Page 80 - 1957-12

Nr. 9 40 DRUMUL SOCIALISMULUI BSR^SoBSSSBSSBBBZ Pag. 3

S55*Ea55®E3BSSSBBSaBSS®aKffiS83ifi85SăBBB8BSaBHS63ESRS5S3SS5wS ss

asigurăm un nivel îm i înai N L U M IN A înaltă preţuire acordata
muncii organizaţiilor 11.11.
[unei cuvenite măsuri creatorilor sateliţilor artificiali
in îfalea Jiului
ai pămîntului

Majoritatea muncitorilor de la din partea multora pornesc ini­ Astăzi, in regimul de de­ determinate de nevoile cres­ zică in prima jumătate a a- MOSCOVA (A- flce mal perfecţiei
exploatările miniere din Valea ţiative preţioase pentru îmbună­ nului 111.
Jiului o formează tineretul. La tăţirea muncii. Astfel, putem a- mocraţie populară, învăţătorii cânde ale societăţii socialiste gerpres). - tass j)e ja comitetul Central nate, care au per-
oricare mină predomină numă­ minti iniţiativa utemiştilor de la De asemenea şi chimiei i
şi profesorii ocupă un loc în­ care cere din ce în ce mai s-a dat atenţia cuvenită; ve­ transimite: al P.C.U.S., de la mus cercetarea fe­
chea programă prevedea nu­ Cel de-al 40-lea nomenelor din spa­
semnat în rîndul celor che­ mult oameni cu o pregătire mai 2 ore sâptămînal in anul
rul de tineri şi acest număr este atelierul minei Lonea de a che­ 1, noua programă prevede stu­ an de existenţă a Prezidiul Sovietului ţiul cosmic şi a
în continuă creştere. Zilnic în ma la întrecere tinerii de la ce­ maţi să traducă in viaţă mă­ multilaterală, au crescut sim­ diul chimiei patru ani la rînd,
cîte două ore săptăminat. statului sovietic a
Valea Jiului vin zeci de tineri lelalte exploatări miniere din Va­ reţele sarcini ale revoluţiei ţitor, s-a pus şi problema u- fost marcat prin Suprem al U.R.S.S. comportării orga­
Pentru matematici, noua realizări de seamă şi de la Consiliul nismelor vii în
dornici de a se iniţia în tainele lea Jiului în privinţa reparării culturale din ţara noastră. nui învăţător cu o înaltă ca­ programă prevede cîte 6 ore ale ştiinţei şi teh­ condiţiile zboruri­
săptămânal în primii doi ani de Miniştri al U.R.S.S. lor Interplanetare,
utilajului minier. Prin aceasta Lor, partidul şi guvernul le-a lificare profesională. si cîte patru ore sâptămînal
în anii III şi IV. In acelaşi
mineritului. încredinţat o misiune înălţă­ Prin hotărîrea nr. 1380 a timp s-au introdus discipline
Invăţînd din bogata experi­ s-au reparat 21 locomotive de noi cum sînt trigonometria şi
toare, dar in acelaşi timp şi Comitetului Central al Parti­ astronomia in anul VI, care nicii sovietice inaccesibile în tre­
nici nu s-au predat in şcoala
enţă a minerilor vîrstnici, care mină, cîteva sute de vagonete, de mare răspundere; aceea de dului Muncitoresc Romîn şi al pedagogică de IV ani. Oamenii de ştiinţă, constructorii şi cut ştiinţei.

ani de zile au smuls din adîncul etc. a face din milioanele de vlăs­ Consiliului de Miniştri din 13 S-au introdus studiul limbii muncitorii sovietici au obţinut o vic­ Lansarea sateliţilor artificiali ai
latine in anii I şi II şi a lim­
pămîntului cărbunele — pîinea Se pot obţine succese tare tinere ale poporului nos­ iulie 1956, cu privire la îm­ bii franceze în primii patru torie măreaţă lansînd sateliţii artifi­ pămîntului este o realizare a îndrăzne­
atît de necesară uzinelor şi fa­ şi mai de seamă ani, fiecare cu cîte două ore
bricilor — tinerii mineri îşi a- tru muncitor cetăţeni conşti­ bunătăţirea învăţămîntului de săptămânal. Aceste obiecte nu ciali al pămîntului şi demonstrînd ast­ ţului vis al omenirii şi un triumf al
erau prevăzute în vechea pro­
enţi, luminaţi. şi hotărîţi con­ cultură generală din ţara noa­ grama. fel întregii lurni de ce este capabil ge­ ştiinţei şi tehnicii mondiale.

duc contribuţia la îndeplinirea Realizările tinerilor în pro­ structori de mîine ai socialis­ stră, se preciza că învăţătorii Pentru a-i înarma pe viitorii niul creator şi munca constructivă a Milioane de oameni din toate col­
cu succes a sarcinilor puse de ducţie sînt importante. In Valea absolvenţi ai şcolilor pedago­ poporului societăţii socialiste, liberă de ţurile lumii au salutat cu entuziasm
partid în faţa industriei carbo­ Jiului există însă posibilităţi mului. vor fi pregătiţi in institute pe­ gice de 6 ani cu concepţia cătuşele asupririi capitaliste. victoria ştiinţei şi tehnicii sovietice.
pentru ca munca acestora să se marxist-leninistâ, s-a prevăzut
nifere. desfăşoare şi mai bine, să fie Odată cu instruirea , şi e- dagogice de doi ani, aceştia în noua programă studiul eco­ Realizările oamenilor de ştiinţă so­ Partidul şi guvernul au dat o înaltă
Anul acesta, mâi mult decît mai rodnică. Pentru aceasta se nomiei politice în anul V şi vietici, oare au deschis o nouă eră în preţuire muncii pline de abnegaţie a
cere în primul rînd întărirea or­ ducarea tinerelor generaţii, avînd la bază examenul de ma­ bazele marxism-leninismului oamenilor de ştiinţă, constructorilor,
oricînd, organizaţiile de partid ganizaţiilor U. T. M., creşterea in anul VI, fiecare disciplină dezvoltarea ştiinţei mondiale, sînt cu inginerilor şi muncitorilor sovietici
şi de tineret din raionul Petro­ influenţei acestora în masa lar­ învăţătorii duc in mijlocul turitate, iar Ministerul învă- a cîte două ore săptămînal. totul fireşti, fiind pregătite de întreaga care au creat şi lansat primii sate­
şani s-au ocupat de îndrumarea gă a tineretului. Studiul acestor două obiecte
tinerilor mineri, de calificarea şi maselor largi făclia culturii (ămîntului va organiza expe­ nici nu era prevăzut în pro­
educarea lor. Deşi anul acesta organizaţiile grama pentru şcolile pedago­
U.T.M. din Valea Jiului au pri­ şi a ştiinţei înaintate însuşite rimental şcoli pedagogice cu
Folosindu-se în producţie for­ mit peste 1.900 noi membri, gice de 4 ani.
me noi de organizare a mun­ munca de întărire a rînduritor cu multă trudă pe băncile şco­ o durată de 6 ani pentru acei dezvoltare anterioară a societăţii so­ liţi artificiali al pămîntului din lume.
cii, ca : brigăzi utemiste, posturi organizaţiilor de tineret nu este In ce priveşte pregătirea
utemiste de control etc., s-a reu­ încă la nivelul cerut. In raionul lii. Toate acestea contribuie candidaţi care au la bază şap­ profesională, programa şcoli­ cialiste, a economiei şi culturii ei, a Pentru realizările remarcabile îii
şit să se obţină rezultate bune Petroşani sînt încă foarte mulţi
în muncă. Antrenate în întrece­ tineri harnici, cinstiţi, care pot în mare măsură, la lichidarea te clase. Şcoala pedagogică lor pedagogice de 6 ani îi a-
rea socialistă, cele 141 brigăzi face parte din U.T.M. corclă o atenţie deosebită, ast­
de mineri ale tineretului au dat obscurantismului, a misticis­ din Deva este considerată ştiinţei şi tehnicii ei. Aceste realizări domeniul ştiinţei şi tehnicii, care au
numai în cinstea celui de al VI- Se cere din partea organiza1 fel : pedagogia in anii IV şi
lea Festival mondial al tineretu­ ţiilor U.T.M. mai multă preocu­ mului, a neştiinţei de carte şi şcoală experimentală de şase se bazează pe înaltul nivel de dez­ permis crearea şi lansarea sateliţilor
lui şi studenţilor peste 20.000 pare în această direcţie, o luptă V se predă cîte două ore săp­
tone de cărbune, peste prevede­ continuă pentru întărirea influ­ la mobilizarea ţăranilor pen­ ani. voltare a industriei grele sovietice, al artificiali ai pămîntului, un mare grup
rile planului de producţie. enţei lor în masa de tineret. tămînal, în anii III şi VI cîte
tru a-şi crea un drum nou şi Potrivit 'programei pe care construcţiei de maşini şi aparate do de oameni de ştiinţă, constructori şi
In întîmpinarea aniversării Întărirea organizaţiilor UTM, 4 ore săptămînal, iar practica precizie, al electronicii, electrotehnicii, specialişti de frunte au fost distinşi
Republicii, brigăzile de tineret îmbunătăţirea metodelor de o viaţă îmbelşugată, demnă Ministerul Invăţămintului şi chimiei, metalurgiei dei calitate şl altor cu premiul Lenln.
au dat de asemenea multe mii muncă cu tinerii, folosirea unor pedagogică în anul IV 2 ore ramuri ale industriei. Ele decurg din
de tone de cărbune peste plan. forme diferite şi atractive de e- de secolul în care trăim. Culturii a elaborat-o pentru însăşi caracterul orînduirii socialiste, Au fost decoraţi cu ordine L’enin
Sectorul IV de la mina Vulcan ducare, vor duce la obţinerea de săptămînal, în anul V, cinci care se întemeiază pe baze strict ştiin­ şi Drapelul Roşu al Muncii organi­
— sector al tineretului — şi-a succese şi mai de seamă în ac­ In această mare operă de şcolile pedagogice experimen­ ţifice şi creează condiţiile cele mal fa­ zaţii de cercetări ştiinţifice care au
îndeplinit sarcinile planului a- tivitatea tineretului. ore şi în anul VI, şase ore vorabile de învăţămînt pentru întrea­ participat la elaborarea sateliţilor şi
nual încă de la data de 22 no­ făurire a unei vieţi noi, şcoa­ tale de 6 ani, în aceste şcoli săptămînal. ga populaţie, pentru creşterea cadrelor la realizarea lansării lor.
iembrie a.c. ştiinţifice şi dezvoltarea gîndirii tehni-
la a jucat şi va juca un rol se îmbină armonios cultura GH. ACH1ŢEI co-ştiinţifice. Unui grup de oameni de ştiinţă,
constructori şi muncitori li s-a con­
deosebit de important, deoa­ generală cu pregătirea profe­ directorul Şcolii pedagogice Sateliţii sovietici ai pămîntului sîn1 ferit titlul de Erou al Muncii So­
o vie întruchipare a muncii gigantice cialiste pentru crearea sateliţilor, a
rece ea este aceea care pregă­ sională a viitorilor învăţători. „ I. A. Komensky“ — Deva îndelungate a poporului nostru, care rachetei purtătoare, a mijloacelor
şi-a transformat patria într-o mare terestre de lansare, a aparatelor de
teşte cadrele pentru construi­ De exemplu, să luăm obiectul putere industrială. măsurat şi ştiinţifice şl pentru lan­
sarea în Uniunea Sovietică a pri­
rea socialismului. Pentru învă- fizicii. Fizica, prin descoperi­ La 4 octombrie 1957 a fost lansat milor sateliţi artificiali ai pămîntu-
în cosmos primul satelit artificial al lui din lume. Un mare număr de
ţămintul elementar, care de rile ei mari din ultima vreme, pămîntului din lume şi astfel a fost specialişti, ingineri, tehnicieni şi
făcut primul pas pe calea cuceririi muncitori au fost decoraţi cu ordi­
fapt constituie baza învăţă- a devenit o ştiinţă de bază spaţiului cosmic. ne şi medalii ale Uniunii Sovietice.

mîntului din ţara noastră, pentru toate ştiinţele naturii, In amintirea creării şi lansării îri

cadrele se pregătesc în şcoli­ pentru tehnică, industrie şi a-

le pedagogice, denumite altă gricultură.

clată şcoli normale. Dezvoltarea acestei ştiinţe

Din 1948- şi pînă în 1956, a adus omenirii realizări mari

timp de 8 ani de zile, şcolile care au dat posibilitate oame­

pedagogice au dat cadre me­ nilor muncii să-şi creeze o

nite să umple golurile lăsate viaţă mai bună. Ţinînd seama

S-au evidenţiat în mod deosei- Problema educaţiei în rîndurile învăţătorilor, bu­ de importanţa acestei ştiinţe,

bit brigăzile conduse de tov. mereu în centrul atenţiei nă parte din ei seceraţi de ur­ noua programă prevede cîte
Csiki Emerik de la Vulcan, Pe-
gia războiului. două ore săptămânal în toţi La 3 noiembrie 1957, în ajunul ce­ Uniunea Sovietică a primului sate­

ter Moise de la Petrila, Burcin Educarea socialistă a tinere­ Cină cerinţele de învăţători, cei şase ani de curs, cu mult lei de-a 40-a aniversări a Marii Re­ lit artificial al pămîntului din lume,

Gheorghe de la Lonea, Furo A- tului trebuie să constituie preo­ pe de o parte au fost în mare mai mult faţă de programa voluţii Socialiste din Octombrie, a s-a hotărît să se construiască în

Iexandru de la Lupeni. Aceste cuparea de bază a organizaţiiloi măsură satisfăcute, iar pe ele pentru patru ani care preve­ fost lansat cel de-al doilea satelit al 1958 un obelisc în capitala Uniunii

brigăzi constituie o mîndrie a în­ U.T.M. In raionul Petroşani s-au . altă parte, dezvoltarea econo­ dea cîte două ore de fizică în pămîntului, utilat cu aparate ştiinţi- Sovietice — oraşul Moscova.

tregii Văi a Jiului, sînt exem­ făcut paşi însemnaţi în acest miei, a ştiinţei şi tehnicii, anul I şi 11 şi una oră de fi­

plu demn de urmat în privinţa domeniu. I i u il p ă l m a ş u lIu i

disciplinei în muncă, a elanului La învăţămîntul politic au fosi

cu care luptă pentru îndeplini­ încadraţi în acest an şcolar (Urmare din pag. l-d) Anul 1954 i-a adus recunoaş­

rea sarcinilor ce plan. 6.500 de tineri, uterpişti şi neu- terea tuturor meritelor. E numit
şef de echipă la furnalul 4. îm­
Tinerii mineri din Valea Jiu­ temişti, joile de tineret se orga­ definitiv la Hunedoara, la fur­ preună cu brigada sa, timp de
un an şi jumătate, a purtat
lui au asigurate toate- condiţiile nizează şi se desfăşoară în Con- nale. Purces la drum, n-a dat steagul de brigadă fruntaşă în
întrecerea socialistă. Anul tre­
pentru a putea desfăşura o mun­ diţfuni mai bune. S-a dat mai un pas înapoi. A învăţat, cău- cut; ca supremă confirmare a
meritelor lui, fapt visat şi dorit
că cît mai rodnică. La dispozi­ multă atenţie atragerii tineretu­ In fiecare zi, la tînd să fie acolo unde e, dacă ani de-a rîndul, e primit în rîn­
durile membrilor de partid.
ţia lor s-au pus cămine moder­ lui în activitatea cultural-spor- Casa pionierilor din nu cel mai bun, printre cei mai
ne ca cele de la Lonea şi Vul­ tivă. •i buni. Şi a reuşit. Azi, Gheorghe Negru, fără a
neglija producţia, e sufletul, e
can, cantine, există grijă perma­ In privinţa educării mai sînt Alba Iulia, se des­ Era prin '52. Lucra la furna­ animatorul acelor inimoşi cărei
făşoară, pe cercuri, lul 2 pe platforma de încăr­ cu orice chip, vor să înfiinţeze
nentă pentru ridicarea califică­ însă multe de făcut. Aşa de e- o activitate intensă. care. întrecerea pe profesiuni, la furnale o brigadă artistică
de agitaţie. Şi va reuşi. Nu se
rii lor. Numai în acest an ur­ xemplu la învăţămîntul politic
poate să nu reuşească.
mează cursurile de calificare frecvenţa este scăzută. La mina In clişeu: as­ care cuprinsese întreaga ţară,
Fiul pălmaşului Gheorghe
peste 1.200 de tineri de la ex­ Aninoasa abia 50 la sută din pect de la cercul ca un val uriaş, se (desfăşura
Negru e omul zilelor de azi, e
ploatările miniere. tinerii încadraţi frecventează la de „Mîini îndemî- la furnale cu toată intensitatea.
omul căruia toate îi reusesc.
Condiţiile optime de muncă şi învăţămînt. natice“. Timp de 6 luni, încărcătorul
Gheorghe Negru, a dus fără s-o
viaţă, cîştigurile sporite care le In munca culturală sînt atraşi

obţin, sînt factori care duc la încă puţini tineri. La mina Pe- cedeze nimănui, întiietatea. Era

cointeresarea tineretului la creş­ Nrila, din numărul mare de ti­ un speciacol impresionant. Un

terea producţiei şi a productivi­ neri abia 71 sînt antrenaţi în ac­ om scund, slăbuţ, lupta şi în­

tăţii muncii. tivitatea culturală. Se ţin prea vingea, lună de lună, în între­

Din rîndul tinerilor, peste puţine conferinţe educative la cerea pentru titlul de cel mai

1.400 sînt fruntaşi în producţie, care să participe tineretul. I bun in profesia de încărcător.

<4> O- O <Z> <$>* 'r~?L <&>O O <,'¦>«<

m m m m m i coarnpe gospodării colective au început dariile colective au realizat şi piniera de viţe de vie constituie viticolă. Prin organizarea unor
să se specializeze în această di­ însemnate venituri băneşti, reu­ preocuparea de bază, ajungînd pepiniere mari în cadrul gospo­
recţie. Datorită acestei speciali­ şind astfel să împartă sume mari să se altoiască cantităţi foarte dăriilor noastre colective se va
de bani la zi-muncă. O simplă mari. în aceste pepiniere întreg putea urmări cu mai multă uşu­
m seama viticulturii în regiunem i zări, precum şi faptului că ele analiză asupra veniturilor şi procesul de producţie este me­ rinţă autenticitatea soiurilor al­
produc de acum viţe altoite în cheltuielilor gospodăriilor colec­ canizat şi datorită acestui lucru toite, lucru ce a lăsat mult de
tive realizate Ia producerea ma­ se obţine un procent mare de dorit pînă acum.
cantităţi mari, cheltuielile de terialului săditor, ne dă o ima­ viţe clasa I-a, preţul de cost
gine clară asupra acestui fapt fiind simţitor micşorat, iar ve­ Este necesar ca prin ajutorul
producţie au scăzut simţitor, niturile cooperativei crescînd inginerilor agronomi, gospodări­
simţitor. Cooperativa de produc­ ile colective care au condiţii de
Condiţiile de climă şi sol din straţii practice. La acest curs au Desigur, această greutate poa­ crescînd în schimb veniturile G.A.C. Cheltuieli Suma rea­ Venit ţie Korten din raionul Stara a se specializa în producerea de
regiunea Hunedoara, permit ca participat toţi responsabilii de te fi înlăturată. Se cere insă un băneşti. lei lizată din net lei Zagora, are de exemplu o pepi­ material viticol săditor să între­
viticultura să ia o ‘ largă dez­ pepiniere viticole din regiune. De studiu minuţios din partea agro­ vînzarea vi­ nieră de viţe unde se altoiesc prindă cîteva experienţe şi anu­
voltare în viitor. Pentru aceasta aici s-au putut trage multe în­ nomilor şi mai multă preocupa­ Pe de altă parte, producîn’d ţelor altoite anual 3 milioane şi jumătate me : să se experimenteze intro­
se cere însă, în primul rînd, asi­ văţăminte în ce priveşte modul re din partea secţiei agricole a viţe altoite în pepiniere ce ocu­ lei bucăţi. In această pepinieră pro­ ducerea port-altoiului Chasse-
gurarea materialului săditor ne­ de altoire şi de îngrijire a ma­ sfatului popular regional, pentru pă suprafeţe mari, gospodăriile centul de viţe clasa I-a se ridi­ lasxBerlandieri 41 B, care are
cesar. Tocmai în această direc­ terialului săditor. asigurarea port-altoilor necesari colective care dispun de aseme­ Ţelna 68.500 211.000 142.50, că la 70-80 la sută. Cooperativa o mai mare afinitate faţă de so­
ţie au început să-şi îndrepte a- producţiei de viţe altoite din re­ Obreja 30.000 105.488 75.48b are şi plantaţii de port-altoi pro­ iurile de viţă de vie cultivată şi
tenţia gospodăriile colective din •Trebuie să arătăm că în ce giunea noastră. nea condiţii se pot profila pen­ Geoagiu 42.000 114.134 72.134 prii care ocupă o suprafaţă de dă un procent mai mare de viţă
regiune care au condiţiile nece­ priveşte dezvoltarea producţiei tru viitor, stabi!indu-şi şi un a- Benio 31.000 80.000 49.700 30 ha., precum şi vii altoite pe clasa I-a. De asemenea ar fi
sare. O analiză asupra felului de material săditor în regiune, In anul 1957, numărul viţe­ Cistei 32.000 104.000 72.0U0 o suprafaţă de 300 ha., de unde bine să se experimenteze meto­
cum s-a desfăşurat procesul de întîmpinăm şi unele greutăţi. Nu lor altoite în gospodăriile co­ solament necesar. Ceţea 27.000 62.260 35.260 se recoltează coardele-altoi ne­ da de susţinere şi conducere a
producţie în pepinierele de viţe, avem de exemplu plantaţii de Tabelul de mai jos înfăţişează cesare. port-altoiului în poziţie orizonta­
în cursul anului 1957, ne arată port-altoi şi din această cauză lective din regiune, a crescut la lă. Apoi, ar îi bine să se stabi­
că acolo unde s-a depus interes materialul necesar se aduce prin 1.039.(00 bucăţi faţă de 566.000 situaţia rezultatelor obţinute în Trebuie arătat că multe gos­ lească care este adîncimea de
şi s-a ţinut seama de regulile repartiţii din alte regiuni. In a- bucăţi, cîte s-au produs în anul anul 1957 în ceea ce priveşte podării colective din regiunea plantare cea mai bună a viţelor
agrotehnice, rezultatele au fost nul trecut s-au adus, de exem­ 1956. De remarcat este că unele producţia de viţe altoite cia-'r noastră au perspective de vii­ în pepinierele noastre, întrucît
din cele mai bune. plu, coarde port-altoi de Ia une­ I-a şi clasa Il-a. tor pentru a se dezvolta în acea­ practica din pepinierele din R.P.
le gospodării de stat din regiu­ stă direcţie, pentru a urma e- Bulgară a arătat că viţele plan­
Unele gospodării colective din nea Craiova şi de la ferma Gea­ G. A. C. Viţe altoite Viţe ci. l-a în procent Viţe cl. Il-a In pro- Veniturile băneşti au crescut xemplul cooperativelor de pro­ tate mai la suprafaţă dau un
regiune se află în al treilea an la, raionul Arad. Pe lîngă fap­ puse în şcoli obţinute °A obţinute buc. cente % faţă de anul 1956 mai ales acolo ducţie din R. P. Bulgaria. Se procent mai mare de viţe clasa
de producţie a viţelor altoite. tul că acest material se aduce bucăţi bucăţi unde pepiniera de viţe a fost cere însă din partea agronomi­ I-a. Este bine ca port-altoîul să
Acestea au acumulat o bogată cu cheltuieli, el nu este raionat simţitor mărită. La gospodăria lor ca ele să fie mai bine orien­ se fasoneze, pe cît posibil, pe
experienţă şi dispun de condiţii pentru regiunea noastră şi din Ţelna 175.000 66.250 37,85 37.200 21,20 colectivă din Ţelna raionul Alba. tate şi ajutate în această direc­ trei patru lungimi, deoarece s-a
pentru a lărgi încontinuu acest această cauză nu dă cele mai Obreja 105.550 36.600 34,67 14.320 13,50 s-a realizat un venit mai mare ţie. In special trebuie ajutate dovedit că în această formă se
sector important de care depin­ bune rezultate. Cel mai potrivit Geoagiu 162.290 51.770 31,89 15.000 9,30 cu 30.000 Iei, faţă de ce! din a- să-şi înfiinţeze plantaţii proprii păstrează mai bine peste iarnă
de dezvoltarea viticulturii regiu­ port-altoi, care este raionat pen­ Benic 99.000 30.940 31,25 16.140 16,20 de port-altoi şi să-şi planteze vii in silozuri.
nii. Putem afirma că spre deo­ tru regiunea Hunedoara, este Cistei 108.000 33.700 31,20 24.480 22,60 nui 1956. Pentru anul 1958. pe­ pe suprafeţe întinse. Gospodă­
sebire de anii trecuţi, în, anul BerlandierixRiparia Kober 5 BB. Cetea 93.000 21.660 23,29 16.440 17,60 pinierele de viţe vor fi mult lăr­ riile colective din Geoagiu, O- Ajutînd gospodăriile colective
^957, producerea materialului Or, de la gospodăriile de stat din gite în gospodăriile colective, ca­ breja şi Cistei, au luat iniţiativa
săditor viticol a fost mai bine regiunea Craiova s-au adus port- Aceste rezultate s-au obţinut două ori. Stropitul cu zeamă re dispun de condiţii pentru a- să se specializeze în direcţia pro­
organizată. Terenul destinat altoi Riparia Gioire, iar de la datorită faptului că gospodăriile bordeleză contra manei, s-a făcui cest lucru. Prin lărgirea pepini­ pentru a se dezvolta în această
pentru pepinierele de viţe a fost Ceala, raionul Arad, port-altoi colective au acordat o mare a- în medie de 25-30 ori. Pentru a erelor va creşte simţitor procen­ ducerii de material săditor şi să
desfundat din toamna anului Kober 5 BB şi Telek< 8 B. Port- tenţie pepinierelor de viţe, exe- le păstra rădăcinile, scosul viţe­ tul de viţe clasa I-a şi se va direcţie. Ele trebuie să primea­
1956 la 50-60 cm şi tot din altoii primiţi de Ia ferma Ceala, cutînd la timp şi în bune condi- lor din pepiniere s-a făcut în reduce mult preţul de cost, de­ cultive cu viţă de vie terenurile
toamnă s-au procurat coardele- în cursul anului 1957, nu au fost ţiuni lucrările cerute. Aproape majoritatea locurilor cu plugul. oarece lucrările de întreţinere scă încurajarea şi sprijinul ne­
altoi, precum şi diferite mate­ corespunzători, şi din această peste tot s-au dat îngrăşăminte Spre deosebire de anii trecuţi şi pot fi mecanizate pe scară mai care se pretează pentru acest lu­
riale. Pentru instruirea viticul­ cauză procentul de viţe altoite chimice în timpul perioadei de sortarea s-a făcut cu mai multă largă. cesar, fiindcă posibilităţi au.
torilor colectivişti, în primăvară clasa i-a a fost scăzut. La Ri­ vegetaţie şi s-a făcut la timp atenţie, fapt care a înlăturat ca­ cru, vom face ca ramura vitico­
s-a organizat îa staţiunea expe­ paria Gioire coardele port-altoi copcitul, stropitul contra manei zurile de resortare. In ce priveşte lărgirea pepi­ Sînt şi alte gospodării colective
rimentală viticolă de la Crăciu- au fost bune şi în special au dai şi alte lucrări. Ingrăşămintele nierelor şi mecanizarea lucrări­ lă să ia o largă dezvoltare în
nelul de Jos, regiunea Stalin, un rezultate mulţumitoare cele fa­ chimice au fost date în trei re­ Lucrînd în acest fel, pe lîngă lor din cadrul acestora, aveiii ca cel o din Apoldu de Sus, Do-
curs teoretic urmat de demon­ sonate pe 2-3 lungimi. prize, iar copcitul s-a făcut de faptul că au produs material să­ mult de învăţat din exemplul regiunea noastră.
ditor mult şi de calitate, gospo- cooperativelor de producţie din bîrca, raionul Sebeş şi altele, ca. SIE! IAN CAŢAVELA
Republica Populară Bulgaria.
In R, P. Bulgaria sîrt coope­ re ar putea să dez.ulte ramura Ing. agronom
rative de producţie în care pe­ Secjia agricolă regională