Page 84 - 1957-12

Nr. 941 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

aSSSm Kv^ram m sgXxam m

VIAŢA DE PARTID

entr v o ea p r © & câr

O ie t

0 Cl

A Sarcinile multiple ce stau in faţa organiza­ nea, că in perioada ce s-a scurs de la confe­ a secretarilor organizaţiilor de şi agitatorilor cu cunoaşterea ce.
ţiilor de partid din Valea Jiului au jost temei­ rinţa anterioară, munca de partid s-a îmbună­ bază, iar pe localităţi funcţio­ lor mai importante sarcini ce
îndeplinirea planului producţiei de nic dezbătute cu prilejul conferinţei raionale tăţit simţitor, a crescut rolul de conducător al nează cursuri de instruire a agi­ le stau în faţă şi cu metodele
cărbune—sardnă principală de partid ce a avut loc in zilele de 21—22 de­ organizaţiilor de partid in toate domeniile de tatorilor. Aceste cursuri au con­ cele mai corespunzătoare de
tribuit la înarmarea secretarilor muncă.
Avînd mereu in faţă sarcinile tăţi de cărbune. Dacă şi aces­ cembrie a. c. la Petroşani. activitate.
te sectoare miniere şi-ar fi rea­ Lucrările conferinţei au scos in evidenţă ho- Sub conducerea organizaţiilor de partid, mi­ îmbunătăţirea compoziţiei sociale
trasate de Congresul al II-lea lizat sarcinile de plan, cantita­ a partidului în atenţia comitetului
al P.MR.. cu privire la lichida­ tea de cărbune dată în plus ar tărîrea fermă a comuniştilor din Valea Jiului nerii din Valea Jiului au obţinut succese de
rea răminerii in urmă a produc­ fi fost cu mult mai mare. de a lupta pentru sporirea producţiei de căr­ seamă. Astfel, pină in ziua de 10 decembrie, raional
ţiei de cărbune şl îndeosebi în bune, pentru creşterea randamentelor in muncă ei au îndeplinit planul producţiei globale pe
ceea ce priveşte creşterea pro­ La exploatările carbonifere din anul 1957, realizind in acelaşi timp economii Valea Jiului este unul din A de la mina Lupeni, I de ta'
ductivităţii muncii, întreaga ac­ Valea Jiului există posibilităţi şi pentru reducerea preţului de cost.
Din lucrările conferinţei a reieşit de aseme­ in valoare de 21 milioane lei.

tivitate a organizaţiilor de par­ reale de a se obţine o creştere principalele centre muncitoreşti mina Lonea, şantierul I con­

tid şi economice a fost îndrepta­ continuă a productivităţii mun­ comparaţie cu luna martie, cîş- Din lucrările conferinţei a re­ tovarăşii Csentei Ioan de la Pe­ din ţară. Aici lucrează mii de strucţii de la Petroşani şi al­
tigul mediu al muncitorilor mi­ ieşit importanţa ce trebuie dată trila, Maxim Mihai de la Lupeni muncitori, tehnicieni şi ingineri, tele, nu au muncit cu destul
tă în această direcţie. cii. Acest lucru l-au dovedit suc­ neri a crescut de la 794 lei la stabilităţii cadrelor de mineri — etc., nu se îngrijesc îndeaproape ataşaţi partidului şi guvernului, simţ de răspundere pentru pri­
1.100—1.150 lei. Cel mai mic necesitatea creării de condiţii tot de asigurarea celor mai bune sprijin de nădejde în procesul mirea în partid. Au existat lunii
încă de la începutul anului, cesele obţinute de multe colec­ salariu în mină este astăzi de mai bune de munca şi viaţă pen­ condiţii la cantinele şi cămine­ de producţie. în şir cînd acestea nu au primit
30 de lei pe post. tru noii veniţi. Se poate spune le muncitoreşti. nici un candidat.
comitetul raional de partid a tive şi a fost subliniat în dis­ că în acest an, organizaţiile de Comitetul raional a îndrumat
Minerii care îşi depăşesc pla­ partid şi economice s-au ocupat Organizaţiile sindicale şi organizaţiile de bază să se ocu­ Tovarăşii Codleanu Nistor,-
desfăşurat o muncă susţinută cuţiile din cadrul conferinţei ra­ nul de producţie obţin cîştigurl de această problemă. Au fost ca­ U.T.M. nu manifestă o grijă su­ pe îndeaproape de atragerea a- Mîrza Aurel şi alţii au arătat că
lunare de 2.500—3.700 lei. Prin­ lificaţi un mare număr de mun­ ficientă pentru îmbunătăţirea cestora în partid. Astfel s-a reu­ deşi numărul celor primiţi în
centru mobilizarea colectivelor ionale. In cuvîntul lor, tovarăşii' tre cei care au primit asemenea citori în meseriile de miner, a- muncii culturale şi atragerea şit ca de la 1 ianuarie pînă în rîndul candidaţilor de partid a
salarii se numără tov. Ioan Hu- julor miner, vagonetar, electri­ maselor largi la această activi­ prezent organizaţiile de partid crescut în ultimul timp, nu se
exploatărilor miniere la traduce­ Iosif Cotoţ, Mihai Tucaciuc, Pe­ nyadi şi Boyte Pavel de la Vul­ cieni, mecanici etc. tate. La Lonea, în oraşul Petro­ din raion să primească 1.170 dă peste tot atenţia cuvenită e-
can, Crainic Pamfil de la Pe­ şani, Aninoasa etc. se simte ne­ candidaţi de partid. Din cei pri­ ducării acestora. Sînt cazuri!
rea în viaţă a acestei importan­ tru Roman, Ştefan Mihai şi al­ trila, Lungu Ioan de la Aninoa­ Unii vorbitori, printre care voia unor instituţii culturale co­ miţi 81,9 la sută sînt muncitori cînd stagiul de candidat a ex­
Bido Augustin, Antal Ştefan şi respunzătoare creşterii număru­ care lucrează direct în produc­ pirat, iar unii candidaţi nu au
te sarcini. Au fost elaborate mă­ ţii, au scos la iveală lipsurile sa şi alţii, alţii au arătat că în ce priveşte lui populaţiei şi avîntului pe ţie. De asemenea, s-au primit în avut sarcini concrete, nu au fost
grija faţă de om, mai sînt încă care l-a luat munca culturală în rîndurile candidaţilor tehnicieni încadraţi în învăţămîntul de
suri telmico-orgariizatorice care care au împiedicat obţinerea u- In Valea Jiului s-au construit unele lucruri de făcut. Valea Jiului. şl ingineri care prin activitatea partid, nu a existat o preocupare
în ultimii ani sute de aparta­ lor au dovedit că merită să suficientă pentru pregătirea lor
să asigure îndeplinirea ritmică nor succese şi mai mari. mente confortabile, cămine pen­ Din cauza slabei preocupări La conferinţă s-a criticat şi poarte titlul de membru de par­ în vederea primirii în partid.
tru cei necăsătoriţi, s-au înfiin­ a Trustului 7 Construcţii (di­ faptul că la unele întreprinderi, tid. Unii vorbitori au arătat că din
a planului şi s-a urmărit îndea­ Dacă s-ar fi asigurat o mai ţat noi cantine etc. Se dă apoi rector Cita Gh.), în acest an, nu fondul destinat problemelor so- rîndul candidaţilor sînt unii care
proape ca aceste măsuri să fie bună aprovizionare a minelor cu o atenţie tot mai mare creşterii s-au dat în folosinţă 304 apar­ cial-culturale nu a fost utilizat Conferinţa raională a apreciat merită să li se reducă stagiul şi
aplicate. Prin aceasta s-a ajuns material lemnos şi piese de nivelului cultural al oamenilor tamente şi două cămine cu 340 în întregime, acesta, dacă era faptul că dacă de la începutul să fie primiţi mai repede în
ca încă din primele luni ale a- schimb, munca minerilor ar fi muncii. Toate acestea au făcut de locuri1. Calitatea unor lucrări utilizat în mod raţional, putea anului, toate organizaţiile de partid. Organizaţiile de bază în­
nului, planul producţiei de căr­ fest mult mai rodnică. Combi­ ca înspre Valea Jiului să se în­ executate de şantierele de con­ contribui în mare măsură la a- partid s-ar fi ocupat temeinic şi să nu au avut în atenţia lor a-
bune pe combinatul carbonifer natul carbonifer şi Ministerul drepte un număr tot mai mare strucţii lasă încă de dorit. sigurarea unor condiţii şi mai în mod permanent de primirea cest lucru.
să fie îndeplinit şi depăşit în de muncitori dornici de a deveni bune de culturalizare. în partid, rezultatele puteau fi
Minelor însă, nu s-au preocupat Unii gospodari ai minelor, ca şi mai frumoase. Rezultatele obţinute în ultima
mod ritmic. îndeajuns de problema aprovi­ mineri. vreme în munca de primire în
zionării. La exploatările miniere Munca de primire în partid partid dovedesc că dacă există
Experimentarea sistemului îm­ sînt încă multe posturi nepro­ A crescut nivelul muncii de partid însă, de-abia în ultimele 4 luni preocupare faţă de această sar­
bunătăţit de salarizare şi nor­ ductive, ceea ce duce la scăde­ s-a ridicat la nivelul posibilită­ cină se pot obţine succese în­
mare a muncii a dat un nou a- rea productivităţii muncii, la um­ Rezultatele obţinute In pro­ Metodele bune folosite de co­ doar cîţiva din comuniştii ca­ ţilor existente. Unele organiza­ semnate. Lucrările conferinţei
vînt activităţii minerilor, avînt flarea preţului de cost. ducţie şi in activitatea social- mitetul raional de partid au re, prin munca lor conştiincioa­ ţii de partid ca cele de la sec­ raionale au subliniat acest lucru.
care a dus la obţinerea unor culturală sînt în cea mai mare fost imprimate şi organizaţiilor să, au adus o contribuţie preţi­ toarele II de la mina Petrila, IV
succese deosebit de importante. La toate lipsurile ce au exis­ de partid de j o s : comitetelor de oasă la realizarea indicilor de
Acestea dovedesc voinţa munci­ tat a contribuit în mare măsu­ măsură rodul muncii organiza­ partid şi organizaţiilor de bază. Munca de propagandă sa îie ridicata
torilor mineri de a răspunde ră conducerea combinatului car­ ţiilor de partid. Conferinţa plan. la nivelul sarcini lor
grijii ce le-o poartă partidul şi bonifer care nu a controlat şi a apreciat că organizaţiile îndrumate şi controlate înde­ Organizaţiile de bază şi-au
guvernul, dînd patriei cantităţi îndrumat îndeajuns din punct de aproape, organizaţiile de bază In lucrările conferinţei raio­ s-a dat o atenţie mai mare le­
sporite de cărbune. Ca o expre­ vedere tehnic activitatea mine­ de partid din Valea Jiu­ şi-au ţinut cu regularitate adu­ îmbunătăţit munca şi in ceea nale, un accent deosebit s-a pus gării problemelor teoretice de
sie a creşterii elanului în muncă lor. Deşi atît la C.C.V.J. cît şi lui, îndrumate de comitetul nările generale, s-au sprijinit ce priveşte repartizarea de sar­ pe problema muncii de propa­ sarcinile practice de la locurile
al minerilor in urma experimen­ la exploatările miniere, există raional, şi-au îmbunătăţit meto­ în activitatea lor pe activul fă­ cini concrete membrilor de par­ gandă şi îndeosebi pe învăţă­ de muncă. La Vulcan, Aninoasa
tării salarizării îmbunătăţite, un mare număr de ingineri, a- ră de partid. Multe organizaţii tid şi urmărirea îndeplinirii lor. mîntul de partid. şi oraşul Petroşani, învăţămîn­
este faptul că în această peri­ ceştia nu ajută în mod concret dele de muncă, reuşind să-şi de bază, ca nr. V sud Lupeni, Din totalul membrilor de partid, tul de partid se desfăşoară în
oadă s-au făcut peste 500 de sectoarele şi brigăzile rămase îndeplinească cu succes rolul III de la Aninoasa şi altele, în marea majoritate au sarcini Anul şcolar 1956-1957 nu s-a condiţii mai bune, frecvenţa este
propuneri valoroase, toate în le­ în urmă. Mulţi dintre ei se o- concrete şi depun eforturi sus­ încheiat cu cele mai bune rezul­ satisfăcătoare, iar calitatea s-a
gătură cu îmbunătăţirea proce­ cupă mai mult de probleme ad­ de conducător politic, să mobi­ adunările generale, au dezbă­ ţinute pentru îndeplinirea lor. tate. Frecvenţa medie fiind a- îmbunătăţit faţă de anul trecut.
sului de producţie. Dintre aces­ ministrative, r-ffrunte, neglijînd lizeze masele de muncitori la tut probleme legate de îndepli­ bia de 62 la sută, iar un număr
tea, majoritatea au fost aplicate. sarcina lor principală — îndru­ îndeplinirea hotăririlor partidu­ nirea sarcinilor de plan, luînd A crescut combativitatea de cercuri şi cursuri de partid Nu acelaşi lucru se poate
marea tehnică. lui. hotărîri bune in această direc­ membrilor de partid, critica şi nu au fost la zi cu programul, spune însă despre felul cum se
Munca desfăşurată de organi­ ţie. autocritica este folosită mai îndeosebi învăţămîntul de partid desfăşoară învăţămîntul de par­
zaţiile de partid, mai buna or­ Principiul leninist al conduce­ mult în înlăturarea lipsurilor, s-a desfăşurat slab la minele tid la Lupeni, Petrila şi Lonea.
rii colective a fost respectat; la Ca urmare a îmbunătăţirii lucru ce a reieşit cu prilejul Lupeni şi Petrila, unde frecven­ Comitetele de partid de aici con­
ganizare a procesului de pro­ De această stare a lucrurilor rezolvarea problemelor a fost adunărilor şi conferinţelor de ţa a fost sub 40 la sută. Au duc încă slab învăţămîntul de
atras un număr tot mai mare dări de seamă şi alegeri. In a- existat apoi unii propagandişti partid, nu controlează activitatea
ducţie, elanul muncitorilor, au nu este străin nici Ministerul Mi. de membri de partid. nul acesta organizaţiile de par­
tid din raionul Petroşani, s-au
făcut posibil ca în perioada de nelor, care ţine o slabă legătu­ In şedinţele comitetului raio­ ocupat mai mult de buna desfă­
nal de partid şi ale biroului său şurare a muncii politice de ma­
Ia 1 ianuarie pînă la 20 de­ ră cu exploatările miniere din au fost analizate cele mai arză­
toare probleme ale vieţii din ra­
cembrie minerii Văii Jiului să Valea Jiului, deşi în atenţia sa,

dea 56.853 tone de cărbune peş­ în primul rînd, ar trebui să stea

ti3 prevederile planului. ajutorarea îndeaproape" ă aces­

Exploatările miniere Vulcan şi tora. Aşa se explică faptul că nu

Pelrila, de pildă, au întîmpinat se iau măsuri practice pentru

conferinţa raională de partid cu creşterea gradului de mecaniza­

planul anual îndeplinit. De a- re a minelor, iai propunerile fă­

semenea, multe sectoare ale mi­ cute de organele locale nu sînt

nelor printre ca re: sectorul II rezolvate în mod operativ.

de l.i I.iinenî, III de la Aninoa- Luptînd pentru îndeplinirea necorespunzători, care nu au a- propagandiştilor, nu se ocupă
sigurat calitatea cuvenită con­ de mobilizarea cursanţilor, din
sa. T de la I.onea şi altele şi-au prevederilor hotărîrii biroului ion. S-au luat hotărîri corespun­ muncii organizaţiilor de partid, să. Ea a fost axată pe proble­
îndeplinit înainte de termen sar­ Comitetului regional de partid zătoare atunci cînd a fost cazul a crescut simţul de răspundere mele ce stau in faţa comitetului

cinile planului anual. Pot fi evi­ cu privire la reducerea sistema­ şi s-a urmărit cu perseverenţă al comuniştilor, s-a întărit dis­ raional de partid, a urmărit vorbirilor din cercuri şi cursuri. care cauză atît frecvenţa cît şi
ciplina de partid. In fruntea popularizarea metodelor bune de Printre aceştia au fo s t: Bucur calitatea lasă de dorit.
denţiate în această direcţie bri­ tică a preţului de cost, minele îndeplinirea lor. muncă şi combaterea lipsurilor Vasile de la Vulcan, Bîc Nico­ In cadrul conferinţei, tovară­
din activitatea întreprinderilor. lae de la Petroşani, Bumbea şii Nicolae Isfan, Ilie Petre şi
găzile de minerr conduse de to­ din Valea Jiului au obţinut une­ Printre măsurile luate in ca­ luptei pentru îndeplinirea pla­ Filimon de la Lonea şi alţii. alţii au vorbit despre necesita­
varăşii : Tucaciuc Mihai, Cris- le succese. Acestea însă nu sînt drul şedinţelor de comitet şi bi­ nului de producţie se găsesc In acest scop s-au folosit în ­ tea îmbunătăţirii calităţii învă-
tea Aurel de la Aninoasa ; Peter satisfăcătoare. Preţul de cost al rou, putem aminti acelea în le­ membrii şi candidaţii de partid. tr-o măsură mai mare gazetele Trăgînd învăţăminte din lip­
Moise de la Petrila ; Nagy An­ cărbunelui nu a fost redus în gătură cu îmbunătăţirea mun­ Tovarăşii Fazakaş Adalbert, Ka-
drei de la Lupeni ; Csiki Eme- măsura posibilităţilor. La nerea- cii de primire în partid, apro­ os Ladislau de la mina Lupeni, de perete, staţiile de radioficare, surile existente în anul şcolar ţămîntului de partid şi a contro­
ric de la Vulcan şi multe alte lizarea acestuia a contribuit în vizionarea de iarnă a oameni­ Iovi Traian, Fedor Petru de la „radiotelevizoarele" etc. In ulti­ trecut, comitetul raional de par­ lului ce trebuie exercitat de că­
bună măsură faptul că nu s-a lor muncii, problema invăţămîn- Vulcan, Bartha Francisc şi Mi- mul timp au funcţionat cursuri tid a dat o mai mare atenţie tre comitetul raional în această
asemenea brigăzi. haT Ştefan de la Petrila, sînt de pregătire în mod diferenţiat, organizării' anului şcolar 1957- direcţie.

In anul acesta, spre deosebire dat toată atenţia îmbunătăţirii tului de partid şi altele. 1958, s-a pus un accent mai

de anii trecuţi/ s-a dat mai ma­ calităţii cărbunelui. In acest an ------------------------------------------------- k In ce priveşte propaganda
re atenţie tuturor indicilor de minele au plătit preparaţiilor mare pe extinderea cercurilor de prin conferinţe, deşi s-a făcut
economie concretă şi s-au în­ ceva mai mult decît în anul tre­
producţie. Creşterea productivi­ drept penalizări peste 6,5 mili­ Pkmbrli Comitetului raionul de pârlişi fiinţat cercurile politice pentru cut, totuşi această muncă tre­
tăţii muncii, reducerea preţului oane lei — fapt care a contri­

de cost, îmbunătăţirea calităţii buit simţitor la creşterea preţu­ 21. Fedor Petru, miner 40. Paraschivoju Constantin. în mineri. buie intensificată şi ridicată la
cărbunelui, au constituit obiecti­ lui cărbunelui. 22. Fogel Iuliana, muncitoare văţător
vul principal al activităţii poli­ 1. Antal Ştefan, turnător 23. Goadă Alexandru, miner In pregătirea propagandiştilor un nivel mai înalt.
tice şi economice. Din lucrările conferinţei a re­ 2. Ardelean Ilie, lăcătuş 24. Iacob Petru, miner 41. Peşitz Iosif, inginer
ieşit faptul că la unele exploa­ 3. Barna Ioan, miner 42. Petcu Irina, muncitoare Pentru o cît mai strînsă legătură
Productivitatea muncii pe tări1 miniere, printre care Lu­ 4. Beke Wiliam, constructor 25. Iancu Aurelia, muncitoare 43. Petruş Vasile, muncitor cu masele
combinatul carbonifer a crescut peni, Lonea etc. disciplina în 5. Bîrsan Floarea, muncitoare 26. Işvan Nicolae, mecanic 44. Plic Alexandru, muncitor
cu 10 la sută faţă de anul 1956. muncă lasă încă de dorit, iar 6. Briceag Ioan. inginer 27. Iuhasz Carol, miner 45. Popa Ema, funcţionară întărirea continuă a legătu­ ză, grupele sindicale au activi­
La exploatarea minieră Aninoa­ grija faţă de utilaje nu este Ia 7. Bulea Teodor, tehnician 28. Karpinecz Ioan, lăcătuş
sa, printr-o mai bună organizare înălţimea cerinţelor. 29. Kiss Ludovic, electrician 46. Roman Petru, inginer rii partidului cu masele de oa­ tate slabă, la rezolvarea proble­
a muncii, întărirea disciplinei 8. Cătană Vasile, strungar 47. Rusu Victoria, educatoare
etc., s-a ajuns ca în unele luni — Numai la mina Lupeni — 9. Constantinescu llie, inginer 30. Kompodi Iulian, miner 48. Savu Gavrilă, muncilor boc meni ai muncii este una din melor sînt antrenaţi puţini tova­
productivitatea pe exploatare să a spus în cuvîntul său tov. Pe­ 10. Cosma Ioan, mecanic 31. Kovacs Ştefan, inginer
fie de o tonă de cărbune pe post. tru Roman — s-au dat în acest 11. Costea Ana, muncitoare 32. Lakatos Ana, muncitoare şer principalele sarcini ale organi­ răşi, acestea fiind lăsate de
Vorbind despre rezultatele obţi­ an peste 5.000 m. lanţ de cra­ 12. Costinaş Aurel, miner 33. Ledrer Iosif, miner 49. Szigety Ecaterina, munci­
nute la Aninoasa, tovarăşii Bu- ter, ceea ce ar fi fost mai mult 13. Cotoţ Iosif, miner 34. Magdalin Constantin, func­ zaţiilor de partid. multe ori pe seama lucrătorilor
lea Teodor şi Suder Viliam au decit suficient, dacă ar fi fost în­ toare
subliniat faptul că e posibil a se grijit şi folosit în mod raţional. 14. Cristea Aron, miner ţionar Comitetul raional de partid de partid.
obţine la cele mai multe exploa­ Cu toate acestea, in prezent, mina 15. Cristea Aurel, miner 35. Mîrza Aurel, miner 50. Şomogyi Iuliu, miner
tări, în scurt timp, un randa­ duce lipsă de lanţ de crater, din 16. Dan Gavrilă, turnător 36. Mogoş Ioan, miner 51. Şulea Glieorghe, miner Petroşani s-a preocupat îndea­ Majoritatea muncitorilor de
ment de o tonă pe post. cauză că acesta a fost distrus. 17. Dănescu Ştefan, electrician 37. Moise Ioan, miner
A fost îngropat în prăbuşire, iar 38. Nagy Andrei, miner 52. Szuder Viliam, miner proape de această sarcină şi a la exploatările miniere o for­
Atît darea de seamă a comi­ cînd se desfunda nu se luau 18. Doţiu Avram, miner 39. Neagu Wilhelm, lăcătuş 53. Tanczer Geza, miner
tetului, cît şi discuţiile purtate măsuri ca să fie reparat. Acelaşi 19. Duc Benedek, miner 54. Zborovski Augustin, miner dat atenţia cuvenită conducerii mează tineretul. In cadrul con­
de către vorbitori, au scos în lucru se întîmpla şi cu unele cra­ 20. Farkas Lmeric, lăcătuş 55. Zcleneak Mihai, instalator
evidenţă faptul că rezultatele pu­ tere şi cu alte utilaje miniere. organizaţiilor de masă şi întă­ ferinţei problemele muncii ti­
teau fi şi mai mari dacă n-ar apă
fi existat unele deficienţe. Ast­ Lipsurile despre care au vor­ ririi prin toate mijloacele a le­ neretului au fost dezbătute pe
fel, productivitatea muncii deşi bit delegaţii la conferinţă există
a crescut, influent inel într-o oare­ la exploatările miniere. Ele însă găturii organizaţiilor de partid larg. A reieşit că tineretul din
care măsură şi reducerea preţu­ nu pot minimaliza realizările
lui ^de cost, în această direcţie frumoase obţinute în acest an de cu masa oamenilor muncii fără Valea Jiului a adus o contribu­
însă nu s-a ajuns la nivelul po­ minerii Văii Jiului.
sibilităţilor şi cerinţelor. de partid. ţie importantă la realizarea sar­
Faptul că ele au fost scoase
^Unele sectoare miniere, cum în evidenţă şi combătute cu tă­ Fiind îndrumate îndeaproape, cinilor de plan, că multe brigăzi
sînt IV de la Aninoasa, III de rie, dovedeşte simţul de răs­
la Lonea, III şi IV A de la Lu­ pundere al comuniştilor faţă de organizaţiile sindicale din raion de tineri se găsesc in fruntea
peni şi altele, fiind lipsite de problemele de producţie şi ho-
îndrumare tehnică suficientă, nu tărîrea lor de a lupta cu şi mai mbrii supleanţi au contribuit la mobilizarea întrecerii socialiste.
multă tărie pentru realizarea
muncitorilor în jurul sarcinilor S-au obţinut unele succese

Altman Gavrilă. miner 5. Ghenea Ilie, funcţionar 9. Peter Anton, tîmplar de plan, s-au ocupat de proble­ şi in munca cultural-sportivă, a
Buiachi Francisc, strungar 6. Joldoş Irma, muncitoare 10. Pop Ioan 39, miner
7. Nicoară Coriolan, inginer 11. Rîpa Petru, maistru miner mele social-culturale ale oame­ crescut numărul utemiştilor cu
Danciu Reghina, muncitoare 8. Nireştean Alexandru, mai 12. Ţîrlea Dumitru, miner
Fazekas Adalbert, miner nilor muncii. aproape 2.000.
stru tniner
In practica muncii acestora Cu toate acestea în, activita­

însă mai există lipsuri destul de tea organizaţiilor de tineret sînt

multe. Consfătuirile de produc­ încă lipsuri. Astfel, munca de

ţie se desfăşoară încă la un ni­ primire în organizaţiile U.T.M.

vel nesatisfăcător, iar întrecerea se desfăşoară destul de slab, cî-

I Barna Ioan, prim-secretar 4. Neagu Vilhelm, secretar 7. Antal Ştefan socialistă, în unele locuri are un teva mii de tineri din raion fiind
2. Plic Alexandru, secretar 8. Karpinecz Ioan
3. Zeleneak Mihai, secretar 5. Şulea Gheorghe 9. Cătană Vasile caracter formal. încă neorganizaţi.
6. Szuder Viliam
Unele comitete sindicale au De asemenea, nici educaţia

pierdut din vedere problema e- comunistă şî patriotică a tine­

e mbrii supleanţi ducării muncitorilor, munca cul­ rilor nu este la nivelul cerut,

şi-âu realizat sarcinile de plan, sarcinilor de plan pe anul 1958, turală, şi nu dau toată atenţia iar învăţămîntul politic U.T.AU,
rămînînd dafoare cu mari canti­ în mod ritmic şi la toţi indicii.
1. Costea Ana 2. Dănescu Ştefan 3. Kovacs Ştefan rezolvării problemelor social- în unele cercuri şi cursuri se
culturale ale maselor de munci­ desfăşoară nesatisfăcător.

Grijii faţă de om —atenţie cuvenită tori. Slab au muncit unele organi­
Comitetul sindical local şi co­ zaţii de tineret şi în ce priveşte

Experimentarea sistemului de tigurilor minerilor, făcînd ca ni- 1. Bardoczi Vasile 3, Moraru Gligor 5. Schvemer Marcu mitetul sindical p'e combinatul I. SÎRBU
salarizare îmbunătăţit a deler- velul de trai al acestora să se 2. Ghego Irina 4 Moraru Ioan I carbonifer, muncesc încă slab P. UNGUR
minat o creştere simţitoare a cîş- îmbunătăţească tot mai mult. In
în îndrumarea comitetelor de (Continuare in pag. 4-a)
inii aprindere, Din această cau­