Page 87 - 1957-12

D iru m jL SOCIALISMULUI Nr. f 45

?==S=^ÎSS««

1 (1 7 y S m a r i 'e k â i ţ S g ^ f a f â h M m % ( i - - \

m® m m EEPUBLICU POPUUEE EOMÎNH!
I|

x-.^x-Xxvxi--xX-yx mWXvm. mm- .m nv ¦

TAstăzi muncim Un vis \ Staţiunea de cercetări,
împlinit o înalta şcoală
PENTRU NOI
Şcoala agricolă din staţiunea are misiunea de

mmm Lucrez la uzina „Vie- ca omului este preţuită Geoagiu se găseşte în a produce şi difuza ma­

fttoria“ — Călan din anul aşa cum trebuie. In a- V Aveam în minte chiar din copi­ centrul unui puternic ba­ terial săditar pomicol.

1w 1928, de cînd am intrat fără de salariu, mai lărie, un vis: să urmez cursurile zin pomicol, viticol şi le­ Staţiunea are un sector
I; •: r r
iM ir ucenic. Viaţa muncitorilor primesc şi prime de pro- unui institut de învăţămint supe- | gumicol. Dată fiind im­ pepinieristic de 100 ha,

T * V fM A Î ' am \cunoscut-o mai bine ducţie. Cu banii luaţi tră- rior. Cînd aveam etatea de 16—17 portanţa acestor ramuri din care se vor distribui

>«' '**-«»»>5 sv'-? .... abia \ în 1931, cînd am iese omeneşte şi îmi per- ani, mi-am dat seama că nu am de producţie s-a hotărît, anual circa 200.000 bu­

ieşit calfă. De-atunci şi mit să-mi fac şi anumi- posibilitatea să-mi îndeplinesc a- Ia propunerea Institutului căţi pomi de calitatea
pînă acum, tot în uzina te lucruri. Chiar acum ceasiă dorinţă. Aşa dar, am re­ de cercetări horticole, să l-a.

asta am lucrat. Eu sînt două luni am cumpărat nunţat pentru un moment la a- se mărească sfera de ac­ In sectorul legumicol

un 1muncitor simplu, însă mobilă de la Simeria, cest gînd şi m-am angajat să tivitate a şcolii. Astfel, planul pe 1958 prevede

pot judeca bine viaţa de care m-a costat 3.000 lei. muncesc la Atelierele principale la 1 aprilie 1957 a luat producerea de seminţe e-

ieri şi de azi a noastră. In casă am aparat de C.F.R. Simeria. Aici am lucrat fiinţă o staţiune de cer­ lite la toate speciile de

Cînd \zic ieri, mă gîn- radio, mulţi ani ca montator şi apoi ca şef cetări ştiinţifice. legume fiind pregătit în

dese la\ timpurile de ex- M-am convins şl mai de partidă la armătura I-a. Scopul staţiunii este de acest scop 10 ha planta­

ploatare,\ iar cînd zic azi, mult de preţuirea ce o După ce clasa muncitoare din a găsi cele mai bune me­ ţii seminceri. Pentru re­
ţara noastră, în frunte cu parti­
mă gîndesc la vremurile dă partidul muncitorilor dul, a înfăptuit actul naţionali­ tode de agrotehnică po­ facerea sectorului viti­
zării de la 11 iunie 1948, s-a sim­
pe c a re'te trăim noi a- harnici, atunci cînd am ţit nevoia unor specialişti proveniţi micolă, de a îmbunătăţi col, staţiunii i-a fost a-
din rîndurile muncitorilor. Odată
cum. fost decorat cu Medalia cu aceasta. şi visul meu a putut soiurile de pomi şi ar­ tribuită o vie degradată
î fi realizat. In anul 1951, mi s-a
înainte, la noi nu se Muncii, ca răsplată a e- ţ aprobat să urmez Institutul de căi buşti. in suprafaţă de 10 ha,
ferate „Gheorghe Gheorghiu-Dej“
putea vorbi despre protec- forturilor depuse, din Bucureşti. Mi-a fost drag să Pentru ducerea la în­ care va fi refăcută şi re­
lucrez la C.F.R. M-am înscris şi deplinire a acestor sar­ dată producţiei.
ţia muncii. Acum, la tur- Acestea sînt numai am dat examene la Facultatea de cini, colectivul ştiinţific al
mecanică, secţia- locomotive. In staţiunii şi-a întocmit un Toate aceste lucrări pe
nătorie, unde lucrez, pri- cîteva exemple. Muncesc timpul anilor de studenţie, am pri­ plan tematic pe 10 ani, tărîm ştiinţific şi practic
mit tot timpul ajutor din partea care cuprinde problemele ţintesc la mărirea produc­
mese haine de uzură, cu dragă inimă la tur- statului nostru, a partidului. Mie, esenţiale ale sectorului ţiei horti-viticole, a popu­
ca şi celorlalţi studenţi, mi s-a pomicol din regiune. Pe larizării metodelor avan­
jambiere pentru protec- nătorie. Spun că-mi ţ acordai cazare şi masă gratuit, sate de cultură.
bursă de merit, condiţii de stu­ lîngă problemele de cer­
ţie şi altele. Conducerea este drag să muncesc, diu excepţionale. Ing. DUMITRU PRICA
cetare şi popularizare a directorul Staţiunii
uzinei noastre a luat mă- deoarece muncim pentru La început m-ani descurcat mai
greu. Plecasem din atelier şi brusc experimentale pomicole
suri de reparare a ha- noi, pentru ca să trăim

lei. In curte, s-a făcut din ce în ce mai bine.

drum ca să nu mal îno- ADOLF STEMPEL

OH tăm în noroi. Uzina se şef de echipă la

dezvoltă pentru binele turnătoria uzinei rezultatelor experimentale, Geoagiu

muncitorilor. Astăzi, mun- „Victoria"—Călan ----- --------------

----- = ^ = ----- BOGAT BÎLANT

Conducători IN REALIZĂRI’ i A»

ai treburilor obşteşti im
iîisSi;
In raionul Ilia, majoritatea sfaturilor popu­ luasem contact cu matematici su­ Putem spune că filmul romînesc împlineşte acum

lare au condus cu competenţă treburile gos­ perioare şi cu alte materii des­ 10 ani de activitate continuă şi organizată şi

podăreşti, ajungînd să schimbe radical înfăţişarea tul de grele. Dar, cu ajutorul pro­ odată ou dezvoltarea lui, ca o consecinţă firească,

şi viaţa satelor. Pentru a cunoaşte mai bine ceea fesorilor şi cu multă voinţă din s-a dezvoltat şi reţeaua cinematografică.

ce s-a construit în ultimii anij ne-am adresat tova­ partea mea, am reuşii să trec Progrese demne de remarcat s-au obţinut în

răşului Dragomir Cojan, preşedintele Sfatului popu- 1 peste primele greutăţi şi să obţin acest domeniu şi în regiunea Hunedoara.

l Iar al raionului Ilia, cu următoarea 1 rezultate destul de bune. 4 noiembrie 1948, ziua naţionalizării cinemato­

ÎNTREBARE: Care sini realizările înfăptuite in ', După absolvirea facultăţii, am grafiei, a, găsit aici un număr de 15 cinemato­

§& § raionul Ilia, la care şi-au adus contribuţia sfatu­ venit tot la Atelierele C.F.R. Si- grafe, care erau de altfel necorespunzătoare, atît

rile populare? î metin, în mijlocul muncitorilor din din punct de vedere al sălilor de spectacol, cît

RĂSPUNS: Raionul nostru, cu ani îri urmă ă rîndul cărora plecasem. Acum sînt şt din punct de vedere al aparatajelor vechi, a-
I :! ţ, fost unu! dirt cele mai înapoiate în toate domeniile inginer la secţia IlI-a şi mă ocup proape nefolosibile. Acum, în regiune avem 84 de

¦ de activitate. Astăzi însă, ne mîndrim cu faptul că cu piesele de schimb la locomo­ cinematografe, din care, majoritatea sînt utilate

nu există sat în care viaţa să nu se fi schimbat. tive şi cu urmărirea procesului teh­ cu aparate noi, moderne. Toate sălile de cinema­

Iată numai cîteva cifre care ilustrează acest lucru. nologic la secţia mecanică. Mun­ tograf necorespunzătoare şi insalubre, au fost re­

; Faţă de anul 1944, în anul 1957 a crescut nu-- citorii mă ascultă, cu aiît mai mult construite, s-a construit un cinematograf nou, mo­

niărul căminelor culturale cu 90; al bibliotecilor cu cit ştiu că m-am ridicat din dern, la Petroşani şi au fost renovate un şir de Hl
...........
cu 86, al cinematografelor cu 5, grădiniţelor de mijlocul lor. cinematografe, ca de pildă: la Simeria, Zlatna, ¦m*wM $$ -
m-
copii cu 18, s-au construit prin âutoimlpuneri şi cu Eu ani plecat la facultate tă o Brad, Haţeg, Ilia, Teiuş, Deva, Orăştie etc1.

ajutorul statului, 34 cămine culturale şi 27 de virstă de 28 de ani. Dar n-am ţi­ l.a capătul acestor ani de activitate, cu bucurie iii

şcoli noi. nut cont de acest lucru. Visul pe putem privi peste realizări. La cinematografele din

Dacă în 1944, nu aveam în raion spitale!, s'ate care-l aveam din copilărie de a regiune, în 1955, de pildă, filmele au fost vizionate

electrificate şi radioficate, dispensare sanitare şi urma o facultate, devenise reali­ de 1.800.000 spectatori. Cu un an mai tîrziu, în
case de naşteri, case de citit etc., astăzi sînt două tate. El s-a putut realiza însă, nu­ 1956, numărul spectatorilor a orescut la 2.700.000,
spitale, 12 dispensare sanitare, 2 case de naşteri, mai în zilele noastre, cînd orice pentru ca în 1957 numai în 10 luni filmele să
14 sate electrificate şi radioficate nouă case de om cinstit poate atinge treptele | fie vizionate de aproape 3.000.000 spectatori.
citit etc., De asemenea, un mare număr de ţărani
Prin prezentarea de filme din diferite domenii de

muncitori urmînd îndemnul partidului au păşit pe cele mai înalte în toate domeniile î producţie, filme cu conţinut artistic şi cultural, ci­

calea agriculturii socialiste. Astfel, au fost create 4 de activitate. î nematograful din regiunea Hunedoara, a oontri-

gospodării agricole colectivei, cu 133 familii şi REMUS POPA | buit moc* e^cc^,v 'a îndeplinirea cu succes a

446 ha, 80 întovărăşiri agricole, cu 3.703 familii inginer la Atelierele C.F.R. i acţiunilor întreprinse de organele de partid şi de

şi 2.606 ha şi 30 întovărăşiri zootehnice cu 1.097 _ Simeria-— î stat. dovedindu-se astfel a fi, pe drept cuvînt, cel

familii şi 4.732 oi. (U4((80HinCU(HMlH d mai important mijloc de educare a maselor.

34- /vA/'-SA'u¦¦\TA/-

11 E lo g iu l celorCititorii acestor ÎO ani Pe dealurile fru­ wz
moase ale Ghizidtilul
w/mmmm rlnduri, dacă sint hu- ultimii ani examene se întind acum pînă §
nedoreni, ştiu foarte pentru trei grade de departe clădirile ora­ » .•
bine că prin anul calificare şi exame­ şului nou. In 1947,
nul de maistru. A- abia începuse proiec­
1947, Hunedoara era de locuitori, la cîteva citori au trecut prin curn 10 ani era mun­ te! . noului oraş; a-
citor necalificat. Azi cuiri sînt date în fo­
un orăşel de provin­ mii. In ultimii 10 ani examenele diferitelor conduce, vreme de 8 losinţă muncitorilor
o>e pe zi, una din aproape 2.000 de a-
cie, mic, înghesuit, însă ea a crescut la şcoli de calificare, a- cele mai importante partamente conforta­
secţii ale combinatu­ bile,
cu străzi întortocliia- cîteva zeci de mii. jungînd pînă pe băn­ lui şi răspunde de ea
în faţa partidului şi Şi cîte nu se vor
te, cu o uzină veche, Vreme de o sută de cile institutelor de a poporului întreg. Şi mai face în anii vii­
calea nu-i închisă, tori. Vor apare sec­
construită pe la sfîr- ani în Hunedoara nu învăţămint, iar mulţi nici de-aici încolo. ţii noi, ieşind ca din
pămînt, cuptoare u-
şitul veacului trecut. s-a reuşit să se cre­ şi-au complectat stu­ naşe, iar oraşul se
va dezvolta,
Cine a văzut Hu­ eze un adevărat cen­ diile in Uniunea So­
nedoara în 1947, şi tru industrial, in ul­ vietică, sau în alte Acestea nu sini vi­
dacă astăzi ar arun­ timii ani Hunedoara ţări prietene. se. Şi dovadă că nu
ca doar numai o pri­ a luat drumul unei sînt vise, stă înfăţi­
vire de pe unul din adevărate inimi a in­ Un exemplu dintr-o
dealurile ce-o încon­ dustriei romîneşti. mie este edificator. şarea actuală a Hu­
Maistrul laminator
nedoarei in numai
joară, nu ar putea Pocite că într-o su­ Gheorghe Andrâşescu
10 ani.
să nu-i tresalte inima tă de ani nu s-a vă­ e fiul unui bătrin frî-
C. CHIT1G0I
de bucurie văzînd zut pe plaiurile Hu­ nar de la C.F.U. Bă-
N/v'V,
schimbările mari pe­ nedoarei fiu de mun­ trinul frinar a muncit

trecute aici. citor, sau ţăran, de­ 45 de ani, fără să

Vreme de o sută venind inginer sau aibă nici o perspec­

de ani populaţia Hu­ director. In ultimii tivă de a se ridica
nedoarei a crescut 10 ani, sute de mun­ Fiul lui, Gheorghe
poate la cîteva sute citori
şi ţărani mun- Andrâşescu, a dat în
—"W ¦w l *- - ,
¦Wv-- \s*

I

i fji§
lH

iu

mm m?: f TA

fATOV/.' Vt’-n ig&Mm