Page 79 - 1957-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ***** Nr. 940

*¦¦

D IN LIR IC A j

V E C H ILO R IN Z I

0 — sec 15 —8 î. e —
D i n F A C E R¦¦0¦¦¦¦¦
ii

Date inedite despre Sava Henţia •¦o»o» „ 44444444¦444<O*<O>
1C îte v a c u vin te d e s p re v i a ţ a 1 Printre figurile demne de a fi ce, nu le aminteşte şi, implicit, cetea maturităţii artistice. Mai In vremea aceea nu era nici a fi, nici nu a fi
0
unui cenaclu literar aşezate în galeria personalită- nu prezintă nici informaţii des- muult cJliar> aceste două tablouri, Nu exista briul de ceafă şi deasupra lui cerul,
ţiylor de seamă ale regiunii Hu- pre familia pictorului. păstrate de familie, nu sint doua *¦«o00o
portrete oarecare, făcute la co­ S-a mişcat ceva? şi unde? in a cui oblăduire?
mandă, ci ele sînt chipurile pă A existat apa şi prăpastia adincă ?
rinţilor săi.
Ca o mărturie a însufleţite! în Transilvania sub titlul ele nedoara, se numără fără îndo­ Primul tablou redă imaginea N-a fost atunci nici moarte, nici nemurire
activităţi a cenaclului literar „Primăvara" sau „Revista li- ială şi aceea a pictorului Sava tatălui, Ilie Hinţa, preot în că­ Cercetîndu-se mai de aproape Ziua nu era despărţită de nopţi.
„N. Băl'cescu" din Orăştie, pre- terară şi ştiinţifică" etc. Henţia. Nu ne propunem să fa­ tunul Sebeşel, în ultimii ani ai lucrările, au fost găsite în dosul
ramelor mari şi negre, două bi­ Numai un singur lucru avea respiraţie de la sine,
leţele lipite cu următoarele în­
sem nări: „Preotul Ilie Hinţa, $o Fără suflu strein. Nimic altceva n-a fost mai presus.
născut 1817, hirotonit 1843, re- o¦ Intunerecul era cufundat in întunecime, 44
zentăm celui mai autentic cri- Sectorul poeziei, destul de cem o prezentare a vieţii şi mai vieţii. (Data morţii preotului posat 1895 Sebeşel" şi „Preo­ **¦o 4444¦O44444
tic „cititorului" această pagină bogat şi variat, a fost susţinut ales a valoroasei şi bogatei este 1895, iar aceea a executării teasa Ana Ilie Hinţa, născută La început toate se mişcau de-a valma.
cultural-literară. Cenaclul, nu de condeie mai vîrstnice în ale Dăncilă”. Pînă la aflarea acte­ Pustietatea zăcea în imensul gol, 4
de mult reorganizat, încă in- scrisului : Valeriu Bora, T. creaţii picturale a lui Sava Hen­ tabloului este 1896). Trebuie pre­ lor propriu-zise, aceste însem­ *¦
suficient cunoscut, se arată a Murgoi Jiboteanu, Todea V. nări, destul de vechi, rămîn ca o Doar una a dobindit viaţă prin puterea căldurii.
fi totuşi o bună şcoală de cui- Ioan, cît şi de cele tinere ca ţia, deoarece acest lucru îl pu­ cizat faptul că Ilie Hinţa făcea unice documente privind părin­ Apoi, pentru cea dintîia oară
ţii lui Sava Henţia. Este inte­
tem lesne afla cercetînd mono­ parte din generaţia preotului resant de subliniat faptul că nu­ o¦?« S-a mişcat în ea pornirea,
mele de familie de pe cele două
tură generală. In sprijinul a- Gheorghiţoiu, Popa Stănileşti, grafia apărută în colecţia „Ma­ ţăran, cu o existenţă asemănă­ bileţele este Hinţa şi nu mo­ • ........................................ * r : ?, . , . v„j |
dernizat Henţia, cum, de altfel
îirmaţiei, oferim pe lîngă lu- Maria Diaconu etc. Numai în eştrii Artei Romîneşti". Presu­ semna pictorul. oo Legătura fiinţei au descoperit-o înţelepţii 4
4
crurile alese, şi o trecere în re- cinstea zilei de 7 Noiembrie, punem că lucrarea este' cunos­ Din informaţiile pe care le- ? In nefiinţă, desluşind cu pricepere inima.
am obţinut de la profesorul ¦¦*¦o¦ 4
vistă a realizărilor din ultimele în afară de participarea la^ cută. Ne permitem doar, în le­ Stanciu Zaharie, am reţinut, Jar firul ei, fu tras de-acurmezişul: 4
printre altele şi faptul că pic­ Oare ce-a fost jos ? Şi ce-a fost sus ? 4
şedinţe. •' concursul regiunii, au fost pre-> gătură cu viaţa pictorului, să torul a avut încă trei fraţi şi Aici erau strămoşii, iar acolo forţele, 4
trei surori pe care îi amintesc: 4
Poposim mai întîi asupra ce­ zentate pentru concursul Cena­ readucem în memoria cititorului Gheorghe Hinţa, rămas în locul 4* Patria aici jos, spre acolo năzuinţa. 4
lor trei comunicări de seamă clului nostru un număr de 21 tatălui său preot în acelaşi că­ 4
„I. Agîrbiceanu la 75 de ani” poezii (3 au fost premiate). două date semnificative: prima toare ţărănimii timpului, iar ca 4oO Cine ştie sigur, cine ne poate propovădui 4
tun, Vasile Hinţa, ţăran şi Nico- 4
(Prof. Ioan Dumitru), „Cristi­ Nici proza nu a fost neglija- e aceea prin care aflăm că pic- studii, avînd mai mult şcoala 4o4 De unde s-a născut, de unde a venit Greaţiunea 4
lăe Hinţa, învăţător, iar cele Şi oare zeii s-au făcut abia după ea ? 4
an Clas Reiz” Jadvocat Gelu) tă şi chiar ultima şedinţă ne-a torul Sava Henţia s-a născut ”vieţii (nu întîmplător Sava Hen- o 4
trei surori, Maria, Ioana şi Eli- 4
şi „Viaţa Romînească” pentru dovedit-o cu prisosinţă. Au fost în 1848 ; iar a doua se referă la ţia a fost întreţinut de un unchi 44 Cine ştie oare de unde au venit? 4
sabeta au rămas toate gospodi­ 4
ne în sat. 4
4
Este interesant de cunoscut
abonaţii din Transilvania" remarcate dintre lucrările ci- locul naşterii: „cătunul Sebe­ al său, Zaharie Dănciulescu). & stte.mL k â & ţh lu lu i t q l ţ d m t i |4<> De unde a venit această Greaţiune 4
şi faptul ca, deşi plecat la stu­ 4
(p r o î'l Iliescu). tite schiţa realistă „Sivu" a lui şel, comuna Sebeş, fostul judeţ Cel de-al doilea tablou prezintă 4 Şi că ea a fost creată sau nu a fost creată, 4
dii în străinătate (Franţa), deşi 4
4 4
stabilit cu familia la Bucureşti 4
In'legătură cu prezentarea V. Borai şi „Fîntîna hoţilor" de Alba". Nu stăruim ş i , asupra pe mama, Ana Ilie Hinţa. Pe 4 Aceasta o ştie numai acela, a cărui ochi o păzeşte
(fiind profesor la diferite şcoli
O4
de aici), Sava Henţia a conti­
lui I. Agîrbiceanu, cu lectura T°^0eaosu.^r.’p„,r|iPzaăxn plăcută a oferit; celorlalte interesante aspecte lîngă valoarea artistică, portre­ 44<>
din lucrările publicate de scri­ nuat să ţihă legătura cu satul
itor în „Cosînzeana” din 0- participanţilor lecturile tradu­ ale vieţii şi operei, deoarece în tul mamei este valoros şi din 4

răştie, vom aminti faptul că ce­ cerilor din lirica celor mai vechi) acest articol vrem doar să co­ punct de vedere etnografic. Prin 4ir ( 2 0 0 0 — i S B O î. e . )
naclul a primit ca răspuns o popoare. Pe lîngă frumuseţea ;
4

municăm unele date noi, necu­ penelul lui Sava Henţia, noi ir Ce fericit este acest principe bun,
4

scrisoare de mulţumire din par­ literară, noi ne-am format prin noscute de Mircea Popescu, putem cunoaşte cu această lu­ 4 Cu el soarta s-a împlinit.
tea marelui prozator ardelean. aceste traduceri şi o idee des-' Trupul este trecător şi se duce —
Pentru noi, rîndurile lui Agîr­ pre producţiile şi concepţia oa-< semnatarul lucrării amintită mai crare portul din părţile locului <4> Pînă cînd altele rămîn —
44

4

biceanu au fost şi sînt consi­ menilor de acum cîteva mii de! sus apărută în E.S.P.L.A., 1954. al femeii căsătorite. Pe cap o 44 Aievea se întîmplă din zilele străbunilor.
derate nu numai ca o atenţie ani.
Precizările se vor referi la fa­ învelitoare albă şi fină, ca de 44o Zeii care au fost înainte, dorm in piramidele lor.
La fel cei aleşi şi înţelepţii dorm în piramidele lor.
de înaltă ţinută, ci şi ca un în sfîrşit, nu ne lipsesc dej milia pictorului, la opera sa, dar borangic, părul pieptănat cu că­ 4¦4 Cei de odinioară şi-au clădit case — vetrele lor nu nîai sînt. •

sprijin moral si literar. Reţin l,iierar ,"iai dlsc“; şi la legăturile pe care le-a în­ rare la mijloc, iar pe lîngă îm­ 444 Ce s-a ales de ei ?
44
cuvintele: „Cit'priveşte realis- *',lle' tlcs,tul do “ n? atlve,' treţinut cu meleagurile dragi ale pletitura naturală a părului, sînt 4o4o4» Am auzit cuvintele lui Imhotep şi Hardedef
A căror sentinţe au faimă în mari îndepărtări - -
mul în literatură, eu cred că nu ales Pe tema cr,tlc" Prodllct" copilăriei. Privitor la operă, sem­ adăugate în părţi şi plete supli­
e de azi nici de ieri, ci de tot- lor literare şi nici partea umo­ Dar unde sint vetrele lor?
deuna, scriitorul adevărat nu a ristică, susţinută mai nou prin nalăm două lucrări inedite. Pro­ mentare din lînă. De asemenea, Zidurile lor s-au 'prăbuşit

putut porni niciodată decît din ej T aT e pr?.ol"'ul “ lec,!,v ist, fesorul Stanciu Zaharie din în toate amănuntele artistice es­ 4

el şi din lumea înconjurătoare dmp ,M!rf a, Orăştie (rudă îndepărtată a fa­ te redată îmbrăcămintea : piep­ 4 Vetrele lor nu mai sint —
4

fiind intr-o societate contem- Pruncpalul ţe! al cenaclul,,, miliei pictorului) deţine două tarul de piele în cusături orna­ său natal. In fiecare vară, pe 4 Parcă n-ar fi fost nicicind.
mentale tot din piele, mîneca- perioada vacanţei, împreună cu Nimenea nu se mai întoarce de acolo,
porană. Numai scrierile de pro- ‘„fost, a.cela <le, stl"'“lara a '"j portrete în ulei semnate de Sava rul de postav etc. Ambele ta­ familia, Sava Henţia îşi petre­ 4?
Henţia şi avînd dimensiunile blouri, semnate de pictor, sînt cea concediul Ia Sebeşel. Veni­
ză fantastică, dae. orientări sau d esu lu i pentru literatură şi 70/56 cm. Cele două lucrări sînt datate din anul 1896. Acest fapt rile sale erau nu numai pretexte ¦ Să ne povestească ce fac acolo
cele istorice, fac, după părerea a.r,tă.„„In...bu.n.ă. mă,sură „am reu- 1 portretele tatălui şi al mamei ne îndreptăţeşte să conchidem de petrecere în natură, ci şi o o Ca să ne potolească inimile,
pictorului. Tablourile sînt de o că ele aparţin perioadei creatoare dovadă a legăturii pictorului cu Pînă ce şi noi plecăm spre locul
mea excepţii-, Aceste cuvinte &ticipa"n“ţi *n*-"ar* 5fi avut astEăzi valoare artistică deosebită şi în a ultimilor ani, (pictorul moare meleagurile atît de dragi ale co- o4
pot fi socotite ca cele mai dem­ „proiecte", iar vechile lor Iu- 1 monografia „Sava Henţia", în 1904) k lucrările purtînd pe- o4
ne percepte de urmat în activi­ crări ar fi rămas în dosar,' Mircea Popescu nu le reprodu- e. 4 Unde s-au dus şi ei. —
tatea literară de viitor. dacă n-ar fi găsit mediul priel-i SS8 ??¦¦*4
nic al unui cît de modest ce-' Vai de mîne ce nor greu Imbărbătează-ţi inima, să uiţi, ¦*
In privinţa comunicării „Gris- naclu. STRIGATURI deasupra satului meu. Şi fă-o să se gindească la ceea ce îţi este de folos. *¦
tian Clos Reiz", tov. Gelu ne-a Dar nu-i no.îil nouros
ci-i bădiţa mînios, ¦o . G . ¦+
şi nu-i norul nourat, ¦¦¦o??ooo Pînă ce va veni la tine acea zi îndurerată...
prezentat pe unul din umaniş­ .. ci-i bădiţa supărat. ¦¦¦¦¦¦¦+*o¦o¦ Căci Osiris nu aude strigătele
Iar bocete nu readuc pe nimeni din mormint —
tii sec. XV, pe acel fiu al me­ Gulese de
IOAN V. TODEA
leagurilor Orăştiei, cunoscut şi După. ani cenaclul literar Orăştie Savurează ziua veselă
sub numele de „Studentul din
Romos". Am aflat cu această Şi nu te odihni în ea.
Căci iată, nimeni nu-şi duce averea cu el

ocazie că acest Cristian, după Au trebuit să treacă vremuri grele, Şi încă niciunul nu s-a întors

multe peripeţii şi greutăţi ale să-mi spulbere şi cel din urmă vis Din cei ce s-au dus în acel loc. ..

vieţii, a tipărit numai la cîţiva ca recitind azi versurile mele, traducător

ani de la descoperirea tiparului să simt cu cită patimă le-am scris. N. GELU

— Cenaclul literar Orăştie —«

o carte, care, spre surprinde­ Nu voi să-fi. tulbur pacea, nici tu mie, 00+0 O4i 0000 000000000000000»0 0400 00000000000000000000000r

rea lumii şi a noastră nu era o nu-mi aminti de cîte le-am avut. De-oi trăi cît frunza-n vie

carte religioasă, ci ştiinţifică. îmi eşti atît de dragă — poezie, nu-mi iau fată cu moşie, Produc(ia de filme romîneşti
In cartea amintită, pentru pri­ icoană sfînlă-a visului trecut. să-mi poruncească ea mie.
ma oară se prezenta viaţa, o- O să-mi iau una săracă La Studioul de diafilme „Ion varăşa M. Oprescu, directoarea Din anul 1951, cînd a început
biceiurile şi istoria ultimilor Acum cînd spre izvor de trăinicie, la casă toate să-mi facă, Creangă” din Capitală a avut studioului, a informat pe cei pre. producţia propriu-zisă şi pînă la
năvălitori, turcii. cînd intr-o plăsmuire ne topim, cînd oi zice taci, să tacă. loc vineri dimineaţa o conferin­ zenţi asupra producţiei de dia­ 30 noiembrie 1957, Studioul „Ion

Cea de a IlI-a comunicare te chem din nou, duioasă poezie Duce-m-aş, n-aş mai veni ţă de presă cu prilejul căreia to­ filme romîneşti. Creangă” a realizat peste 900
aducea interesante precizări în să ne ajuţi la lot ce făurim. dorul mîndrei de n-ar fi, de diafilme pe negativ şi a difu­
legătură cu revista poporanistă ( dorul mîndrei nu mă lasă zat peste 900.000 copii de tiraj.
„Viaţa Romînească”. Această \ Mai scriu un vers, în coltul unei file. ca să plec nici cum de-acasă. Intre cele 284 producţii realizate
revistă de seamă a literaturii sfîrşitul noii mele poezii. de studiou în cursul acestui an
noastre, fiind interzisă de re­ A trebuit să treacă ani de zile Foaie verde-a inimii s în t: „Drumul omenirii" (influ­
gimul Habsburgic, pătrundea ca adevărul ei să-l pot găsi. somnu-mi-i, cum aş dorini, enţa Marii Revoluţii Socialiste
pe cojoc păcurăresc din Octombrie în ţara noastră),
ION GHEORGHirOIlJ în braţele cui gîndesc. „Lumini pe Valea Tazlăului"
Cenaclul literar Orăştie — (Lucăceşti, oraşul, petroliştilor),

O o- <#. <vv. ^5- > o O < L > -v ><; „Castelul Peleş”, „Viaţă îmbel­
şugată în raionul Medgidia",
Mesajul acestor rînduri poartă ca­ zeăna — Anul III, nr. 35-30, 1913, de măslin, Spre a fi în tonalitate cu numai cu lupa puteai deosebi diferi­ Tov. TUDOR ANDRAŞ CRĂCIUN şi „Delta Dunării", „Barbu Dela-
racterul unor simple şi retrospective pag. 518). And,eseu a realizat în celelalte elemente, cheile viorii din tele nuanţări de linii. Am avut pri­ NICOLAE VINATORU - Lupeni vrancea", „Viaţa şi opera lui

constatări, dar îaptele la care se re­ fond un dublu succes — vioară din abanos, de formă octogonal-lunguia- lejul să admii o lucrare de a lui pe Poeziile pe care ni le-aţi trimis au unele merite. De pildă, M. Sadoveanu", „C. I. Parhon”,
feră merită toată înţelegerea prezen­ aluminiu şi lipirea acestui metal. Vioa­ ţă, au impregnate plăcuţe de fildeş, de sticlă, executată din păr de diferite cu­ pot fi remarcate cîteva imagini plăcute c a : „Sînt scara de „G. Coşbuc", „Momente din a-
tă. Mai mult, cu puţină îngăduinţă, ra ca rezonanţă se prezintă fără deo­ asemenea sculptate. Cuiul de care se lori şi calităţi. Lucrarea reprezenta o aur, spre cerul înalt pe a muncii viţă, sînt bob de rubin“, sau : nul revoluţionar 1948", „Forţa
ele chiar pot fi ancorate în eveni­ sebiri sensibile faţă de viorile obiş­ prinde cordarul este de fapt un ca- insulă, largul mării pe care se pro­ „...şi chiuie-ntr-una, ciocan perforator, minerul, e puterea che- apei şi folosirea ei", „Istoricul
mentele „Lunii culturii romîneşti" cu nuite, în plus, cea de aluminiu are o merton care oferă doritorului tonul fila o corabie, iar pe ţărm, cîţiva ar­ zaşă tuturor strungului”, „Elemente prefabri­
specificaţia de „reactualizare". tonalitate destul de melodică, „LA". Viorile lui Andrescu au o cla­ bori şl o salcie pletoasă. Există în cate din beton şi beton armat",
ritate şi un ton plin, iar notele RE Acestea sînt insă destul de puţine. In general, versurile „Industria lemnului în R. P. Ro-
Vor fi puţini acei care-şi mai a- Cu bucurie am cercetat apoi cîteva şi SOL în special, sînt foarte puter­ acest tablou şi un desen ascuns pe dumneavoastră, se încarcă supărător cu amănunte de prisos, mînă", „Cultura griului" şi al­
mintesc de Ioan Andrescu; un mo­ exemplare dintre viorile de lemn, re- nice. La alte exemplare, Andrescu în­ care numai un ochiu versat l-ar putea neesenţiale şi aceasta in detrimentul clarităţii. Destul de ne­ tele.
dest frizer din Orăştie. Pînă aici, ni­ mareînd că ceea ce îl caracterizează cerca modificări, cum ar fi aranjarea observa. Intre contururile arborilor plăcut apar apoi, in repetate rînduri, rime lipsite de muzica­
mic deosebit şi mai ales aciuai. Şi, pe iscusitul meşteşugar, este cultul cheilor ca la mandolină etc. Avem am desprins în alb figura lui Napo­ litate. E limpede că „scump" cu „orlcind", „soare" cu „văpaia", Pentru anul 1958 „Studioul
totuşi, prin Ioan Andrescu avem în pentru frumos şi preocuparea pentru leon, exilat pe insula Elba. Ideea de­ „combine" cu „veselie" ş.a.m.d., nu pot întruni o rimă pe mă­ „Ion Creangă" a planificat să
faţă un deosebit de înzestrat talent senului cu dublă semnificaţie, un con­ sura regulilor cerute de tehnica versificaţiei. producă 280 de diafilme care
rămas în anonimatul amintitei me­ TA L E N T Mj vor fi difuzate în 600.000 de co­
serii. Preocupările sale artistice, sur­ ţinut sez'sabil şi un desen ascuns pe Versul e un gen greu de muncă al scriitorului şi adevărata pii, cu 300.000 mai multe decît
prinzător de variate, se vor concre­ rfW-jr/ / / V V .'¦vAA/V AAAru-s/VW r care-1 percepi numai dacă eşti pre­ lui realizare o ajung doar acei cari stăruie, care muncesc fără în 1957.
tiza pe deplin în meşteşugul mai venit, precurr şi executarea lucrării preget în această direcţie. Dacă şi dumneavoastră veţi face la
precis al artei de a construi violine. AN O NI dintr-un mai°ral atît de străin artei fel, desigur că succesele nu se vof lăsa aşteptate. Pentru stimularea creaţiei şi
Pe scurt, I. Andrescu a fost unul desenului, cum ar fi părul, pentru acel creşterii calităţii diafilmelor, în
dintre puţinii oameni care s-au înde­ inovaţii chiar înfr-uff domeniu atît de informaţii că acest maestru ar fi exe­ timp (1888), ca şi pentru prezent, Tov. IONEL RACEANU-Brad Studioul „Ion Creangă" funcţio­
letnicit cu confecţionarea celui mai clasic. In formatul viorilor lui An­ cutat o vioară care avea numai gît, rămîne o ingenioasă invitaţie adre­ nează un cerc de creaţie care a
sensibil şi mai duios instrument mu­ drescu nimic aparte, doar bombarea limbă, cordar şi bărbie, deci fără cu­ sată făuritorilor sau admiratorilor de Cu plăcere constatăm că prin poezia „Revoluţie", pe care organizat în cinstea celei de-a
zical, vioara. Reuşind să execute o este asemănătoare viorilor „Steiner", tie, avînd totuşi aproape aceeaşi re­ arte frumoase. ne-ali trimis-o in ultimul timp, aţi făcut un pas înainte pe dru­ 10-a aniversări a proclamării
vioară din chibrituri, Andrescu, la fără a le imita. îndrăgostit de arta zonanţă ca şi celelalte viori. Se vede mul versului. De rîndul acesta rezultă o mai evidentă siguranţă R. P. Romîne un festival al dia-
unul din concursurile de la Buda­ sa, Andrescu aducea anumite ele­ că nu întîmplător Ioan Andrescu pu­ Ioan Andrescu era familiarizat şi în a condeiului, imaginile se succed mult mai firesc. filmului şi o expoziţie de foto-1
pesta a obţinut premiul ¦!. Acelaşi An­ mente noi. Aşa, limba şi cordarul nu tea fi găsit în acea „Weltadressbuch domeniile tehnicii, încercîndu-se în grafii, ambele dotate cu premii
drescu a avut ingenioasa idee de a sînt din abanos sau lemn, ci din os der Musik — instrument industrie", chimie, fiind iscusit în ale e'ectricităţii, Ceea ce atenuiază totuşi meritul poeziei in discuţie, constă în bani.
construi o vioară din aluminiu, ideea alb, ceea ce în contrast cu culoa­ mecanicii etc. Este surprinzătoare poa­ in faptul că ea, după o introducere frumoasă, poetică, se pierde
acestei invenţii poate fi pe deplin în­ rea galben închis a viorii, dădea o cartea adreselor lumii, a industriei- de te informaţia că Aurel Vlaicu şi-a lu­ intr-un şir de lozinci, ce îi scad valoarea. Căutaţi să vă de­ Cărţi sub tipar
ţeleasă numai dacă avem în vedere instrumente muzicale, apărută la crat primul său model miniatură, în barasaţi de frazele şablon, aşezate pompos pentru ca să impre­
că Andrescu a reuşit primul din lu­ notă, de vădită eleganţă. La una din Leipzig 1909 (vezi pag. 90). atelierui lui Andrescu. sioneze. Departe de a produce un asemenea efect, ele devin su­ „Taina stolnicesei”, povestiri de Ser-
me să lipească aluminiul. Comentînd viori, capul redă în sculptură figura părătoare. giu Dan.
realizarea sa, ziarele timpului, prin­ Ioan Andrescu a dat, prin înde­ Ioan Andrescu, modest frizer din
tre care şi revista literară „Cosîn­ unei femei cu o aleasă pieptănătură, letnicirile sale variate, multe suges­ Orăştie, omul de un deosebit talent, festival literar „O fată din cele multe", roman de
zeana" scria: „Succesul d-lui Andres­ avînd ca podoabă pe cap o coroniţă. tii artiştilor. Bunăoară, în desen şi a murit anonim, necunoscut. Bogatele Mircea Şcibănescu.
cu este epocal. Dl. Andrescu â des­ sale resurse, nu s-au putut deslănţui, In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul Săptămînii
coperit mijlocul probat de a lipi alu­ In părţile laterale, acolo unde sînt artă decorativă, executa lucrări atît ele au rămas încătuşate de viaţa lip­ cărţii, în sala Teatrului de Stat din Petroşani a avut loc „Cămaşa de mire”, nuvelă de Re-
miniul, ceea ce pînă aici nu i-a suc­ prinse cheile, găsim sculptate ramuri de perfecte îneît păreau ca de tipar şl sită de posibilităţi materiale pe care vineri după-amiază un festival literar organizat de S.R.S.C. în
ces nimănui, deoarece toate produc­ burghezia i-a oferit-o. Dar, cîţi oare colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Ministerul Invălămîntului mus Luca.
tele care’ s-au pus în vînzare sub’ ă- fa e! nu s-au stins sub vechile regi­ [şi Culturii. Scriitorii Eusebiu Camilar, A. G. Vaida şi Irimie „Problema intelectualului în opera
cest nume s-au dovedit reie" muri, neşiiui', uitaţi şi umiliţi’ Străuţ au citit din operele lor.
lui Camil Pelrescu”, studiu de Dumi­
Prof. IOAN ILIESCU După festival colectivul teatrului din localitate a. prezen­ tru Solomon.
Orăştie tat piesa „Afaceriştii" de Tudor Şoimaru.