IX Nr. 940 partid privind îmbunătăţirea
Ia Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncito­ muncii de educare patriotică a
oamenilor muncii, desfăşurarea
reşti. învăţămîntului de partid şi de
stat, precum şi unele probleme
Cu acest prilej s-au făcut expuneri cu privire Ia consfătuirile

Marţi 24 decembrie 1957 4 pagini 20 bani reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti. La discu­

«eaoiBSTOH*•cmi ţiile ce au urmat au luat cuvîntul un număr însemnat de comu­

nişti care au subliniat importanţa covîrşitoare a consfătuirilor ale muncii organizatorice.

reprezentanţilor partidelor frăţeşti pentru întărirea unităţii ţări­ ţl4**^* •4i u

/^teceomckăi lor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru a- In numărul de a z i :

REPUBLICII POPULARE POMlNE I vîntul politic-ideologic şi coeziunea mişcării comuniste şi mun­

citoreşti internaţionale, pentru dezvoltarea forţelor păcii şi socia­ • Literatură şi artă (.pag. Il-a)
® STELIAN CAŢAVELA: Gos-
lismului în lumea întreagă. | podării'Ie colective aduc o cmtri-
| buţie Ia dezvoltarea viticulturii în
Participanţii la dezbateri au aprobat cu căldură documen­ • regiuine. (pag. 3-a).

tele consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi mun­ | • Să asigurăm un nivel mai

citoreşti şi şi-au exprimat hotărîrea de a transpune în viaţă * înalt muncii organizaţiilor U.T.M.

învăţămintele ce se desprind din aceste documente. J din Valea Jiului (pag. 3-a)

Creste sectorul socialist In cuvîntul lor participanţii la adunări au subliniat că în
9
din agricultură lumina acestor documente de însemnătate istorică apare şi mai

clară justeţea liniei politice generale interne şi externe a parti­

dului nostru. .

anului viitor Sărbătoare la Tătăreşti pe marginea unui rîu. In aceste Prima sesiune ştiinţifică pe tară
împrejurimi nu sînt condiţii a stndenfilor în ştiinţe miniere
întrecerea soeiallstă desfăşurată în acest an de colectivele de muncă din de Criş pentru cultura cerealelor. In
cadrul întreprinderilor industriale republicane, locale şi cooperativele meşte­ schimb, rîul i-a făcut pe locui­ La Institutul de mine „Gh. mecanizarea exploatărilor minie­ mărite cu mult interes, ele do­
şugăreşti din regiunea noastră, a înregistrat succese deosebite. Zilnic, tot Duminica trecută, in satul torii satului să se ocupe încă Gheorghiu-Dej” din Petroşani a re, sub conducerea ştiinţifică a vedind preocupări tehnice şi
mai multe întreprinderi raportează cu mîndrie că şi-au realizat înainte de Tătăreşti de Gris, raionul Brad, de mult cu creşterea gîştelor. avut loc de curînd prima sesiu­ tov. decan conf. ing. Emil Stoi­ ştiinţifice înalte pentru introdu­
termen sarcinile de plan pe întreg anul 1957. a fost mare sărbătoare. In a- ne ştiinţifică pe ţară a studenţi­ ca, au fost foarte competent tra­ cerea tehnicii noi în procesul de
ceastă zi, un număr de 34 fami­ Ţinînd seama de ocupaţia ţă­ lor în ştiinţe miniere, organiza­ tate şi la un înalt nivel tehnic şi extracţie, transport, preparare şi
Pină Ia 20 decembrie, 31 întreprinderi industriale de interes republican lii de ţărani muncitori au por­ ranilor muncitori, organizaţia tă de Ministerul învăţămîntului ştiinţific. Cele mai bune lucrări sortare.
şi local, cit şi 16 cooperative meşteşugăreşti şi-au îndeplinit în întregime nit pe drumul cel nou, consti- de bază, îndrumată de comite­ şi Culturii şi de Consiliul Aso­ au fost premiate în bani : 4 lu­
planul de producţie pe anul acesta la producţia globală şi marfă. Toate între­ tuindu-se intr-o întovărăşire a- tul comunal de partid, a expli­ ciaţiei studenţilor din R.P.R., crări cu premiul I, 6 cu pre­ Referatele întocmite la un
prinderile industriei grele, care au cea mai mare pondere în producţia re­ gricolă. La sărbătoarea inaugu­ cat oamenilor avantajele unei cu prilejul celei de-a 10-a ani­ miul II şi 4 cu premiul III.
giunii noastre, cum sînt Combinatul carbonifer Valea Jiului, Combinatul rării au venit delegaţi din mai întovărăşiri de creşterea în co­ versări a proclamării Republicii înalt nivel ştiinţific au fost a-
siderurgic Hunedoara şi Trustul Minier Brad, uzina „Victoria" — Călan, se multe întovărăşiri din raion, mun a gîştelor. Urmîncl îndem­ Populare Romîne. Lucrările primei sesiuni ştiin­
numără printre colectivele care şi-au realizat planul înainte de termen. precum şi numeroşi ţărani mun­ nul organizaţiei de bază, un ţifice pe ţară a studenţilor, vii­ xatc pe problemele concrete ale
citori cu gospodării individua­ număr de 45 familii au inaugu­ Cuvîntul de deschidere a fost tori ingineri de mine, au fost ur­
Folosind tnaî bine ca în alţi ani resursele interne şi datorită aplicării le. rat zilele trecute o întovărăşire rostit de studentul Miclea Ma­ producţiei, deci legate de practi­
pentru creşterea in comun a rinei din cadrul Asociaţiei, ur­ ca vieţii.
în producţie a complexului de măsuri tehnico-organizatorice propuse de mun­ Noua întovărăşire a 'primit păsărilor. Pentru început înto­ mat de referatul privind dezvol­
citori în perioada experimentării sistemului de salarizare îmbunătăţit, colec­ ca daruri din partea U.R.G.O. vărăşirea are 100 gîşte proprie­ tarea mineritului în Valea Jiu­ MARIA CONSTANTIN
tivele întreprinderilor din regiunea noastră au obţinut succese de seamă Brad, un plug şi diferite alte tate obştească, aduse de mem­ lui în cei 10 ani de putere popu­ corespondentă
unelte agricole. brii săi. lară.
în creşterea producţiei, productivităţii muncii şi în reducerea preţului de i1
cost. La data cînd şi-au realizat planul, siderurgiştii hunedoreni, înregis­ Adunarea generală a întovă­ Intovărăşiţii au planul ca în Printre comunicările prezenta­
traseră o creştere a productivităţii muncii cu 23,20 la sută faţă de media răşirii a ales preşedinte pe tov. anul ce vine să mărească nu­ te la secţia de mine, s-a vorbit B u cu ria copiilor
Iosif Bogdan, unul dintre cei mărul gîştelor la 500—600 şi de realizările industriei miniere
din anul trecut'. Tot faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut side­ care au depus o susţinută mun­ să înceapă a creşte şi alte spe­ cehoslovace, referat prezentat de Se apropie Anul Nou. In fiecare casă, cetăţenii se pregătesc să-l întîm-
rurgiştii au produs cu 72.416 tone mai multă fontă, 2.582 tope mai mult că pentru convingerea ţărani­ cii de păsări:. raţe, găini etc. studentul Jurj Sever din anul pine aşa cum se cuvine. Pregătirea tradiţionalului pom de iarnă — bucuria
otel şi cu 188.000 tone mai mult cocs. Aceste cifre ilustrează.însăşi dez­ lor muncitori să pornească pe IV, facultatea de mine, folosirea copiilor — stăruie în ghidul fiecăruia. De pe acum au şi început să procure
voltarea pe care o ia C. S. Hunedoara an de an. calea cea nouă. Tovarăşii Gheorghe Oncoş, izotopilor "radioactivi în indus­ brazii care vor fi minunat împodobiţi cu daruri pentru cei mici.
Dionisie Toma, Carol Shlamer tria minieră, lucrare prezentată
Anul acesta, în numai 10 luni, colectivele de muncă din cadrul Com­ O întovărăşire de şi alţii au fost primii care s-au de un colectiv de studenţi etc.
creştere în comun înscris in întovărăşire.
binatului carbonifer Valea Jiului, C.S. Hunedoara şi uzina „Victoria" din Referatele privind posibilita­
Călan, au realizat economii de 45.643.000 lei. ¦ ¦ i '¦> <-,- ¦• a păsărilor tea folosirii explozivilor brizanţi
în mediu grizutos şi studiul asu­
Valoarea producţiei globale realizată anul acesta de întreprinderile de Satul Topliţa din raionul Hu­ pra explozivilor antigrizutoşi,
industrie locală şi cooperativele meşteşugăreşti din regiune întrec cu 36.426.000 nedoara este aşezat între .munţi, susţinute de un colectiv de stu­
lei, pe cea realizată în anul trecut. ' _____________ _______________ denţi sub conducerea ştiinţifică
a tov. cortf. ing. Bogdan Gheor­
Su!e de mineri din ţara noastră îşi i i i i i .. Şi în Strei Sîngeorgtu ghe, au fost deosebit de docu­
construiesc -case proprii¦ prin ¦credite a luat fiinţă mentate. De asemenea, determi-,
acordate de stai. Din anul '1953 'si pt- . ' L&ÂL ' ' * ' îV tiV narea, experimentală a randa­
nă in prezent ei au primii in acest v,V-: lia _____.a întovărăşire mentului total al instalaţiei de
scop credite în valoare de 46.500.000 L -< gs&gjg W8& extracţie de Ia puţul centru-Pe-
lei. Astfel că în ultimii patru ani în >;• ' , In cinstea Conferinţei raio­ trila, întocmit de un colectiv de
dijerite aşezări miniere din ţara noa­ nale de partid, un număr de 26 studenţi sub conducerea ştiinţi­
stră şi-au construit locuinţe indivi­ M ii i a ¦ *li familii de ţărani muncitori din fică a tov. prof. ing. Vasile
satul Strei Sîngeorgiu, raionul Bumbu, precum şi cel privind
duale peste 1.000 de familii de mi­ Hi Hunedoara, cu o suprafaţă de
peste 20 ha, teren s-au unit in­
neri. Pină la 30 decembrie se .vor in­ tr-o întovărăşire agricolă. înto­ Iată, în clişeu, un aspect din piaţa oraşului Deva, unde O.C.L. Aprozar
stala în locuinţe noi construite cu a- vărăşirea a primit numele de a expus spre vînzare sute de brazi pentru pomul de iarnă. Cumpărătorii
„30 Decembrie". n-au¦întirziat să vină, ¦să-şi aleagă fiecare pe care-l crede mai frumos.
jutorul creditelor acordate de stat, al­
Ţăranii muncitori Lazăr Ben- > 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOCOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOS o o o o o
te circa 500 de familii de mineri.
La secţia vagoane din Sime ria se construieşte o nouă hală. ko, Ioan Semlinski, Lazăr O A M E N I D IN ZILELE N O A S T R E
In afară de aceasta în fiecare an După cum se vede în clişeu, noua hală pentru reparat va-
goane, este aproape gata. Toanta şi alţii au fost primii ©
numeroşi mineri din patria noastră
care au depus cereri de înscrie­
primesc în folosinţă locuinţe construi­ re.

te de către stat.

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00OOOOOOOO00 OOOOOOOO00 işti! au început ri Negru, bătrînul, îmbucă în A lăsat Bîrladul pentru Hune­

10 ani de la primele Roţile neunse scîrţiiau a se-

lucrări de redeschidere planului pe 1958 cetă. Era în amurg. Soarele, silă din boţul de mămăligă. Ne- doara. Era în vremea anilor
a minei Vulcan mai aruncă o privire deasupra vastă-sa, cu ochii cîrpiţi de cînd pentru prima dată la noi
oraşului şi, nemulţumit îşi tra- somn, cu mîinile împreunate în sufla vîntul libertăţii, a înnoi­
rilor radicale, a schimbărilor.
Dacă ne-am întoarce privirile in tutui roţile cu cablu de la colivia 8 HUNEDOARA (de la subredactia noastră voluntară). se căciula dealului pe creştet, poală, îl privea fix, urmărind Troznind din toate încheieturile,
go urmă cu un deceniu, ne-am ami.n.t.i ce alerga în sus şi în jos pe puţ. o° Sîmbătă, 21 decembrie a.c., a avut loc în sala pavilionului Bătrînul îndemnă domol vitele cum mărul lui Adam se ridică şandramaua vechiului se pră­
tehnic al Combinatului siderurgic ¦„Gh. Gheorghiu-Dej“ din atît de slabe încit te mirai cum şi coboară la fiece îmbucătură, buşea sub izbiturile de tîrnăcop
8 de întunericul şi mizeria m care a Dezvoltarea minei ia proporţii în g0 de nu-şi dau sfîrşitul, apoi, cu- N-aveau ce-şi spune. Intr-un ale brigadierilor ,c.înd pe ruinele
Hunedoara, o adunare convocată de conducerea acestui combi­ prins de frig şi mai mult de tîrziu, femeia strînse masa cu acestui vechi se înălţa noul,
nat. milă, coborî din car. grijă şi se pierdu in întunericul

La consfătuire au participat şefii de secţii şi sectoare, se­ Ajunse acasă seara, tîrziu. din casă. Gazul era scump... strălucitor in splendoarea lui,

cretarii organizaţiilor de bază, preşedinţii comitetelor de secţii Dinspre oraş, răbufnea, adus Bătrînul stătu ce stătu, pierdut neaşteptat.
Au fost clipe de adevărat e-
§ trăit muncitorimea din Vulcan, sub anii următori. Pe galeriile înnămolite 8 sindicale, ingineri şi tehnicieni. Cu această ocazie, tov. Nicolae de vînt, un zgomot surd, spart pe gînduri, apoi intră şi el în roism, de entuziasm nesţîrşit,
oo Cătană, director general al C.S.H., a arătat sarcinile de plan la intervale, de tăcere. Acolo, casd. clipe în care nu se ştia de zi,
3 dominaţia coroanei şi a partidelor pînă ieri, încep să curgă zeci de L ce le revin sectoarelor şi secţiilor pe prima lună a anului 1958. la margine, la mahala, era li- de noapte, clipe cînd toate fibre­
nişte; linişte ruptă doar de După cîteva clipe, lin, trist,
8 istorice. Soarta Vulcanului fusese mii de vagonete încărcate cu căr- 8 sfîşietor de trist, o melodie

o pecetluită în anul 1929, cînd parti- bune. g Participanţii la consfătuire au luat cunoştinţă cu satisfacţie strigătele vreunui beţiv, de plin- p0rni să se reverse în valuri, le minţii şi ale trupului vibrau

8 dul istoric al lui Maniu a închis Paralel cu aceasta, începe să în- de sarcinile ce le revin pe anul 1958. Ei au plecat de la con­ setele vreunui copil, de înju- speriind liniştea nopţii. Era in în înc'cştarea supraomenească

g mina şi mii de muncitori au fost florească şi oraşul Vulcan. In locul sfătuire hotărîţi să prelucreze noile sarcini de plan ca să le cu­ râturi. Şi întuneric. Doar ici- ace[ cîntec toată jalea pâlnia- cu greutăţile. Se făurea o istorie
noască fiecare salariat la locul său de muncă şi pentru a colo, ca ochiul unui strigoi, cîte şuiui moldovean, era strigătul nouă, nemaiîntîlnită pînă a-
g aruncaţi în stradă, fără nici un cocioabelor, se înalţă blocuri mari, pregăti agregatele din timp pentru noul an de producţie. o fereastră galbenă căuta în ’c[e jafe> deznădăjduit, al omu- tunci, o istorie în care eroul era
stradă după stăpînul rătăcit [ui care se vede dezarmat în poporul.
8 sprijin. Clădirile au rămas în pără- moderne, magazine pentru deservi- 8

| sire, doar cîinii vagabonzi se mai rea oamenilor muncii. Au fost date g N. NEGRU prin cine ştie ce cîrciumi. faţa vieţii, care nu mai are ce Gheorghe Negru s-a prins cu

8 plimbau prin ele. Populaţia care în folosinţă muncitorilor familişti un g -aştepta de la ea, care şi-a dus toată înflăcărarea vîrstei în ho­
zilele fără să ştie de ce şi pen­ ra uriaşă care cuprinsese ţara,
8 mai rămăsese, se instalase doar pe număr de 437 apartamente în 8 •X-JX;Nv.vXy.;Xw.X\yiv.X»ivX,IwX^X-X-X'X\vXv.v.:. tru ce. în hora muncii paşnice. A mun­
X9 străzile din centrul Vulcanului şi blocuri, iar pentru tinerii necăsăto- 8g cit cu acea înflăcărare pe care
Copilul, firav, se ridică in ca­ o dă conştiinţa puterii, tinere­
g pe ici-colo, cîte o prăvălioară a u- riţi, trei cămine moderne înzestrate ~ ¦¦ „ \ : ¦¦ M i ___' • i&i pul oaselor, scîncincl, apoi se ţea, pe care o dă speranţa vic­
toriei. Din încleştarea sălbatică
8 nora ce fuseseră adepţii lui Maniu, cu toate cele necesare, cu o capa- 8 |!l v A culcă din nou. cu ‘inerţia, cu materia, a ieşit
oo , — Taci, omule, lasă copilul călit, bărbat, soldat în armata
g storcea sudoarea de pe cei rămaşi, citate de 748 paturi, dintre care două g muncii. A încărcat prăjitoarele,
să doarmă — rosti femeia. a împins pînă la istovire ghif-
g 30 Decembrie 1947 deschide zori cămine cu 600 paturi înzestrate Lu g —¦ N-am să mai cînt mult... tele către furnal, conştient că
o face pentru el, pentru alţii
8o noi oraş¦ului Vulcan. Odată cu pro- încălzire centrală. 8o O simt aici — şi-şi duse mina ca el, pentru patrie.

g clamarea Republicii, Vulcanul reîn- S-a înfiinţat o creşă de copii cu o la inimă. Nu, n-a fost uşor. Insă cu a-
Flautul amuţi. Liniştea nop­ cea încordare a voinţei, care
8 vie, păşeşte spre făurirea unei vieţi o capacitate de 30 locuri, unde ma- 8 suplineşte tăria muşchilor, cu
ţii, cu. paşi de vată, învălui ca cîntecul, cu veselia, cu hei-
8 noi. încep lucrările de amenajare a mele pot lăsa copiii în grija per- 8 într-un giulgiu casa aruncată rup-ul strigat ziua şi noaptea,
QO la margine de drum. Din s u a învins.
g puţului principal de’ la mină. Nu sonalufui medico-sanitar pînă la re- g ¦aceea, Negru,- plugar pe o ¦
mă de loc în hotarul Birladului, 'Apoi, lucrurile s-au liniştit.
8 a fost uşoară munca pe care au de- întoarcerea din serviciu. Strada prin- 8 n-a mai dus flautul la gură: f 1' Ghiftele, una cîte una au dis­
og părut.- încărcarea furnalelor,
° pus-o comuniştii Wilhelm Potoczky cipală a fost pavată. 2 A bolit puţin. La cîteva sap- mecanizată, a venit să uşureze
o. * tămini, o văduvă şi trei orfani munca. Negru, care a găsit în
g şi Loy Raipiond, la amenajarea şi Colectivele de muncitori, tehni- g însoţeau la locul de veşnică o- munca la furnale satisfacţii ne­
dihnă pe acel care le-a fost soj cunoscute încă, s-a statornicit
8 evacuarea apei din puţ. Lucrările de cieni si ingineri de la exploatarea 8 şi tată.
28 redeschidere iau amploare tot mai carboniferă Vulcan, sînt hotărîţi ca 8n A. JURCA
oo ?
g mare. Prin grija partidului şi gu- în semn de mulţumire pentru grija 8
Şi a plecat. A plecai împreu­
O -> O , nă cu alţii de seama lui, în cău­
tarea hranei care să-i. mulţu­
o vernul’ui‘ şi‘ a ajutorului dat d'¦e partidului şi guvernului să dea pes- ° mească setea de nou, care să-i
o

g U.R.S.S., sosesc utilaje noi şi mo- teplanul anual pînă la 31decern- 6

8 derne cu care se , dotează mina. briemii de toile de cărbune. 8
8 Mare a fost bucuria în sufletul >fie-
g cărui otri al muncii cînd a văzut LUCA DUMITRU 8• .

8
(de la subredactia noastră g

8 din nou învîrtindu-se în timpul pu- voluntară)

8 .In cadrul '.Lunii culturii, ecluza df. dm surl a-C.S_,H. execută un frumos - dans .. sovietici potolească sîngele înfierbîntat. (Continuare în pag. III-a) ...
00 0000 OC.OO0000 00 00 00-00-00-0000 00 00 0000 CO00 00 0000 00 00 00 0000 00 00 0000 OQo

.. . r , . ,W*V., • ‘ 0j.„Ţ •Vv

•vi >,1, .>'! >7 ?. ¦

¦<¦>¦¦'.-L;;.’ w.); .¦