Page 82 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA t r " * o co oo o a e o c« co o o o o co ccco co o o o o o o < v io o o s< > c6 a 6 o 6 a o o o o 6 * a a t
Muncitori fruntaşi
f 8
de ia li. M. Gugir
EMIL STROE
*- frezor -
ANA BARBU Anul IX Nr. 941
şlefuitoare
# N , /tbece am defia
1 9 4 7 M P U B L IO I P O P U L A fiE E O M ÎN E ! 1 9 5 7
$I-AII ÎNDEPLINII
c^ oooo<x x x >c k x x >o <x ><>oo<><>c>o <x >c><><><x ><><>o <x x x >o<><x x x x >oo<' .
PIANUL ANUAL
>0^000<X>0<><><>C><><>^<><><><>0<><><><^
Sondorii din Valea Jiului
Urcate pe vîrîurile stîncoase
ale munţilor, sondele, mînufte
cu pricepere de harnicii munci­
tori, dau la iveală noi rezerve
de cărbune energetic şi cocsifi-
cabil. Din luna iulie, de cînd a
luat fiinţă întreprinderea de ex­
plorări din Lupeni, conducerea
tehnică, organizaţia de partid şi
cea de sindicat, s-au îngrijit în
permanenţă de buna desfăşurare
a planului de producţie.
La 18 decembrie, întreprinde­
rea şi-a realizat integral sarci­
Cărbune peste plan
LUPENI (de la subredacţia întrecerii socialiste s-au situat lierul mecanic al
noastră voluntară).
Colectivul de muncitori de la
sectorul II al minei Lupeni, ho­
tărî! să cîştige întrecerea cu ce­
lelalte sectoare miniere, luptă
cu înitifldţire ca în cinstea ce­
lei de-a 10-a aniversări a pro­
clamării Republicii Populare
Romîne să realizeze succese şi
mai ¦mari. In primele două de­
ÎOAN BOTA cade ale lunii decembrie, se în­
tt # ’
registrase peste planul anual
lăcătuş y'.Srfi
mai mult de 10.000 tone de
cărbune- cocsificabit. In fruntea
' iSSSfp • ’i1•fiiatiA .............. ¦ ¦ —
Un nou succes al tehnicii romîneşti
In cinstea celei de-a 10-a a-
niversări a proclamării Repu­
blicii Populare Roniîne, noua
baterie de fabricare a semicoc-
sului prin fluidizare de la Că­
lăii, a început producţia semi-
cocsului pe scară industrială.
Bateria de fabricare a semi-
cocsului prin fluidizare consti­
tuie o verigă principală a uzi­
nei cocsochimice din cadrul
Combinatului siderurgic Hune­
doara. Materia primă necesară
fabricării cocsului cu rezistenţă
superioară, pentru a putea fi fo­
losit în furrralele mari, este asi­
ALEXAN CHINE)A gurată acum în cantităţi mai
itiontator mari. Acest lucru este necesar
deoarece proprietăţile cocsifica-
VAS1LE TURTEA bile ale cărbunelui din Valea
lăcătuş
Jiului nu permit fabricarea coc­
sului de calitate din cărbune
simplu fără amestec de semi-
cocs (cărbune semicarbonizat),
iar vechile baterii de seinicocs
existente Ia Călan nu puteau a-
sigura cerinţele uzinei, coesochl-
mice din Hunedoara în plina ei
dezvoltare.
Concepută şi construită de
specialişti din ţara noastră, pe
baza unor cercetări făcute cu
cărbuni din Valea Jiului dc că­
tre Institutul de cercetări mi-
P rin m uncaă voluntară
fc$PENI (de la subredacţia lămpi de mină. In total, la a-
noastră voluntară). ceastă acţiune a luat parte un
La mina Lupeni, acţiunea de număr de 40 femei. In aceeaşi
consfătuire, salariatele din sec­
muncă, voluntară a femeilor a torul administrativ s-au anga­
luat un caracter de masă. In­ jat să presteze muncă voluntară
tr-o consfătuire organizată, de pentru punerea la punct a lu­
comisia de femei s-a hotărît ca crărilor de birou şi mai ales a
pînă la sfîrşitul anului 1957, să grăbirii lucrărilor privind pri­
se întreprindă acţiuni de spriji­ mele de vechime ale minerilor,
nire a îndeplinirii planului.
Astfel, femeile muncitoare, în rezolvînd prompt şi. fovărăşeşte
frunte cu comunistele Csaclani toate sezisările şi ' reclarna'ţiu-
Angela, Nastai Florica, Stoic nile muncitorilor. Pînă în pre­
Maria, Hirsch Maria şi Taics zent, s-au prestat peste 970 ore
Ana, ajutate de tov. Indriş Ana, de muncă voluntară. Acţiunea
Cerner Maria, Gherman Flori­ de muncă voluntară în cinstea
ca, Onisie Ana, Savu Ida şi al­ celei de-a 10-a aniversări'a pro­
tele, timp de două săptămîni clamării. Republicii Populare
au reparat la lămpărie, prin Romîne, continuă.
muncă voluniară,- peste 1.000 V. S.
Miercuri 25 decembrie 1957
<>00<>0p
nile de plan pe anul acesta.
Sector fruntaş este cel din Lu­
peni, condus de inginerul Sever
Suciu. In cursul acestui an, son­
dorii, aplicînd metode înaintate
şi folosind raţional utilajele, au
sporit productivitatea muncii cu
18 la sută faţă de planificat şi
au economisit materiale în va­
loare de peste 425.000 lei. Din­
tre brigăzile de sondori sînt
fruntaşe în întrecere cele condu­
se de Spirea Ene, Gheorghe
Necşoiu şi altele.
brigăzile conduse de minerii
Andrei Nagy, Ion Popa, Ale­
xandru Muszta, Ştefan Csalo-
vics, Mihai Antal şi Martin A-
damoş.
Printre sectoarele fruntaşe se
numără şi sectorul I A, care a
extras peste planul anual 1.408
tone cărbune şi sectorul V S.,
care a realizat peste planul a-
nual 2.413 tone de cărbune coc-
sificabil. «;
; VASILE SALOMIA
niere şi proiectată de Institu­
tul de proiectări metalurgice,
noua baterie de semicocs, prima
de acest fel din ţară, este un
nou succes al tehnicii romîneşti.
Ea dispune de un înalt nivel
>0 0 0 <>0 0 <X>0 0 <X><X>0 <XXXX><>0 <>.
S Bateria de semicocs
^ de la Călan a început
g producţia pe scară
f industrială
n1o <x >ck>o o <x >o <x x ><>o <x x ><>o <><>co>
de mecanizare şl automatizare.
Alimentarea cu cărbune se face
în mod continuu cu un reglaj
automat în funcţie de tempera­
tura din cuptor. Acest lucru per­
mite ca procesul de carboni­
zare să fie uşor de Condus şi
asigură o calitate constantă a
semicocsului. Sistemul de fabri­
caţie a semicocsului este mult
mai simplu şi mai productiv.
Cantitatea de semicocs pe cap
de muncitor produsă de noua
baterie este de aproape patru
ori mai mare decît la bateriile
vechi, iar tona de semicocs pro­
dus costă cu circa 25 Ia sută
mai ieftin.
In comparaţie cu bateriile ve­
chi, construcţia noii baterii a
necesitat un volum de investiţii
de aproape 3 ori mai mic, iar
i m m—
Nenumărate construcţii de şcoli au fost ridicate în satele şi ora şele regiunii noastre, în anii puterii
populare.
IN CLIŞEU : Şcoala medie mixtă din O.M. HunecloşrS.
Strungarul Ioan fir
Tâbăcaru de la ate- 1
Combinatului side­
rurgic Hunedoara a avut cin­
stea să confecţioneze pentru
prima dată cilindri de lami­
noare. In cinstea zilei de%30
Decembrie el s-a angajat să
depăşească planul cu 90 la
sută.
IN CLIŞEU: Strungarul
fruntaş Ioan Tăbăcaru, in
timpul lucrului.
exploatarea şi întreţinerea insta­
laţiilor, este mult mai uşoară.
Condiţiile de lucru ale oameni­
lor sînt de asemenea mult îm­
bunătăţite. Atmosfera din jurul
bateriei nu este încărcată cu
praf de cărbune, gaze sau aburi,
ca la celelalte baterii.
In perioada de aproximativ 45
de zile de cînd a fost terminată
construcţia noului agregat pro­
totip, au fost puse la punct şi
adaptate procesului tehnologic
toate instalaţiile principale ale
bateriei, intrînd astfel din plin
în producţie.
Un avantaj deosebit pe ca­
re-1 aduce procedeul de fabrica­
re a semicocsului prin fluidiza­
re, este îmbunătăţirea simţitoa­
re a calităţii producţiei. Semi-
cocsul produs Ia noua baterie
conţine în medie un procent de
volatile de numai .13 la sută fa­
ţă de 17 Ia sută cît este media
la semicocsul produs de celelal­
te bateriî. • Creşterea salariului real al
Semicocsul de calitate mai
bună va ajuta cocsarilor de la
Hunedoara să urce o nouă
treaptă a calităţii cocsului, să
asigure furnalelor un cocs cu o
rezistenţă mai mare, ceea ce are
drept urmare, sporirea cantita­
tivă şi calitativă a producţiei de
fontă.
. • t A. ZAHAR1A
4 pagini 20 bani
BDBCXB
VALEA JIULUI
n anii p u t e r i i p o p u l a r e
In Valea Jiului, poate mai
mult decît în altă parte, se pot
vedea roadele muncii avîhtate
pentru făurirea unei vieţi noi.
Este greu să descrii tot ceea
ce s-a înfăptuit în ultimii 10
ani în Valea Jiului. Pentru a-
ceasta ar trebui un vast bilanţ.
Cîteva din aceste realizări în­
să, pot să oglindească în mod
viu, convingător, schimbările
produse în . această regiune ' a
minerilor- în cei 10 ani de e-
xistenţă a Republicii.
Pentru cineva care vine în
Valea Jiului după o absenţă de
peste 10 ani, îi par de necre­
zut schimbările produse — prin
grija partidului şi guvernului ce
o acordă minerilor — schimbări
care au transformat radical în­
făţişarea localităţilor Văii Jiu­
lui. Noul oraş al minerilor din
Uricani, refacerea Vulcanului,
cartierele întregi de blocuri mo­
derne şi confortabile, noile in­
stituţii social-culturale -1- ara­
tă ce poate realiza un popor
iib e r ,............................. *. balneo-climaterice
Cită deosebire între viaţa de
azi a minerilor şi situaţia de
mizerie din trecut. In anul 1929,
amintind condiţiile de lucru din
Valea Jiului, într-un ziar se
scria că muncitorii de aici tră­
iesc într-o mizerie nemaipome­
nită, că cine vizitează această
regiune, rămîne îngrozit de ce­
le văzute. Acestea, au rămas de
domeniul trecutului. Astăzi, la
dispoziţia minerilor s-au pus
locuinţe moderne. Peste 4.000
de apartamente s-au dat în fo­
losinţă, iar alte cîteva sute sînt
pe terminate. Datorită, sprijinu­
lui acordat de stat, în fiecare
localitate din Valea Jiului, zeci
de muncitori şi-au construit lo­
cuinţe individuale.
;8 W H A M M & G O S P O D A n iIL O R C O ttC T lV t oo oooooo oooo oooo oooo oooo oooo oo o oo oooo oo o oooqcooooooooqqoooooooooooooooooooooooooooqooooooooooooooqooooocoooooo:
8
8
72 Iei la zi muncă
au muncit cu multă tragere de inimă
8 in acest an. .4sa se face că lucră­
rile de tnsămlniare, întreţinerea cul­
Gospodăria colectivă „Ogor nou" turilor şi recoltarea lor s-au execu­
din Stmeria Veche, raionul Hunedoa­ tat în perioadele optime. Şi, ca tot­
ra, a obţinut în acest an recolte bo­ deauna cirul lucrările se fac la vre­
gate la toate culturile (1.800 kg me şi bine, rezultatele au fost cele
gria, 1.860 kg ovăz, 2.200 kg orz, dorite.
peste 5,000 kg porumb şi 14.800 kg
cartofi la ha). Pe lingă realizarea După ce s-au oprit toate fondu­
unor cantităţi mari de produse agri­ rile prevăzute de statut şi s-au achi­
cole, gospodăria a obţinut şi venituri tat muncite S.M.T., contractele în­
băneşti mari. Numai din transporturi cheiate pentru vînzarea de cereale,
s-au încasat peste 70.000 lei, de la odată cil împărţirea definitivă a ve­
grădina de zarzavaturi 24.000 lei, In niturilor din acest an s-a stabilit că
afară de bănit realizaţi de pe cerea­ revin colectiviştilor pentru fiecare zi-
lele contractate şi din vînzarea pro­ muncă 4,400 kg grîu, 7,500 kg po­
duselor. de la fermele de animale. rumb, 0,570 kg ovăz, 2,400 kg cartofi,
2 kg sfeclă furajeră, 0,150 kg ceapă,
Toate acestea au făcut posibil să 0,014 kg lină, 4,100 kg furaje, 6 kg
se repartizeze pentru fiecare zi-mun- pale, OfiOO kg borceag (sămînţă) şi
câ 4 k g grîu, 10 kg porumb, 2 kg 2,270 litri vin.
orz, 6 kg cartofi, 6 kg dovleci, 15 kg
paie, 10 kg M ei, 18 kg furajă (tri­ Pentru cele 394 zile-muncă, efec­
foi şi fin), 0,017 kg zahăr, 0,021 kg tuate de colectivistul Mihai Stolz, îm­
ulei, şi 10 lei. Valoarea anei zile- preună cu familia sa, el a primii 1.733
muncă se ridică la suma de 72 lei,
kg 'grîu, 2.955 kg porumb, 224 kg
cu 8 lei mai mare dectt cea din a- ovăz, 945 kg cartofi, 788 kg sfeclă
nul trecut. furajeră, 1.615 kg furaje, 2.364 kg
paie, 236 kg borceag, 894 litri vin şi
Colectivistul Petru Buda care a e-
fectuat. singur 322 zile-muncă a pri­
mit 1.288 kg grîu, 3.220 kg porumb, însemnate cantităţi de lină şi zarza­
644 kg orz, 1.932 kg cartofi, 1.932 vaturi. Colectivistul Ioan Schrom, ca­
kg dovleci (bostani), 4.830 kg paie, re a efectuat cu familia 413 zile-
3.220 kg tulei, 5.796 kg furaje (tri­ muncă, a primit numai cereale 5.161
foi şi fin), însemnate cantităţi de za­ kg.
hăr, ulei şi suma de 3.220 lei. Ve­
nituri şi mai mari in natură şi bani Succesele colectiviştilor
au dus acasă colectiviştii Gheorghe din Apoldu de jos
Dănescu, Ioan Dărăbanţ şi alţii ca­ Recolte mari de cereale au reali­
re au efectuat mai multe •zile-muncă. zat în acest an şi colectiviştii din
Apoldu de Jos, raionul Sebeş. Acest
Un rol însemnat in repartizarea a- lucru a dat posibilitate ca la îm­
oestor venituri ¦l-a avut dezvoltarea părţirea definitivă a veniturilor să
fondului de bază al gospodăriei, ca­ se repartizeze colectiviştilor pentru
re a crescut în acest an de ia 215.204 fiecare zi-muncă 7<,100 kg grîu,
lei la 367.204 lei.
Belşug de bucate 2,500 kg orz, 0,420 kg ovăz, 9 kg ,
în casele colectiviştilor porumb, 1 kg cartofi, 0,680 kg floa- !
rea soarelui, 7 kg sfeclă furajeră, ş
Membrii gospodăriei colective ,,1 0,075 kg brlnză, 2,500 kg flji, 6 kg L
6 Mai" din satul Reciu, raionul Sebeş, paie şi 0,400 li*t'r•'i .v.'in''r.- c<
•o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oooo oo oooo oo OO OO OCrOO-OO-OCrOO OOOOOCTOCrCC W’0 0 -0 0 0 0 S
S-au schimbat radical şi con­ prin unităţile comerţului de
diţiile de muncă ale minerilor. stat. In Valea Jiului s-au des­
Munca acestora devine tot mai chis zeci de magazine ale co­
uşoară, mai frumoasă. Mecani­ merţului de stat care sînt bine
aprovizionate. In acest an, in
zarea minelor, utilajul modern comparaţie cu anul trecut, s-au
cu care sînt înzestrate uşurează distribuit populaţiei cu 772 to­
eforturile fizice şi duc la creş­ ne mai multă carne, cu 2.000
tone mai multă pîine, cu. 300
terea productivităţii muncii. tone mai multe preparate de
carne, etc. De asemenea, ’ •s-'âu
Grija pentru protecţia mun­
cii, asigurarea unui aeraj mai
\ • Peste 4.000 apartamente i adus în magazine cu 5 la sută
i mai multe produse industriale.
*
au fost date în folosinţă Numărul rnşre de. muncitori
care şi-au cumpărat mobilă, a-
• Cu 40% a crescut sala­ parate de radio, fhptociclete, bi­
ciclete etc. arată creşterea con­
riul mediu al muncitorilor tinuă a nivelului' de viaţă al
oamenilor muncii.
• 5 sanatorii de noapte au
Pe lingă creşterea . nivelului
fost create pe lingă mine de trai, material, în Valea Jiu­
lui se dă atenţia cuvenită ridi­
. • Mii de mineri şi-au pe-i cării nivelului dulttiral al mun­
citorilor. Numărul crescînd al
• trecut în fiecare an concedii- ¦ şcolilor, cluburilor, formaţiuni­
lor artistico-culturale, bibliote­
¦ Ie de odihnă în staţiunile | cilor, staţiilor de radioamplifi­
care etc., sînt mărturii vii ale
$ faptului că şi în acest domeniu
t i în anii puterii populare se şterg
tot mai mult urmele trecutului.
bun, respectarea normelor de
tehnică a securităţii, sînt doar Munca minerilor este preţui­
cîteva aspecte ale preţuirii ce tă şi respectată. Mulţi mineri
se acordă omului. sînt decoraţi cu ordine şi me­
dalii, mulţi poartă insigne de
In cele cinci sanatorii de fruntaşi în producţie.
noapte create pe lîngă exploa­
tările miniere, unde se dă o. în­ Pentru viaţa nouă şi fericită
grijire specială, numeroşi mineri ce le-a fost creată, minerii Văii
şi-au refăcut forţele. In fiecare Jiului sînt recunoscători statu­
an mii de mineri îşi petrec con­ lui nostru de democraţie popu­
cediul de odihnă la băi şi sta­ lară, partidului. Această recu­
ţiuni balneo-climaterice. noştinţă este exprimată prin
succesele obţinute în producţie.
Din punct de vedere al sala­ De la începutul anului minerii
rizării, minerii sînt astăzi pe
primul loc. Experimentarea sis­ au extras zeci de mii de tone
temului îmbunătăţit de salari­
zare şi normare a muncii, a de cărbune peste plan. Acest
dus la creşterea salariului me­
diu cu 40 ia sută. Minerii care cărbune este darul oferit de mi­
îşi îndeplinesc şi depăşesc sar­
cinile de plan, ca tov. Mihai neri Republicii, omagiul lor a-
Tucaciuc, de la Aninoasa, Kom-
pody Ioan de la Lonea, Nagy dus patriei libere şi partidului
Andrei de la Lupeni şi mulţi
alţii cîştigă lunar salarii de care-i călăuzeşte cu grijă părin­
peste 3.000 lei. tească spre o viaţă nouă, feri­
cită.
muncitorilor din Valea Jiului
este oglindită şi de cantităţile P' •
sporite de mărfuri ce se desfac
Veşti din raionul Haţep
HAŢEG (de Ia subredacţia noastră volunta'ă).
Construcţii şcolare
De cnrind cetăţenii satelor impuneri şi prin munca volun
tară a cetăţenilor. Azi copiii de
Meria şi Gura Bordului clin co­ vîrstă şcolară au posibilitatea
muna Lunca Cernii, raionul Ha­ sa înveţe carte fără a mai par­
ţeg, au sărbătorit terminarea curge cîţiva kilometri pe jos pî­
construcţiilor de şcoli din satele nă Ia şcolile din satele în ve ci­
respective. Aceste construcţii au nate.
fost făcpte cu fonduri din auto-
Au reparat dru urile comunale
Cohiisia permanentă de gos­ la mobilizarea cetăţenilor la a-
podărie de pe lingă Sfatul popu- ceastă acţiune. S-a reuşit astfel
iar din comuna Răchitova, ra­ ca planul anual la contribuţia
ionul Haţeg, a desfăşurat o in muncă să fie realizat în pro­
muncă rodnică în direcţia între­
ţinerii drumurilor. Astfel, s-au porţie de 102 la sută.
O~ contr-ibuţie serioasă în a-
identificat porţiunile de drum ceastă acţiune au dat-o deiega-
ce trebuiau reparate, stabilin- fele de femei, în frunte cu tov.
du-se şi numărul de braţe nece- . ..V.... Lririna Găfăţpaniţ.