Page 83 - 1957-12

Pa or 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

ZZ7NĂ CULTURII a w-a m u i e . s. s.<rORKnr *"T! m m
11

> 0 0 0 0 0 OOQOCXXXXXXXXVOOOOOOOOOOOOOOOO^^ or <x>o00 0000 000 0 0 0 0 0 0 ‘i- - ' A W -'W iV ’r". H». ¦*. rff. . 9 .- s t. ^ •3< •3< •O

0 -0 —<70 -0 --O •:¦*•0 :>- IP II» ICirc HriifiiFC

*, # ow Printre cele mai reuşite pun- Este demn de remarcat fap- |

$ B rigad a a rtistica cte aţe programului pot îi a- tul că în timpul unui an, for- î | -R In 1956 Ucraina a pro-
| dus 17.200.000 tone de fontă,
î de a g ita ţie a sanitarilor m inţite: dansul maghiar pre­ maţiile artistice ale acestui L 1 adică aproape tot atît cit pro-
t duce R. F. Germană, şi mai
zentat de Şcoala maghiară din club au efectuat 1Î0 ieşiri cu l { mult decît produce oricare
fa cadrul Lumi culturii ro- Qrgşţ|Ci sceneta „Logodna în programe culturale, în diferite L * ţară capitalistă din Europa
t occidentală. Trebuie subliniat
i mîncşti, Sindicatul sanitar din ^jnc]2", prezentată de artiştii localităţi ale regiunii. Rezulta- L l că în prezent Ucraina pro-
* duce pe cap de locuitor mai
ţ Alba îulia a organizat nu de arna| orj aj comunei Romos, tele frumoase obţinute pînă a- t
multă fontă decît S.U.A.
I mult în sala teatrului din m- M enuetul german", prezentai cum, constituie fără îndoială }
? In aceiaşi an, R.S.S. U-
calitate, o frumoasă maniiesla- ^e ş coaţa gennană din Orăştie, un motiv de îndreptăţită mîn- I craineană a produs Î8.300.00P
î tone de oţel, adică aproape
:t artistică. cîntecele populare interpretate drie pentru tov. Ilie Vlas, di- a ] tot atît cit Franţa şi Italia
f luate laolaltă.
rîrigada artistică de agitaţie de corul din comuna Aurel rectorul clubului şi în acelaşi ţ
| In R.5.S. Ucraineană
a acestui sindical, formată din Vlalcu ctc. timp ele trebuie să fie un sti- t t se extrag 150.000.000 tone de
t cărbune pe an,
'¦ -ici şi personal sanitar clin ţ 0|- ^ curţn(ţ a fost organî- mulent în munca de viitor. t
PETRU NICH1TA $ ţ -A- In prezent Ucraina pro­
" localitate, a prezentat sub for- ;n Orăştie o expoziţie de duce de 4—5 ori mai multă
corespondent ?
* ma unei reviste muzicale, as- p0rj-urît cusături naţionale, lu- ; fontă, oţel, laminate şi căr-
t bune decît producea întreaga
pecte din viaţa unităţilor sa­ ct răbr,oiurJd>in ceramică şi diferite t | Rusie ţaristă în 1913.
nitare arătînd lipsurile din ac-
\ ? Intr-un ritm nemaivăzut
tivitatca lor şti a altor între- FRANCI SC REMMF.L Alegerea noilor creşte producţia de energie e-
pr'nderi şi instituţii din oraş. corespondent Iectrică: în 1957, centralele
comi tete de Cm ce electrice ale republicii produc
Publicul care a umplut sa­ 40 miliarde kwh energie e-
roşie lectrică, sau efe 73 de ori mai
la piuă la refuz, a aplaudat cu Activitate rodnică
BRAD (de la subredacfla t mult decît în 1913.
multă căldură pe artiştii ama­ noastră voluntară). Uzinele de tractoare din Harkov sînt cunoscute nu nuinai în Uniunea Sovietică, ci şi peste hotare. Anul a- | ? Principala cultură aii-
tori. Clubul muncitorilor din Gu- t mentară — griul — a dat a-
rabarza a desfăşurat în tlm- In raionul Brad, alegerea cesta, colectivul de lucrători din uzină şi-a îndeplinit înainte de termen angajamentele luate, dînd peste plan * nul acesta o recoltă de peste
bm. ra.iI.gn..ăa..zu..io.ir,agdoa1unsiczoad1nrrt.eraiAbaiul.ţaienDrtu„ids,mt-ei:citiăsr„eeacsa-- pFu Lumi culturii rnomineştl so . noilor organe conducătoare de ţ 348 milioane de puduri.
activitate rodnica. , Cu. . ocazi*a tt Cruce roşie se desfăşoară cu numeroase tractoare de tip „D.T.-1ŞO i n foto: Verificarea tractoarelor înainte de expediere._______________ f în cele 138 de instituţii
succes. | de învăţămînt superior ale
cu, orofr. maa. A»tl„exi•tt, dr. cGuh. SnaepşFttiă, meicn,hii.padraarm,t.iaştt.ui.lr.obgrieai mraot,mori-i.f\| (naltul nire! Centralele electrice ie pe Nipru ( R.S.S. Ucrainene învaţă
Stănescu, dr. Koria Petru, Co­ de teatru de la acest club, va r Pînă acum s-au desfăşurat ţ 346.000 studenţi.
alegeri in peste 45 de secţii. ai muncitorilor Puterea hidrocentralei Kre^ poate fi ridicată la peste
ca S;î’-''-ru şi alţii. prezenta piesa „Dansul milioa- ? Din organele noi alese fac par­ menciug pe Nipru, în prezent 3.000.000 kw. 1 «a '
te 13 medici, 9 felceri, 26 su­ din Donbas în curs de construcţie, va fi spo­
CV-3 -©- 0-9- --C--0 0-0- -&C1-5-O-O-O-O-O-O -« -CV-O IDA GINIGER nelor" de Victor Eftimiu. J rori. rită de la 450.000 kw la 625.000 Cea mai eficientă hidrocen­
corespondent Un număr de 22.000 de inven­ kw. In acest scop Consiliul teh­ trală a cascadei va rămîne însă
Cu multă însufleţire îşi îm-1 In cinstea acestui eveniment tatori muncitori în mine, uzine nic al Ministerului Centralelor hidrocentrala „Lenln“ de pe Ni­
a avut loc deschiderea cursuri­ şi în alte întreprinderi din Electrice al U.R.S.S. a recoman­ pru. Preţul de cost al unui kwh
Pro ; ram a rtis tic bogăţesc, zi de zi, repertoriul t regiunea economică Stalino dat ca la hidrocentrala Kremen- de energie electrică produs aici
la Orăştie (Donbas) au prezentat în 1957 ciug să se instaleze nu opt a- este mai mic de o copeică, iar în
şi formaţiile de cor şi de ţ aproximativ 40.000 de propuneri gregate cum se prevedea ini­ ce priveşte eficacitatea, hidro­
de invenţii şi perfecţionări teh­ ţial, ci 12 agregate. centrala ocupă unul din primele
dans. | nice în diferite ramuri de pro­ locuri din lume.
ducţie. Prin aplicarea în pro­ Folosirea resurselor hidroener­
In cadrul Decadei culturii Ca o dovadă a interesului ce j lor săteşti de Cruce roşie în- ducţie a acestor propuneri, statul getice ale Niprului a început în­
a realizat numai în decurs de tre anii 1930— 1940, cînd a fost
naţionalităţilor conlocuitoare, este acordat activităţii culturale * tr-o serie de localităfi ca Baia nouă luni economii în valoare construită hidrocentrala „Lenin“.
de 138.000.000 ruble. Apoi, în anii de după război,
zilele trecute a avut Ioc în ora- stă faptul că nu de mult, în t de Criş, Rişca, Ţehea, Grişclor. aici s-a construit hidrocentrala
Printre cele mai de seamă
şui Orăştie un bogat program cadrul clubului a luat fiinţă La febea, de pildă, la alege­ invenţii trebuie menţionată o Kahovka, iar în prezent se con­
combină pentru tăierea de fă­
artistic, la care şi-au dat con- cercul de muzică de mandoll- rea noilor organe conducătoare gaşe în noile abataje de cărbu­ struiesc încă două centrale elec­
ne. Aceasta maşină, care per­
tribuţia comunele Aure! Vlalcu, ne, al cărui instructor este tov. de Cruce roşie, au participat mite să se suprime munca ma­ trice — de la Kremenciug şl "de
peste 70 de mineri. Mulţi din­ nuală Ia una din cele mai grele
Romos şi oraşul Orăştie. profesor Pop. tre cel care au luat cuvîntul, ca operaţii subterane, efectuează în- la Dtieprcdzerjinsk. Proiectanţii
Şipoş Samson, Bînţu Gheorghe
>a o-e- •© 5 j t c a 2 . » » ii tr-o săptămînă o muncă ce ne­ socotesc raţional ca in viitor să

CARTEA A G R IC O LĂ ş. a., au propus ca toţi minerii se construiască o serie de hidro­
să fie înscrişi în organizaţia
Crucea roşie. centrale şi pe cursul mijlociu şi

La alegerile de Cruce roşie, superior al Niprului. Puterea
Editarea cărţii agricole a lu­ 106 traduceri din limba rusă. ce au avut loc la U.R.C.C.

ai o mare dezvoltare in ţara Peste 500 de titluri au fost ti­ Brad, au participat peste 30 de

noastră. Pentru prima dată car­ părite în limbile naţionalităţilor lucrători din cadrul cooperati­
tea a pătruns în mase, spriji­ conlocuitoare. velor de consum.
nind puternic dezvoltarea agri­
culturii. Ea ajută milioane de In scopul răspindiriî metode­ Luind cuvîntul, tov. Bibu lo-
lor înaintate în muncă, în dife­ sif a arătat că grupa sanitară a
U.R.C.C. trebuie să fie instruită

lucrători de la sate să-şi ridice rite ramuri ale agriculturii s-au in permanenţă. cesita în trecut o lună — o lună totală a tuturor centralelor elec­
continuu nivelul cunoştinţelor editat colecţiile: „Biblioteca a-
I. P. şi jumătate. trice ale cascadei de pe Nipru

culturale şi profesionale. Intre gricolă", „Din experienţa frun­ io>- în Editura de stat 4
m ii 1947— 1957 s-au tipărit taşilor in agricultură11 şi „Din
2.109 titluri de cărţi agricole experienţa fruntaşilor in creşte­ o t
cu un tiraj de aproape 26.000.000 rea animalelor11. Au fost scoase
exemplare. Numai Editura agro- 285 titluri de broşuri în aproa­ pentru literatură 44444oo A gregate siderurgice automatizate
pe 3.700.000 exemplare. S-au e-
iviră, care a luat fiinţă acum ditat de asemenea cărţi pentru politică La oţelăria Martin a uzinei termic în producţia oţelului,
pairii ani, a scos de sub tipar tehnicieni, manuale pentru spri­ siderurgice din Stalino (Don­ încercările au arătat că auto­
!. 176 titluri de cărţi în peste jinirea învăţământului mediu, AU APĂRUT: bas) se creează prima instalaţie matizarea complexă a asigurat
15."20.000 exemplare. Sint tra­ monografii, tratate şi manuale industrială pentru turnarea cuptorului Martin o funcţionare
tate probleme agrotehnice, zoo- universitare pentru învăţămân­ — N. S. Hrusciov 40 de | continuă a oţelului. In procesul ritmică, a fost redusă durata
wterinarc, mecanizarea şi elec­ tul superior. complex de turnare a oţelului, şarjei şi a fost realizată o mare
trificarea agriculturii, probleme l ani de .l.a. _M__a_re_a _R_e_v_o_l_uţie * proces care necesită un mare vo­ economie de combustibil. Anul
de economie agrară, silvicul­ Editura agro-silvică a tipărit lum de muncă, este ocupat în viitor se prevede să se intro­
tură ctc. Din acestea 1.370 tit­ planşe, fotogazete in peste ţ Socialistă din Octombrie — * prezent aproape o jumătate din ducă o asemenea automatizare
luri sint lucrări originale, iar 15.000.000 exemplare. numărul muncitorilor oţelăriei. şi la celelalte cuptoare.
* Raport prezentat la Sesiunea * Dar odată cu punerea în func­
ţiune a noii instalaţii, pentru Agregatele siderurgice ale al­
«'Jubiliară a Sovietului Su- *¦ deservirea oţelăriei vor îi nece­ tor întreprinderi, situate în su­
sari numai cîţiva oameni pe dul Uniunii Sovietice, vor fi
* prem al U.R.S.S. — 6 no- i schimb. Operaţiile de turnare a trecute pe o nouă treaptă, mai
oţelului şi de elaborare a semi­ înaltă, de automatizare.
* iembrie 1957. % fabricatelor care nu cer degro-
şări suplimentare la bluming La uzina „AzovstaD din Jda-
$ 88 pag. 2 lei t vor fi integral automatizate. nov se înfăptuieşte automatiza­
«0*• _?t ««O rea complexă a încărcării unui
^ — Marea aniversare — 40 ţ In aceeaşi oţelărie, Ia unul furnal. Aici, cu ajutorul activ
al oamenilor de ştiinţă, turna-
* de ani de la Marea Revolu-% din cuptoarele Martin a fost ter­ liştii introduc de asemenea un
nou sistem de automatizare
%ţie Socialistă din Octombrie.¦ minală automatizarea complexă completă a dirijării funcţionării
furnalului cu ajutorul maşinilor
1 Lucrarea cuprinde artico- % care îmbină laolaltă toate pro­ de calculat şi soluţionat.

R e a liz ă r i la C r is c io r 444* le şi cuvtntări ale conducă-L cesele de dirijare a regimului
lorilor partidului nostru c u »

» prilejui celei de-a 40-a ani- 1

BRAD (de la subredacţia cereri pentru înscriere 46 de fa­ %versări a Marii Revoluţii®
noastră voluntară). milii, cu o suprafaţă de 13,46 4%Socialiste din Octombrie pre-$
ha. Totodată noua întovărăşire
In cinstea zilei de 30 decem­ va avea ca îond de bază 80 de %cum şi cuvântările rostite la®
brie, în comuna Crişcior, raio­ oi.
nul Brad, s-au obtinut succese ¦mitingul oamenilor muncii* Fetele ucrainene sînt socotite' din totdeauna ca excelente lucrătoare la
frumoase. ? gherghef. Tînăra Salomia Tonkoplass, bibliotecară din regiunea Niniţlc, lucrea­
¦din Capitală în ziua de 7L ză Ia un tablou înfăţişîndu-1 pe Via dimir Ilici Lenjny.
Astfel, aici planul la autoirn- Nu de mult, 30 de oameni,
* Noiembrie. ¦ In foto: S. Tonkoplass la lucru.

* 120 pag. 6 lei (ediţie legată) ¦

puneri a fost realizat cu sută în frunte cu deputatul Gheorghe k

la sută, tar la contribuţia în Piesa din Valea Gîrzii, au par­ Ucram a Sovietică - o republică în flo rito a re
muncă cu 153 la sută. ticipat Ia repararea unui drum,
pe distanţa de 1.000 m, prostind
?

In curîn’d va avea loc la Va­ un însemnat număr de ore mun­ La 25 decembrie 1957 se împli­ fiiul Congres al sovietelor din întrea­ laţie de peste 42.000.000 de oameni. a creat condiţiile penlru reutitarea este gloriosul Partid Comunist al
nesc 40 de ani de existenţă a Re­ ga Ucraina. Exprirnînd gîndurhe şi Traducînd în viaţă planul leninist întregii economii naţionale, inclusiv Uniunii Sovietice, creat şi educat de
lea Arsului constituirea unei în­ că voluntară. publicii Sovietice Socialiste Ucrai­ aspiraţiile maselor de milioane ale a agriculturii. Lenin visa la 100.000 marele Lenin. in tot cursul istoriei
nene. poporului ucrainean, acest congres de industrializare socialistă a ţării şi de tractoare pentru întreaga ţară so­ Ucrainei Sovietice nn rol important
tovărăşiri. Pînă acum au tăcut / I. PÎRVA istoric al deputaţilor muncitorilor, ţă­ de colectivizare a agriculturii, învin- vietică. In prezent numai pe cîmpu- l-a avut şi îl are Partidul Comunist
Acest glorios jubileu se sărbăloreşte ranilor şi soldaţilor a proclamat U- gînd greutăţile, poporul ucrainean, cu rile Ucrainei Sovietice lucrează peste din Ucraina — parte integrantă şi
( '/ '/—1/—¦/—»1—' /—' f~'J—¦/— ^/—' /—'/—'/—u—>j—'/ •>i— 1 i— 11— 1 . în condiţiile unui nemaivăzut avîrit craina republică sovietică. Congresul ajutorul frăţesc al popoarelor 237.000 de tractoare (socotite în uni­ indisolubilă a P.C.U.S. Partidul Co­
politic şi în muncă al oamenilor a ates Comitetul executiv central, ca­ U.R.S.S., a transformat Ucrai n in­ tăţi convenţionale de cîte 15 C.P., munist din Ucraina, creat pe baza
L muncii din Ucraina, prilejuit de ani­ re a format primul guvern sovietic tr-un puternic stat industrlal-coîboz- peste 75.000 de diferite combine, sule organizaţiilor bolşevice în iulie 1918,
versarea a 40 de ani de la Marea ucrainean — Secretariatul Poporului. nic. de mii de alte maşini agricole. s-a transformat într-iinul din cele mai
c VIZITAŢI A Revoluţie Socialistă din Octombrie, Instaurînd puterea sovietică, oamenii mari detaşamente ale P.C.U.S., mi-
rc care a deschis o nouă eră — era muncii din Ucraina sub conducerea Irj republică există 15.100 colho­ mărînd în prezent în rindurile sale
c magazinele de produse industriale aparjonînd ) triumfului socialismului şi comunis­ partidului bolşevic s-au ridicat in a- zuri, 798 sovhozuri, 1.397 S.At T.-uri. peste 1.000.000 de membri. Ca şi în­
3 mului. pararea puterii lor cu adevărat popu­ treg P.C.U.S., Partidul Comunist din
lare îinpoţriva forţelor contrarevolu­ In Ucraina, unde înainte de re­ Ucraina a crescut şi s-a maturizat în
i O. C. L. industrial Deva ,n Poporul ucrainean a parcurs îm­ ţionare şi cu sprijinul popoarelor voluţie peste 75 la sută din populaţie lupta împotriva menşevicilor, eseri-
preună cu poporul rus şi cu celelal­ frăţeşti la 8 februarie (29 Ianuarie) era neştiutoare de carte, în prezent lor, troţkiştilor, buhariniştilor, naţio­
L te popoare ale Uniunii Sovietice un 1918 au izgonit din Kiev, rada cen­ este înfăptuit învălămîntul general naliştilor burghezi şi ailor duşmani
drum lung şi glorios de luptă revo­ trată contrarevoluţionară care apăra de 7 ani, iar în oraşele mari — în- ni comunismului.
l — unde găsiţi î ------ luţionară. El este rnîndru de faptul interesele capitaliştilor, moşierilor şi In anii revoluţiei şi ai războiului văjămîntul de 10 ani. A fost creată o
că a fost primul după fraţii ruşi chiaburimil. reţea largă de instituţii speciale de Păşind în cel de-a! cincilea dece­
[•o sortiment bogat de ştofă şi m ătăsuri« care a răsturnat puterea capitalişti­ civil, în toafe clapele construcţiei învăţămînt mediu şi superior. niu al existenţei sale în familia fră­
l lor şi moşierilor, a instaurat dicta­ Victoria revoluţiei socialiste a ţească a popoarelor U.R.S.S., Ucrai­
tura proletariatului. Prin lupta sa schimbat radical destinul istorie al socialismului, ca şi în focul încercă­ Pe baza marxism-ieninismutui a în­ na Sovielică este plină de forţă vita­
L o galanterie tină pentru temei şi bărbaţi; plină de abnegaţie pentru lichidarea poporului ucrainean, drumul lui mai florit cultura poporului ucrainean-so- lă şi de energie creatoare nesecată.
L orînduirii burghezo-moşiereşli, clasa departe în dezvoltarea naţională. rilor grele din anii Marelui Război cialistă în conţinut şi naţională ca Poporul ucrainean, liber şi fericit va
rnuneiloarc şi ţărănimea săracă din Pentru prima oară în istoria sa, po­ formă. Mari succese au obţinut lite­ apăra şi de acum înainte cu sfinţenie
t ° articole de parfurrierie şi cosmetice în sortimente va r%iate) Ucraina au adus o uriaşă contribuţie porul ucrainean a căpătat o viaţă de pentru Apărarea Patriei poporul u- ratura şi arta ucraineană sovietică. marile cuceriri ale lui Octombrie,
t o , . la cauza victoriei revoluţiei proletare stat proprie şi a devenit stăpînut cu Pe baza dezvoltării planice a econo­ va întări neobosit alianţa clasei mun­
în întreaga ţară. depline puteri al destinului său. crainean, împreună cu celelalte po­ miei naţionale creşte neîncetat bună­ citoare cu ţărănimea, va ţine sus
mari sortimente în confecţii de temei şi bărbaţi; lenjerie) starea poporului. steagul internaţionalismului proletar,
Victoria revoluţiei socialiste din O Datorită puterii sovietice', conduce­ poare ale Uniunii Sovietice, a dat va păzi ca lumina ochilor prielenia
încălţăminte de bună calitate, pentru temei, bărbaţi şi copii; j crairia a fost obţinută de clasa num rii partidului comunist, a devenit po­ Creşte neîncetat rolui Republicii cu poporul rus şi cu foaie popoarele
citoare în alianţă cu ţărănimea să sibilă îndeplinirea dorinţelor sl nă­ dovadă dc bărbăţie, eroism, vitejie şi Sovietice Socialiste Ucrainene pe are­ U.R.S.S.
racă, cu ajutorul tuturor popoarelor zuinţelor de veacuri aie maselor na internaţională. R.S.S. Ucraineană
i ° tricotaje mai multe sortimente j din Rusia sub conducerea Parlidufui populare ca toaie pămînfurife uSraL tenaciIale morală fără seamăn. este unul din întemeietorii şi mem­ Cu încredere fermă in viitorul său
t, „ diferite jucării, articole muzi cale, biciclete mari şi pentru co- î Corhunist şi al conducătorului său nene să se reunească intr-un singur brii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi luminos poporul ucrainean sub con­
Vladimlr Ilici Lenin. El a înscris o nouă pagină glo­ al multor altor organizaţii interna­ ducerea Partidului Comunist, îndepli­
stat ucrainean. In prezent Ucraina ţionale. nind holărîrile Congresului a! XX-lea
l pil, articole electrice 5 ,r In condiţiile complicate a'e lupte rioasă în istoria sa, adueînd un aport al P.C.U.S., păşeşte ferm înainte spre
de clasă, la 24—25 ( I I —l?; decern Sovietică este unul dintre cele: mâl Animatorul şi organizaloru) viclo- victoria comunismului.
[1 .. ' 1 ' 'K 'V V.' O uriaş la cauza victoriei asupra fascis­ riilor istorice de importanţă mondială
brie 1917 a avut joc la Harkov pri mari state din Europa, cu o popu- repurtate de poporul ucrainean, ca
( c bogat sortiment în produse chimicale şi fier lucrat b ru t; a"r- J mului, dovedind fidelitate de neclin­ şi de toafe popoarele din U.R.S.S.

[• licole sanitare ; tit faţă de măreţele idei ale leninis­

L 0 sortiment variat în vase de aluminiu, servicii de sticlă, ta- ^ mului, devotament faţă de partidul co­

fh e„ ifMmI I uT fr* î, 1inoA xV i1dA ao bl l il lleA, mAA aO AşiI n„ iI pA /eA!nI ttrmu. . n. . u, . ca i*, maa ca , un. . A. Îi.vi aehrsa aa lI ea , aa ar!tf, - 4 munist şi patria socialistă. 5

f colo de porţelan şi faianţe şi alte articole de menaj. 5'fSU 0 In perioada de după război jfnporu1
-Ai jI-jCiJ sovietic a lichidat repede urmările
<— > <— 1 i—J '— 1 ' s - i y— t «— t i. r J \ _r \__1 x__t,__ t ,__t,___ i \__r x__r x__ 1 x__r ___tx__r _____ t ,_1 1__ grele ale războiului şi a obţinut noi
şl remarcabile succese în dezvoltarea
C tvfcIV:ATjjOT,l-JM K P economiei şl culturii, în ridicarea bu­
năstării oamenilor muncii. în aceas­
PETRECEŢI O SEARA PLĂCUTĂ tă privinţă Ucraina constituie un e
xemptu grăitor. In 1956 volumul to­
La tal al producţiei induslrinie a R S.S.
Ucrainene a fost de 18 ori mai mare
i iRL estaurantul „MINERUL" din Peh oşani în comparaţie cu anul 1913.

IU Puternica dezvoltare a industriei

0 Specialităţi culinare, seara grătar, şi, îri primul rînd, a indu-ăiel grele,
0 Vinuri Coţnar, Tîrnave şi ^lba îulia.

0 Muzică ® Dans.
Refrenele vocale: Ica 'Marinescii-'Adamescu.

r •: 71 v^c^.ÂTir.’warw.-vrarCTr^orsnrrnxirr-- '- o- x se \ no\ V 'V 'V \ " v \ - v».v /¦v*> ' j V ^ N ' •'•¦-V 'V - \ - V-A v \ - V V-V ' vv V 'vr.v sT-V NT-X X ' v v v \. v X ’-' v n'V/- -j x