Page 88 - 1957-12

Nî. 945 DRUMUL SOCIALISMULUI ggjgggjWjl Pag. 3

ă un nou gigant Şcoala de eir şcoala de azi.., R e v e d e r e după 10 an i

m etalu lu i Coşmarul multor aspecte ale şcolii EUGEN GHIŞOIU şcolilor elementare de 4 ani, s-au ¦¦
de ieri c a : sugrumarea personalităţii Şeful secţiei regionale de învăţămînt creat în toate centrele mai însemnate ¦ Paşii călătorului au părăsit as- ganţii care ţin pe umeri linia de ţ
copilului, care-i încătuşa avîntul spre şcoli de 7 ani, s-au dublat numărul
viaţă şi-i strivea demnitatea de om şi cultură şcolilor medii, s-au creat secţii sera­ ¦«¦ faltul şoselei naţionale şi mai sus înaltă tensiune, drumul trece peste ţ
prin metodele de constrîngere fizică, le şi fără frecvenţă pentru oamenii ¦ de podul cel mare, înainte de in- c.alea ferată, apoi se adtnceşte în ¦
şcoala muştruluelii şi tocelii, şcoala satiri unde pulsează viaţa. Se vede ¦
înainte de ’55, pe acele locuri era de . acel „Evrica", strigat In toi de ruptă de viaţă, de năzuinţele fireşti muncii doritori să-şi continuie stu­ ¦ trarea dinspre apus a Orăştieii
o haldă de zgură, un laborator, un noapte, citul ai aflat, soluţia? Da, ale maselor, a intrat în domeniul tre­ Invăţămîntul a fost organizat pe diile, funcţionează şcoli de toate gra­
mic stadion de antrenament, cîte- chesoanele. Cu ajutorul lor s-a putut cutului — piesă prăfuită de muzeu ¦¦ s-ail abătut pe drumeag de ţară, Mureşul I Aceeaşi apă, aceleaşi ma- ¦
va clădiri despărţite de un drum turna fundaţia cuptoarelor, cu aju­ ce evocă pentru atîţia dintre noi ani baze ştiinţifice, cu un program adecvat dele în limbile naţionalităţilor conlo­ ¦ pe lingă tabla indicatoare: spre lari. Numai oamenii şi satul nu *
închipuind strada „Gara veche", în­ torul muncii tale. de lipsuri şi tristeţea viselor copilă­
crucişări de linii ferate, mormane. riei rămase neîmplinite. scopului propus care, prin conţinutul cuitoare şi a fost înfiinţat un Institut ţ Turdaş 2 km. mai sînt aceiaşi. S-au schimbat oa­
Uriaşe de jier vechi şi Cerna. Iţi aminteşti, tovarăşe inginer.
Ştefan Rădvan de cei 700.000 lei e- Pentru cei ce au trecut prin ea, şi sarcinile educative trasate de partid Politehnic la Petroşani. ¦ Drum de care şi maşini prin menii, s-a transformat satul. De ¦
Acum e altfel. Halda a dispărut, conomisiţi prin ridicarea fundaţiilor şcoala veche a lăsat mult timp ne- ¦ mijlocul ogoarelor de pe care a nerecunoscut oamenii şi satul de ¦
laboratorul şi casele au fost demo­ halelor <.C şi D cu un metru ? Iţi ştearsă amprenta nedumeririi şi în­ şi guvern, să concure la formarea o- Spre deosebire de trecut, cînd şcoa­
late, fierul vechi l-au înghiţit cup­ aminteşti 7 doielii faţă de datele ştiinţelor exac­ mului de tip nou indispensabil luptei la căuta să abată atenţia tineretului ¦ fost strînsă recolta anilor de ieri, faţă In faţă cu oamenii şi sa-
toarele, iar Cerna, speriată, s-a dat te şi a unora din cunoştinţele cîşti-
la o parte. Iţi aminteşti tovarăşe inginer Ma­ gate în şcoală, din cauza neconcor- pentru construirea . socialismului în de la problemele social-politice şi cul­ ¦ muncă îmbelşugată. Străjuit de gi- tul de astăzi.
rinei Marinesou de schimbarea solu­ danţei dintre ele şi „adevărurile" pre­
Oamenii, zeci, sute, poate mii, bas- ţiei In construirea coşurilor? La ce zentate prin prizma filosofiei şi mo­ patria noastră. tiva sentimente şovine în rîndurile lui, n Turdaş,
culantele, excavatoarele, buldozerele, s-au făcut economii? Cu cit a cres- ralei burgheze. cu iO ani în urmă
au început Intr-o zi să scurme pă- cut viteza de execuţie? Cum? Nu-i Prin grija Ministerului Învăţămîn­ astăzi, sub îndrumarea organizaţiilor II IERI I
însuşi profesorul de altădată era un
ins Izolat de cele mai multe ori de tului şi Culturii, sînt editate manuale de partid şi cu sprijinul organizaţiei 4
viaţă, separat prin mii de bariere de
restul disciplinelor, el însuşi stăpî- pentru toate disciplinele în limbile de de tineret, învăţămîntul este axat pe
nit de incertitudini şi nesiguranţa zi­
lei de mîine. predare romînă şi ale naţionalităţilor sarcinile construirii vieţii noi în pa­ 44*44 X
444444?4?444?4444
Un astfel de învăţămînt, fărâmiţat conlocuitoare şl dotate toate şcolile cu tria noastră, iar tineretul este cres­ Gospodării mici, cu case sărăcă­ alţi colectivişti harnici, ce a- ¦
şi disparat nu putea asigura o dezvol­ cioase. Mămăliga pe masă, rezul­ veau atunci aproape nimic. Des-
mlntul Hunedoarei, să toarne beton, tare armonioasă a tuturor facultăţilor material didactic necesar unui învă­ cut în spiritul educaţiei comuniste. tat al lucrării pămlntului cu un pre curent electric şi asistenţă me-
să ridice in locul vechilor aşezări, tineretului, lipsă de care mulţi şi-au plug primitiv. Lumina opaiţului dicală nici nu se putea vprbi. Bi­
ceea ce azi cu atlta uşurinţă nu­ cine ştie cit? dat seama mai tîrziu, în contactul ţămînt realist ştiinţific. Pe întreg cu­ Cunoştinţele elevilor sînt consolida­ sirăbătea timid prin ochiul geamu­ bliotecă sau cămin cultural, nici
mim noua oţelărie Martin. Oare de ce sînt atlt de modeşti ou viaţă şi s-au străduit să-i umple lui. Copiii nu puteau să înveţe. Nu vorbă. Clrciumile erau în schimb ¦
golurile, să desprindă semnificaţia vie­ prinsul ţării s-au edificat noi cons­ te prin lucrările practice prin intro­ aveau nici cărţi, nici săli de clasă.
La început au fost doar nişte constructorii ? ţii adevărate în realizarea ţelurilor Lipsea uneori şi învăţătorul. La la modă. Omul venea beat acasă, X
planşe, multe, multe de tot şi înso­ Iţi aminteşti maistre Nicolae Pa- înalte ale omenirii. trucţii de şcoli de toate gradele, a ducerea elementelor de politehnizare şcolile „înalte" cei săraci nu aveau
ţite de calcule / au fost comenzile, ce căuta. Miroseau a balegă şi na­ să nu audă scincetele copiilor ca- ¦
a fost fierăria, care In kilograme leh de momentul acela, clnd sub Un astfel de învăţămînt se mai prac­ crescut considerabil numărul elevilor care promovează, în acelaşi timp a-
e de mărimea a opt cifre, a fost ci­ ochii îngroziţi ai tuturor, riscin- tică astăzi în ţările capitaliste cu sco­ re-i cereau de mîncare. Iată ta- ¦
mentul, lemnăria. Dar cîte n-au du-ţi viaţa, ai salvat o viaţă? Iţi pul de a mutila conştiinţa milioanelor O44 44 444444444444444444444 * titudinea socialistă a elevilor faţă de
fost... Şi a venit omul să unească aminteşti 7 de tineri, de a le încătuşa spiritul pen­ ¦¦ 4 muncă şi păstrarea bunului obştesc. bloul real al comunei Turdaş, în X
fierul cu cimentul, cimentul cu scin­ tru a-i face cit mai docili, supuşi ex­ % .I.n.......a..nul 1938',
dară. Dar voi, oameni ai lui Hauptkorn, ploatării. Acolo încă, şcoala este pusă numărul o% Condiţiile create în cei 10 ani ce care notarul, primarul şi clţiva a-
Laizo, ai lui Cioran, ai lui Malan- în slujba orînduirii nedrepte şi are me­ <¦rş’colilor elementare din re-v% s-au scurs de la proclamarea R.P.R.,
Din plăsmuirea unor minţi lu­ cea, Dorobanţu, Voica, Bach — vă nirea de a sustrage milioanele de ti­ Xvigiunea noastră era de 21, iar % cît şi realizările uriaşe înfăptuite în a- 44? sul fin „al domnişorilor", nu pu­ vuţi huzureau în bine, tiepăsîn
minate, din încordarea mlinilor, sub amintiţi? Vă amintiţi cîte cărămizi neri de la lupta dusă de partidele co­ ceastă perioadă, constituie chezăşia dez­ 4444 tea suporta mirosul acesta. In case
conducerea comuniştilor, oameni aţi zidit, cit fier aţi modelat, clte muniste şi muncitoreşti pentru o viaţă t cel al şcolilor medii de 8. ¦ voltării continuie a învăţămîntului pe­ ¦ ...să spună astăzi Ion Adam, Ni­ du-le de necazurile sărăcimii.
mai tari ca oţelul au ieşit halele cofraje aţi făcut, clte mii, sute de mai bună şi o orînduire mai dreaptă. pinieră de cadre capabile, hotărîte şi colae Mihai, Ion Dudca, ori
(patru), estacadele, căile ferate, pa­ mii, milioane de kilograme de fier Pe de altă parte, rezulwfe acestui în­ ţ i n anul 1957, in regiuneaţ
aţi montat? Vă amintiţi? văţămînt se reflectă în lanţul de eşecuri
şi bătălii pierdute pe tărîmul politicii, t noastră funcţionează 122 X entuziaste.
artei, literaturii şi ştiinţei burgheze, în
¦ şcoli de 7 ani şi 22. şc o li» învăţătorii şi profesorii noştri, în în Turdaşul nou.
întrecerea paşnică dintre lumea socia­
¦X medii. t¦> număr tot mai mare sînt în fruntea viaţa s-a schimbat ¦
listă şi cea capitalistă. luptei pentru traducerea în viaţă a

vilionul social, turnul de răcire... Dai Puteţi zimbi, puteţi fi mlndri, Iii ţara noastră, învăţămîntului i s-a şl studenţilor şl s-au asigurat largi directivelor Partidului şi Guvernului ***
acordat importanţa cuvenită deabia posibilităţi de culturalizare pentru ma­ privind înfăptuirea sarcinilor econo­ t Obidiţii de ieri, martorii marilor mat există nici un neştiutor de *
Intll hala A, carpul principal, aveţi de ce. sele largi populare. mice şi culturale la oraşe şi sate. Cei
după 23 August 1944, clnd i s-a dat un mai mulţi dintre aceştia, prin exem­ % prefaceri, sînt oamenii noi ai zile- carte ? Analfabeţii de ieri, Ion Mun- ţ
clădirea aceea masivă, pitită după Aţi turnat 60.000 m.c. beton, aţi In regiunea noastră, sub îndruma­ plul lor personal, au cîştigat încre­
caracter de masă şi un conţinut nou, rea partidului şi prin grija sfaturilor derea maselor şi sînt urmaţi de ele, X lor de azi. In cîte pagini s-ar pu­ teanu, Gheorghc Şamu şi Nicolae *
coşurile înalte de 98 metri, trei la înălţat 15.000 tone construcţii me­ populare, s-au asigurat largi posi­ situîndu-se astfel în fruntea acţiunilor Lupu au devenit şoferi, Simion Du- ¦>
ştiinţific, prin reforma din 1948. bilităţi de culturalizare pentru masele care au schimbat faţa satelor noastre. ¦¦ tea oare cuprinde viaţa Turdaşu- daş, factor poştal pe comună, iar *
număr, semn că vor fi trei cuptoare, talice, aţi întins 20 km cale ferată. X lui de azi? Poţi să scrii tn puţine
apoi hala C, hala materialelor fie- Clte n-au făcut mîinile voastre, mi­ In cei zece ani de democraţie popu­ largi populare. Ne mîndrim cu realizările înfăptuite
In regiunea noastră, sub îndruma­ în cei 10 ani ai regimului nostru de L rînduri despre viaţa colectiviştilor, Gheorghe Munteanu şi Doina Dră- *
lară au avut loc transformări radicale democraţie populară. Ele sînt fructul
roase, apoi hala D, hala materia­ nunatele voastre mîini / rea partidului şi prin grija sfaturilor muncii noastre şi al ajutorului gene­ ¦ despre şcolile de la Turdaş, Spini goi, care nu puteau să-şi scrie nici *
lelor mărunte, ambele la dreapta Şi cînd peste cttva timp în toate domeniile care ne asigură populare, s-au terminat zeci de şcoli ros acordat de Uniunea Sovietică, pri­ numele, acum citesc ziarele cu
începute prin autolmpunere, s-au e- mul stat socialist care a deschis por­ X şi Pricaz, despre căminele culturale, multă uşurinţă, ba au ajuns să
coşurilor, mai tlrziu hala E, a lin- veţi auzi şuierul -locomotive- condiţii de dezvoltare nemaiîntî Inite fectuat reparaţii capitale şi curente şi ţile istoriei spre o lume nouă şi a de­ interpreteze chiar şi roluri In piese
alte ajutoare menite să le asigure monstrat superioritatea orînduirii so­ X despre belşugul din gospodăriile de teatru.
gotierelor, şi azi, chiar tn zilele Iar şi scrişnetele saboţilor, colo sus, în istoria ţării noastre. condiţii cît mai bune de funcţionare.
Şi în acest an şcolar, au fost asi­ cialiste faţă de cea capitalistă, măci­ L colective şi întovărăşirile agricole, De unde înainte nu era nici mă­
acestea, In faţă de tot, vizavi de ta 7 metri înălţime, pe estacadă; des- gurate toate şcolile cu combustibil şi car o prăvălie (in afară de cir-
multe şcoli cu mobilier nou. Interna­ nată de contradicţii şi în descompu­ ţ despre faptul că nu mai există nici ciumi), acum există în fiecare sat «
blocul C.P.R., in paralel, se înalţă cărclnd materialele, cînd la cota tele şcolare sînt dotate în bună parte
nere. ţ un analfabet ? Nu / De aceea le re-
primii piloni de fier, scheletul vii­ zero, la baza cuptoarelor, trenurile
ţ dăm sub...
¦

4|4 ... O scurtă statistică cooperative bine aprovizionate. X

torului melanjor. vor primi preţiosul oţel, clnd prin - In cei 10 ani de democraţie popu- Pe pămîntul pe care altă dată X

Patra hale închise (A, C, D, E) conducta de un diametru impresio- ¦ Iară, în comuna Turdaş s-au con- îl lucrau în dijmă şi de a cărui *

'ă cincea şi ultima începută, pavi­ nant, va trece gazul metan, să ou mobilierul şi oazarmamentul nece­ Alături de ceilalţi oameni ai mun­ roade nu şe puteau bucura cei ce-l X

lionul social cu două etaje tn roşu, ştiţi că fără voi, fără munca voas­ sar, iar cantinele şcolare cu alimente cii, sărbătorim împlinirea primului de­ ¦ struitpeste 120 decase noi, în munceau, astăzi lucrează cu spor %
estacadele pe terminate, turnul de tră, în locul lor ar fi fost acelaşi
răcire de 35 metri înălţime şi 3.200 laborator pricăjit, aceeaşi haldă şi provizii de iarnă. Exemple de bună ceniu republican, cu bucuria visului rea­ * afară de dependinţe şi casele colectiviştii, înfrăţiţi în muncă, ro- %
gospodărire a internatelor şi canti­ lizat şi nădejdii nestrămutate în tri­ inîni şi maghiari. In trei sate ale L
m.c. capacitate, gata. Decorul impre­ de zgură, aceleaşi mormane de fier nelor avem la Cobra, şcolile medii umful păcii, încrezători în noile zări X renovate. Locul luminii obositoare comunei Turdaş sînt gospodării co- X
sionant parcă te face să uiţi ceea vechi. din Deva, şcoala de 7 ani din Dem- X al lămpilor cu petrol din casele Iective. Despre roadele obţinute de $
X colectiviştilor şi ţăranilor munci- acestea s-a dus vestea pînă depar- ţ
suş, şcolile medii din Alba Iulia şl ale ştiinţei pusă în slujba omului, pen­ X tori din Spini şi Pricaz, l-a luat te. Gospodăria colectivă din Pri- ¦
X becul electric. Nu peste multă vre-
ce constituie de fapt esenţialul: in­ Să ştiţi, şi să fiţi mlndri I în multe alte părţi. tru bunăstarea şi viitorul luminos al
X me (10—15 ianuarie 1958) şi cei caz a devenit milionară, cea din ¦
stalaţiile. A. JURCA A crescut an de an în regimul nos­ poporului romîn, pentru tăria şi feri­
X din Turdaş, cu o singură răsucire Turdaş Intr-un singur an a ridicat ţ
înăuntru, în corpul principal, cup­ tru de democraţie populară numărul cirea Patriei noastre dragi.
X acomutatorului, îşi_t vor lumina ca- construcţii in valoare de peste ¦

torului 1 (oare cîte mii cărămizi X sele.Apoi, locuitoriisatului Pricaz 300.000 lei, iar în satul Spini, bel- ţ
şugu/l iîn case/le coil~ec~tiv1işt:iil*o-r -c-r*e.~ş1t-e a¦
au fost zidite?) i se zideşte bolta 4 sc.e0 pr \or \tl mr y li inn d/ trr if cmu şc cmorar lf na cmonnss tfrr ui liî ti ă/ f , mereu. Pe drumul belşugului au ¦
4
de închidere; la cuptorul II s-a în­ l care în curînd se va da în jolo- pornit şi o parte din ţăranii mun- *
ciiori din Turdaş şi satul Ripaş.
ceput zidăria; la cuptorul III se $ X sinfă.

toarnă fundaţiile: macaralele de ¦¦ Astăzi, oamenii din Turdaş tui

125 şi 270 tone silit montate. L mai sînt nevoiţi să parcurgă kilo- care [şi klucrează pămîntul in co- -V

Măreţe, copleşitoare prin masivi­ X metri întregi pentru a-şi face un mun, în întovărăşirile agricole. *

tate, lucrările îţi împing glodurile consult medical. In sat au dis-

la demiurg, la om, la acel minunat X pensar medical, deservit de un per- O revedere a comunei Turdaş din ¦

om, anonim, care cu preţul nopţilor J sortai competent. Există şi cinema raionul Orăştie, după 10 ani. Ani ¦
de construcţii măreţe, in care oa- %
a odihnei, a renunţărilor, a înălţat ¦*¦ sătesc în Turdaş şi Spini, iar bi­ menii, conduşi de partid, au inlă- ¦
turat pentru totdeauna exploatarea, *
tot ceea ce azi ochiul primeşte cu %¦¦¦ bliotecile nu lipsesc din nici un şi prin munca lor harnică făuresc L
sat. Cu ani in urmă, cei care ci-
atita uşurinţă. 4
viitorul fericit pentru ei şi copii ¦
Iţi aminteşti, tovarăşe . inginer X teau ziare sau alte publicaţii, se lor, pentru toţi cei ce muncesc.

Lulu Călin, de nopţile trecute în * puteau număra pe degete. Azi, în

căutarea soluţiei? Iţi aminteşti? X comuna Turdaş sînt aproape 300 a-

Apa era la patru metri, instalaţia t bonamente la diferite ziare şi revis- N. CAZAN

de drenuri dăduse greş. Iţi aminteşti ¦« te. Şi cum să nu fie aşa cînd nu S. BLADA *¦

Aspect general al şcolii medii de 10 ani din Cugir, nou const ruită

0(XXX5666tX>OOOOCXXXXXX)OOOOCXX»OOOOOOOCX>OOOOOCOOOC^CXXXX. OOOOOCt>COCXXX200COOS3{XXX>OOOOOCOOOCOCOCXCLXXXXÎCLXÎOCCOCOi !X>OCîXXX5C^i^OOSC^t^XX.’COOOOOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX3 CXJOOCCOOOOOOOOOOOOOO

B a z in u l c a rb o n ife r al Văii Jiului — ce sincrone, redresori cu mercur Ne putem mîndri că astăzi, după rii minelor ca şi o serie de alte mă­ fel de cheltuieli pentru prevenirea lor.
RMNV-1000 A şi grupuri convertizoare numai zece ani de Republică populară suri luate în anii regimului democrat In prezent, în afară de stropirea cu
de 85 kW. pentru alimentarea liniilor în minele noastre de cărbuni, alături popular au îmbunătăţit considerabil con­ apă a locurilor de muncă în care se
de minunatele utilaje sovietice, sînt diţiile de muncă în mină, au făcut ca dezvoltă praf de cărbune, spre a se
în anii Republicii populare de tracţiune cu curent continuu, ma­ folosite utilaje miniere moderne, cu munca minerului să devină mai fru­ înlătura posibilităţile de aprindere şi
şini de extracţie automatizate moderne moasă şi mai uşoară. cxplodare a prafului de cărbune S-a in­
înalte calităţi — locomotive electrice, trodus folosirea obligatorie a şisfifică-
Valea Jiului — cel mai mare ba­ WILIAM SZUDER privinţa aceasta progresul făcut în me­ de tipurile 2 BM-42, N.K.M.Z., 2 BL, compresoare, ventilatoare, perforatoare, După specificul muncii şi al locului rii cu praf inert.
zin carbonifer al ţării — ascunde în Director general al Combinatului canizarea proceselor grele de muncă. locomotive cu troley, perforatoare elec­ ciocane pneumatice etc., fabricate în de muncă, muncitorii subterani sînt în­
subsolul său uriaşe rezerve de cărbune. Minerul nu mai este astăzi robul rîz- trice EBR-19, maşini de încărcat ţara noastră, în mare parte după do­ zestraţi cu echipament şi materiale de Pentru protecţia şi securitatea mun­
carbonifer Valea Jiului nei; tipul minerului gîrbovit împingînd PML-5 şi EPM-1, combine, aparataj cumentaţia sovietică. protecţie precum şi cu îmbrăcăminte şi cii minerilor se alocă în fiecare an
Pentru patria noastră, pentru poporul vagonetul pe galerie a dispărut. Mi­ electric de înaltă şi joasă tensiune în încălţăminte de lucru. In timp ce în sume importante (în anul 1957 — de
nostru, aceste rezerve constituie o lera condiţiile de muncă istovitoare nerul devine din ce în ce mai mult Rezultatele obţinute în domeniul me­ trecut mulţi dintre mineri lucrau a- exemplu — s-au alocat 18.897.000 lei)
imensă bogăţie. In trecut, însă bogă­ pentru mineri. stăpîn al unor maşini de înaltă pro­ construcţie normală şi antigrizutoasă, canizării — care, fără îndoială, nu se proape desculţi, azi fiecare muncitor din fondul de producţie şi investiţii,
ţiile subsolului Văii Jiului nu erau ductivitate. In prezent, în Valea Jiu­ transformatoare de forţă şi lumină de vor opri aci — constituie o puternică din subteran este înzestrat cu cască de sume care în trecut intrau direct in
destinate intereselor oamenilor muncii. Partidul şi guvernul nostru au tra­ lui, tăierea cărbunelui în abataje şi la construcţie antigrizutoasă, lămpi de bază pentru a se spori simţitor pro­ protecţie, cu bocanci sau cisme de cau­ buzunarul capitaliştilor.
Minerii care, cu preţul unor eforturi sat sarcina dezvoltării producţiei de înaintări este mecanizată în proporţie mină cu acumulatori, tractoare, cami­ ducţia de cărbune prin creşterea pro­ ciuc, cu salopetă, cojocel-pieptar etc.
fizice extrem de grele — şi de multe cărbune spre a se asigura nevoile de de 100 la sută. S-au obţinut succese oane, instrumente electrice de măsură, ductivităţii muncii. după specificul locului de muncă. Nu­ Ridicarea continuă a nivelului de
ori cu preţul vieţii! — scoteau din cărbune ale ţării, printr-o exploatare deosebit de mari în mecanizarea trans­ material de bobinaj, cabluri electrice mai în primele 9 luni ale anului 1957, trai al minerilor constituie o preocu­
adine această comoară, erau ţinuţi în chibzuită, raţională, a rezervelor exis­ portului : 97 la sută din transportul armate si cauciucate şi altele. Extinderea mecanizării şi electrifică­ s-au cheltuit cca. 4.000.000 lei pentru pare permanentă a partidului şi gu­
cea mai neagră mizerie. tente şi în acelaşi timp prin mijloace subteran şi aproape 80 la sută din echipamentul de protecţie. Efectele a- vernului. Peste vechile colonii cu as­
moderne, mecanizate spre a uşura efor­ transportul în abataje se face mecani­ cestor tnăsuri nu s-au lăsat aşteptate : pect sărăcăcios pătrund noile cartiere
Cît timp au stăpînit în Valea Jiu­ turile fizice ale minerilor. zat. In ultima vreme s-a depus ac­ numărul accidentelor şi îmbolnăvirilor din blocuri cu apartamente spaţioase,
lui, capitaliştii au prădat pur şl sim­ tivitate pentru mecanizarea uneia din­ a scăzut considerabil. Dar măsurile de confortabile. Numai în ultimii 5 ani
plu atît stratele de cărbune d t şi pe Astăzi, după zece ani de la procla­ tre operaţiile care solicită în prezent protecţie a muncii nu se reduc numai s-au construit pentru minerii din Va­
mineri. Ei exploatau cărbunele numai marea Republicii Populare Romîne, pu­ cele mai mari eforturi din partea mi­ la atît. lea Jiului 3247 apartamente în blocuri
tem raporta partidului şi guvernului nerilor : mecanizarea încărcării. Putem şi 540 apartamente în case în şir, că­
acolo unde le erau asigurate profitu­ că s-au făcut paşi însemnaţi în di­ spune că şi aici am obţinut deja unele In fiecare an se cheltuiesc milioane mine moderne pentru tinerii nefamilişti
rile cele mai grase, adică acolo unde recţia aceasta, că în aceşti ani bazi­ realizări: s-a mecanizat încărcarea la de lei pentru construcţii, instalaţii la cu peste 4.000 locuri, cantine la care
nu trebuiau făcute investiţii mari. nul carbonifer al Văii Jiului a luat multe înaintări în piatră iar la unele suprafaţă şi în subteran, menite să iau masa peste 5.000 abonaţi, s-au
Atunci cînd o mină nu mai asigura pro­ o puternică dezvoltare, că în această exploatări se experimentează maşini u- apere sănătatea minerilor. construit şi amenajat băi etc. Costul
regiune minieră au luat o înfăţişare şoare de încărcat cărbunele în abata­ acestor construcţii se ridică la aproape
fituri după pofta lacomă a capitalişti­ nouă şi întreprinderile carbonifere, şi jele cameră, maşini concepute şi con­ In minele din Valea Jiului s-au in­ 300 milioane lei. De asemenea, în ca­
lor ea era închisă şi muncitorii arun­ localităţile muncitoreşti, şi viaţa oa­ struite în Valea Jiului. trodus mii de metri de ţeavă galvani- drul combinatului carbonifer s-au acor­
caţi în stradă. Aşa se explică faptul că menilor. zată prin care se asigură apa potabilă dat credite pe termen lung în sumă de
acum aproape zece ani, la naţionali­ Progresul mecanizării muncii. în mi­ aproape în toate sectoarele. La mina aproape 9 milioane lei pentru constru­
zare, cînd noi am preluat de la ca­ Faţă de acum zece ani, .producţia nele din bazinul carbonifer al Văii Petrila s-a instalat un „solar" unde irea de locuinţe proprii.
de cărbune a Văii Jiului s-a dublat. Jiului este oglindit şi de următoarea muncitorii, după ce au făcut baie, sînl
pitalişti bazinul carbonifer al Văii Jiu­ comparaţie: faţă de 1948, puterea in­ supuşi acţiunii razelor ultraviolete. O Grija deosebită pe care o poartă par-
lui o serie de mine (Vulcan, Lonea In condiţiile avîntului continuu al stalată este în prezent de 3,2 ori niai asemenea instalaţie se va monta şi la lidul şi guvernul pentru ridicarea ni­
I şi f, ş. a.), erau închise cu economiei noastre naţionale, cu spri­ mare, iar producţia de energie electri­ mina Lupeni după terminarea băii noi. velului de trai al minerilor este puter­
toate că stratele de cărbune din raza jinul substanţial al Uniunii Sovietice, că de peste 3,6 ori mai mare. nic oglindită şi de sistemul îmbunătă­
în anii puterii populare a fost re­ In fiecare mină s-au amenajat insta­ ţit de salarizare şi normare a muncii,
lor nici pe departe nu erau complect deschisă mina Vulcan care astăzi pro­ laţii pentru fabricarea apei carbo-ga- care s-a experimentat anul acesta la
exploatate. De asemenea, minele în duce din plin ; s-a dat viaţă de ase­ zoase saline, care se distribuie în mod minele din Valea Jiului. Ciştigul me­
funcţiune erau înzestrate cu utilaje de­ gratuit muncitorilor din şubteran şi în diu realizat de muncitorii mineri a
special celor care lucrează la locuri de crescut de Ia 794 lei cît a fost în luna
modate şi uzate, ceea ce făcea ca menea minelor Lonea I şi Ii, s-a des­ Un sprijin important în electrifica­ munca cu temperaturi ridicate.
munca minerilor să fie istovitoare şi rea şi mecanizarea minelor noastre martie a.c. la 1150 lei în lunile urmă-
lipsită de siguranţă. chis o mină nouă la Uricani, s-au lăr­ ne-a fost dat de Uniunea Sovietică, In trecut, exploziile în minele de
git şi modernizat minele Lupeni, Pe- cărbuni se ţineau lanţ din cauză că (Contmuare in pag. 4-a)
domnii capitalişti nu făceau nici un
Devenind stăpînul bogăţiilor subso­ trila, ş.a. In felul acesta, capacitatea lată numai cîteva din lunga listă de

lului, poporul muncitor nu putea con­ de producţie a minelor din Valea Jiu­ utilaje şi materiale fabricate în U.R.S.S.

tinua această exploatare prădalnică a lui a devenit cu mult mai mare. şi folosite în Valea Jiului: compre-

rezervelor de cărbune, nu putea to- De o importanţă covîrşitoare este în soare de 100 m3. cu motoare electri­