Page 89 - 1957-12
P. 89
Tag. 4' DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 945
Lucrările celei de a doua sesiuni ia a rămas în
a larii Adunări Naţionale a R.P.R. urmă în domeniu!
consfruciislor
In şedinţa de după-amiaza zi ţia electorală Arad vest, regiu navale
lei de vineri au început discuţiile nea Timişoara, Ion Cozma, cir LONDRA 28 (Agerpres). —
cumscripţia electorală Topliţa, Anglia întlmpină concurenţa
asupra proiectului bugetului de regiunea Autonomă Maghiară, crescîndă din partea altor ţări
capitaliste în domeniul construc
stat al R, P. Romîne pe anul ministrul agriculturii şi silvicul ţiilor navale, în special din par
tea Japoniei. Potrivit corespon
1958. turii, Octavian Pop, circumscrip dentului din Glasgow al ziaru
La discuţii au luat cuvîntul lui „Times", Japonia a lansat
ţia electorală Ulmeni, regiunea pe apă în anul 1957 vase cu un
deputaţii Ion Barna, circum deplasament de 2.300.000 tone,
scripţia electorală Lupeni, regiu Baia Mare, Mihai Schuster, cir Preşedintele Sukarno Iii ziar american se pronunţă iar în Anglia au fost lansate
nea Hunedoara, Dumitru Gheor- cumscripţia electorală Dumbră va vizita India vase cu un deplasament de
ghiu, circumscripţia electorală veni, regiunea Stalin şi Isac pentru tratative cu tinlnnea 1.469.155 tone. In timp ce acum
Codreşti, regiunea Iaşi, Nicolae 10 ani Angliei îi revenea 50 la
Hudigreanu, circumscripţia e- Martin, circumscripţia electorală Sovietică sută din producţia mondială de
lectorală Negru Vodă, regiunea Timişoara sud, regiunea Timi vase, in prezent îi revine mai
Constanţa, acad. Şt. Milcu, cir puţin de 20 la sută. Un alt con
cumscripţia electorală Roman, şoara, NEW DELHI 28 (Agerpres). re din Djakarta că preşedintele curent al Angliei este Germa
regiunea Iaşi, Bugyi Pal, cir Sukarno va vizita şapte ţări din nia occidentală care a lansat pe
cumscripţia electorală Sîndomi- ir CHINA NOUĂ anunţă: La in Asia şi Africa. NEW YORK 28 (Agerpres). re să ducă la o reală înţelegere apă in 1957 vase cu un depla
nic, regiunea Autonomă Maghia vitaţia guvernului indian la 7 TASS anunţă; Ziarul „New reciprocă". sament total de 1.200.000 tone,
ră, Maria Petrilă, circumscrip- Comisia juridică a Marii A- ianuarie preşedintele Indone „Nu este adevărată afirmaţia York Journal American" criti „Washington Post and Times He adică cu numai 270.000 tone
ziei Sukarno va vizita New că preşedintele Sukarno a fost mai puţin decit Anglia.
------- --------------------- -fr dunări Naţionale, întrunită vineri Delhi. Atit presa cit şi cercu forţat să părăsească ţara de co că într-un articol redacţional re rald" califică într-un articol re
rile politice din India comentea legii sau de duşmanii săi — centele declaraţii radiodifuzate dacţional declaraţiile radiodifu
a examinat proiectul de lege ză cu mult interes acest fapt. scrie „Statesman“. De fapt, ale lui Eisenhower şi Dulles. zate ale lui Eisenhower şi Dui-
chiar contrarul acestei afirmaţii les ca „deplorabile". „Lumea
pentru graţierea unor pedepse Ziarul „Indian Express" rela este adevărat". După cum s-a Ziarul recomandă ca după o întreagă năzuieşte spre pace,
tează că opinia publică indiană pregătire corespunzătoare „să lumină, speranţe şi promisiuni
şi amnistierea unor infracţiuni. sprijină revendicările Indone mai anunţat — adaugă ziarul se organizeze o conferinţă intre — scrie ziarul — iar preşedin
ziei cu privire la Irianul de preşedinte şi Hruşciov cu ştirea tele a decepţionat-o". Ziarul
------------------------------ vest, plecind de la premisa că — vizita preşedintelui Sukarno aliaţilor S.U.A. „Lumea speră critică „incapacitatea preşedin
pretutindeni colonialismul tre — scrie ziarul — că tocmai o telui" de a se folosi de posibi
Sîmbătă au continuat lucră Luduş — regiunea Cluj, şi Ata- buie lichidat. Ziarul „States- are drept scop să obţină pentru astfel de conferinţă este în sta lităţile existente în domeniul a-
rile celei de-a doua sesiuni a nase Joja, circumscripţia electo man“ anunţă reproducînd o şti sigurării păcii.
Marii Adunări Naţionale a R. P. rală Urziceni — regiunea Bu cauza poporului indonezian spri
Romîne. cureşti, ministrul Invăţămîntului
şi Culturii. jinul ţărilor din Asia şi Africa.
In şedinţa de dimineaţă au
continuat discuţiile asupra pro După citirea şi aprobarea pe Sărbătorirea în U.R.S.S. a celei REALITĂŢI AMERICANE
iectului bugetului de stat al articole a proiectului de lege, de a 10-a aniversări a R.P.
R. P. Romîne pe anul 1958. Marea Adunare Naţională a tre Romîne înrăutăţirea situaţiei muncitorilor agricoli
cut la votul secret cu bile. Marea
La discuţii au luat cuvîntul Adunare Naţională a votat cu MOSCOVA 28 '(Agerpres) transm ite: Opinia publică din NEW YORK 28 (Agerpres)'. „îngrijorarea", dar fără să ia să-şi închirieze braţele o Hună
deputaţii: Anton Vlădoiu, cir 402 voturi pentru şi unul con TASS transmite : In legătură cu Bielorusia sărbătoreşte cea de-a La New York a avut loc o con măsuri practice de îndreptare parte din an.
cumscripţia electorală Mihai tra, legea pentru aprobarea bu cea de a 10-a aniversare a pro 10-a aniversare a proclamării ferinţă organizată de „Frontul a situaţiei.
Bravu —- oraşul Bucureşti, Con getului de stat pe anul 1958, clamării Republicii Populare Republicii Populare Romîne. In naţional al muncitorilor agri Conferinţa „Frontului naţio
stantin Drăgan, circumscripţia Romîne, Ia 27 decembrie a avut biblioteci sînt deschise expoziţii coli" în legătură cu problemele Nici conducătorii sindicatelor nal al muncitorilor agricoli",
electorală Tigveni — regiunea Şedinţa de dimineaţă a luat Ioc la cinematograful „Uran" de cărţi care reflectă succesele muncitorilor agricoli sezroniţri americane, în primul rînd ma deşi a adus la cunoştinţa’ opiniei
Piteşti, Aspazia Vrabie, circum apoi sfîrşit, din Moscova, sub auspiciile Mi obţinute de oamenii muncii din şi ale fermierilor cu venituri rea centrală sindicali Â.F.L’.— publice americane această stare
scripţia electorală Baluşeni — nisterului Culturii al U.R.S.S., R.P.R. în anii puterii populare. mici. Este vorba în special de C.I.O. nu adoptă o poziţie' Hotă- de lucruri, nu a fost în stare să
regiunea Suceava, Ion Dobre, 1k prezentarea filmului artistic ro- In întreprinderi şi în instituţii aproape două milioane de mun rîtă. De fapt, organizarea mun ia măsuri. Conferinţa A.F.L.-
circumscripţia electorală Bol In cursul dimineţii comisia de mînesc „Citadela sfărîmată". au loc convorbiri şi reuniuni citori sezonieri, în majoritate citorilor agricoli din State'e C.LO. nu a fost reprezentată
deşti — regiunea Ploeşti, Flo- politică externă a Marii Adu consacrate acestui eveniment. negri, mexicani, portoricani şi Unite nu a format niciodată un la conferinţă decît de un „obser
rian Dănălache, circumscripţia e- nări Naţionale s-a întrunit în La film au asistat T. Petres- In întreprinderile din Minsk, din Indiile de vest, în perma punct serios pe ordinea ’de zi a vator". Conducătorii sindicali
lectorală Rahova — Oraşul Bu legătură cu răspunsul Marii A- cu, consilier al ambasadei R.P. Gomei, Moghilev şi alte oraşe nenţă în căutare de lucru duşi congreselor marilor sindicate a-
cureşti, Gheorghe Hossu, cir dunări Naţionale cu privire la Romîne în U.R.S.S., şi membri din Bielorusia se ţin conferinţe dintr-un loc într-altul şi plătiţi mericane. In rezoluţiile adoptate pretind că organizarea munci
cumscripţia electorală Cernavo chemarea Sovietului Suprem a! ai ambasadei. In numele locui despre succesele obţinute de oa de A.F.L.—C.I.O. nu se spune
da — regiunea Constanţa, mi U.R.S.S. din 6 noiembrie 1957 torilor Moscovei oaspeţii au fost menii muncii din Romînia în cu salarii de mizerie. Sute ’de nimic despre sindicalizarea a- torilor agricoli sezonieri este
nistrul Construcţiilor şi indu şi la Manifestul Păcii. salutaţi de M. Ladinina, artis construirea socialismului. cestei categorii de muncitor? a-
Tot în cursul dimineţii comi tă a poporului din U.R.S.S. In- mii de asemenea familii rătă gricoli sau a fermierilor cu ve „imposibilă" din cauza nesta-
striei materialelor de construc sia juridică s-a întrunit din nou La Minsk a fost deschisă o nituri mici care sîn'i nevoiţi
pentru a examina în continuare tîmpinat cu căldură de asistenţă mare expoziţie de fotografii cesc din plantaţie în plantaţie. bilităţii lor. Cu toate acestea la
ţie, Maftei Gheorghe, circum proiectul de lege pentru graţie consacrată Republicii Populare
rea unor pedepse şi amnistierea a luat apoi cuvîntul T. Petres- Romîne. Din cînd în cînd în presa ame conferinţă, unii vorbitori au sub
scripţia electorală Tg. Neamţ — unor infracţiuni,
cu, consilier al ambasadei ricană apar ştiri care aruncă liniat că clasa muncitoare esle
regiunea Bacău, Takacs Ludo .. ' .(Agerpres). R.P.R. la Moscova. o lumină asupra soartei neferi singura forţă care va putea
vic, circumscripţia electorală MfNSK 28 (Agerpres) TASS cite a acestor oameni supuşi schimba această situaţie.
Bazinul carbonifer al Văii Jiului — celei mai crunte discriminări’ şi „Perspectivele unui an furtunos
mizerii. Ziarele se văd nevoite
în anii Republicii populare în relaţiile sociale din Statele Unite4'
să dea uneori alarma din cauza
(Urmare din pag. 3-a) dc la regimul burghezo-moşieresc, să împotriva atragerii fărîlor Amaricii NEW YORK 28 (Agerpres). — Ac salariilor şi obţinerea de alte avan
obţinem realizările cu care ne putem Latine îrs blocul mi!litar Nord Atlantic epidemiilor -de poliomielită care centuarea simptomelor de depresiune taje sociale pentru clasa muncitoare.
toare. Sînt mulţi mineri care, desfă- mîndri pe bună dreptate astăzi, vom izbucnesc în lagărele locuite de economică în Statele Unite face să
>urînd o aclivitaie vie în producţie, ob reuşi cu Siguranţă ca, pornind de Ia BUENOS AIRES 28 (Ager „In cazul în care N.A.T.O. va crească temerile a milioane de mun Contradicţiile dintre interesele ma
ţin cîştigtfri lunare de peste 3.000 lei. aceste realizări frumoase, să înfăptuim pres). — In legătură cu planu înghiţi organizaţia statelor a- aceşti nenorociţi. Familii întregi citori americani care se întreabă ce rilor monopoluri şi ale muncitorilor a-
în viitor lucruri şi mai măreţe. rile Washingtonului de a atrage mericane, scrie ziarul, mulţi le va aduce anul 1958. Biroul din mericani au fost concretizate în decla
Cîştigul mediu al muncitorilor mineri in blocul militar Nord Atlantic soldaţi din ţările Americii La sînt nevoite să locuiască în ctte New York al publicaţiei uAgence Eco- raţia făcută de Reuther, preşedintele
din Valea Jiului este astăzi de pesie 3 Minerii au înţeles că toate realiză ţările din America Latină, zia tine vor muri în Asia, Africa şi nomique et Financiere" anunţă că sindicalului muncitorilor din industria
ori mai mare decît în 1951. Aceasta rile care au avut loc în patria noastră rul argentinian „Rezistencia alte regiuni ale lumii pentru a o aşa zisă cameră, iniţial des „perspectivele unui an furtunos în re de automobile) care a spus ta congre
arată în mare măsură progresul făcut sub .conducerea partidului se datoresc Popular" a publicat un articol apăra resursele de petrol con laţiile sociale din Statele Unite în sul AFL-CIO: uSiniem îngrijoraţi de
in ridicarea nivelului de traj material muncii pline de avînt a poporului mun intitulat „America Latină va trolate de imperialismul dola tinată să fie coteţ pentru anima anul ce vine au crescut". Acest lucru oarece marele business îşi rezervă o
al minerilor. citor, însufleţit de idealurile luptei pieri dacă organizaţia statelor le şi lipsită de cele mai elemen îl arată pe de o parie statisticile şi parte disproporţionată din ecânomia
pentru socialism şi pentru pace. americane va intra înN.A.T.O.". rului şi al lirei sterline". tare instalaţii de igienă. Legea comunicatele oficiale care prevăd creş noastră". McDonald, preşedintele sin
In anii republicii noastre populare In articol se subliniază că în Ziarul arată în continuare că terea substanţială a numărului şome dicatului muncitorilor metalurgiştt, a
in Valea jiului, au avut loc mari tran Dc aceea, în acest an ei au pornit cazul in care ţările din America nu acordă nici un fel ’de pro rilor şi pe de alta hotăririle luate la declarat de asemenea că situaţia eco
sformări în domeniul cultural. Institu cu entuziasm la luptă pentru îndepli Latină vor fi atrase în N.A.T.O., in cazul atragerii organizaţiei tecţie acestei categorii de mun receniul congres AFL-C10 anunţlnd nomică este astăzi tot atît de serioasă
tul de mine — unicul institut de învă- nirea sarcinii trasate de Congresul al ele vor fi tîrîte in mod inevita citori. Nu există contracte co deschiderea campaniei pentru mărirea în industria siderurgică ca în timpul
ţămînt superior din ţară care pregă Il-lea al partidului de a intensifica bil într-un război străin de in statelor americane în N.A.T.O. depresiunii economice din anul 1954.
teşte ingineri mineri — a fost adus la lupta pentru sporirea producţiei, pen teresele lor. lective de muncă. Agentul care
Petroşani. In fiecare an el pregăteşte tru ridicarea productivităţii şi reduce „ţările din America Latină vor îi închiriază, adesea un fost de Pentru încetarea războiului
aci, în inima celui mai mare bazin rea preţului de cost al cărbunelui. Re pierde definitiv independenţa din Algeria
carbonifer al ţării, sute de ingineri pe zultatele cu care întîmpinăm cea de a licvent cu mentalitatea unui ne
care-i trimite întreprinderilor miniere. 10-a aniversare a Republicii Populare politică şi economică şi vor fi gustor de sclavi, dictează condi
Ca urmare a acestui fapt, în prezent o Romîne sînt îmbucurătoare. Planul pe o jucărie în mîînile imperialiş ţiile.
singură mină — de exemplu Lonea — întregul bazin Ia producţia globală şi
are mai mulţi ingineri decît existau în la producţia marfă a fost rea'lizat încă tilor". Atunci cînd asemenea matr’a-
trecut în toată Valea Jiului. Pentru mi de la data de 10 decembrie, iar pînă pazlîcuri ies la iveală, reprezen
nerii noştri s-a înfiinţat în Valea Jiului în dimineaţa zilei de 25 decembrie a
un teatru de stat, s-au construit ori s-au fost realizat şi planul anual la pro tanţii oficialităţilor îşi exprimă
amenajat cluburi muncitoreşti în toate ducţia de cărbune brut. De asemenea,
localităţile, s-au deschis numeroase ci creşterea productivităţii cu 10 la sută SCURTE ŞTIRI * SCURTE Ş T IR I PARIS 28 (Agerpres). — Bi partamentul Gare au aprobat
nematografe noi, zeci de biblioteci etc. faţă de anul trecut constituie un suc roul consiliului naţional al pă petiţia biroului consiliului na
ces important. NEW YORK. — La Indianopolis, France Presse numeroase localităţi din ochiului — glaucomui. Oamenii de cii din Franţa face în prezent o ţional al păcii din Franţa în
Desigur, faţă de cerinţele, mereu statul Indiana, s-a deschis congresul centrul şi sudul Franţei sînt inunda ştiinţă sovietici au propus o metodă anchetă in rinduriîe populaţiei care se cere rezolvarea paşnică
cresdnde ale populaţiei noastre minie Nu încape îndoială că minerii noş- anual al asociaţiei americane pentru te în urma ploilor abundente care au originală pentru determinarea tensiu pentru a stabili atitudinea faţă a problemei algeriene. Această
re, ceea ce s-a realizat — cu ţoale că trii, avînd în frunte organizaţiile de propăşirea ştiinţei. Congresul, ale că căzut în cursul uUime or 48 dc «re. nii intraocularc, caracteristică acestei de războiul din Algeria. Potri petiţie a fost sprijinită de ase
reprezintă mult nu ne poate mul partid, vor lupta în anul în care pă rui lucrări vor ţine cinci zile, se va Trenurile care au ples1*» din Paris boli, cu ajutorul unui aparat nou — vit relatărilor ziarului „l’Huma- menea de peste 2.000 de munci
ţumi pe deplin. Dar noi nu ne vom ocupa în special de problemele ener spre Nimes şi Puy de Dome au rămas elecfroclastotonograful, ¦— care o mă nite“, 5.600 de mineri din de tori şi funcţionari din diferite
opri aici. Viitorul ne stă în faţă, el şim cu acelaşi avînt pentru a face giei atomice şi ale spaţiului cosmic. blocate din cauza timrulu' oefavoia- soară cu o tnare precizie.
este al nostru şi ne apare luminos. Deschizînd congresul dr. Paul Seaks, bii. In multe regiuni oraşe întregi au întreprinderi din oraşul Rouen-
faţă cerinţelor dc cărbune sporite ale preşedintele asociaţiei şi profesor Ia rămas fără electricitate, tar la Aubnr-s TOKIO. — După cum relatează zia
Aşa cum am reuşit, pornind de la universitatea din Yale, a preconizai drumurile şi comuntoaple telefonice rul „Japan Times", 7 societăţi mari Puternicul ecou internafional
economici noastre. în special cerinţe- un schimb de experienţă între est şi au fost întrerupte. din Japonia care produc mătase arti al co n fe rin fe i de solidaritate
moştenirea săracă pe care am preluat-o vest în domeniul ştiinţelor teoretice, ficială, care au concediat recent 2700
lor de cărbune cocsificării. ROMA. — Haite de lupi Înfometaţi oameni, intenţionează să concedieze în a ta rilo r A s ie i şi A fric ii
MOSCOVA. — La 26 decembrie, şi-au făcut apariţia în a îumite regiuni luna ianuarie 1958 alte 3000 de mun
Illlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllliillllll'lllllllllllllllllllllllllllllllllllllll^llllllllllll^l^l^ll'lllllllll|lllll^lll^l||llll^llll||l|''ll!li'l!l!'i'll'1 Sovietul Suprem al U.R.S.S. a de ale Italiei ca urmare a valuin de Irig citori. Judecind după informaţiile pre
cernat Institutului da artă „Sulikov" care s-a abălut asupra ţării in re sei creşterea şomajului se constată şi
M S iă i îl din Moscova ordinul „Drapelul Roşu giunea Romagnla superioară, lupii su în alte ramuri ale industriei din Ja NEW DELHI 28 (Agerpres). cauza in propriile lor mâhni".
al muncii" pentru succesele obţinute pătruns în stine şi au sfîşiat mai ponia. Chiar şi potrivit datelor oficia Ziarele indiene au publicat pe In continuare săptămînalul sub
LUNI 30 DECEMBR1E în dezvoltarea artei plastice sovietice multe oi. Pentru- preveii--es pericolu le, numărul total al şomerilor din ţa prima pagină sub titluri ca „Au liniază că „lupta împotriva do
şl pregătirea de artişti plastici lui au fost organizate rinători spe ră s-a menţinut în decursul ultimu început tratativele afro-asiati- minaţiei coloniale a luat un nou
SPECTACOLE Opera : „Ion Vodă ce! Cumplit” de ciale. lui an la nivelul de 400.000 oameni, ce“, „Se accentuează importanţa avînt şi a cuprins noi teritorii".
CINEMATOGRAFICE Gheorghe Dumitrescu; 13,05 Mari or TIRANA. — Cu prilejul aniversării in luna octombrie a sporit pînă la încetării războiului rece şi a Săptămînalul arată că „poporul
chestre de muzică populară romînească; a 10 ani de la proclamarea Republicii RABAT. — 21 de ani Marocul ;iu 500.000 oameni. respectării celor cinci principii indian va sprijini din toată i-
DEVA: Călătorie în tinereţe: 14,00 Muzică uşoară de compozitori ro- Populare Romîne, adunarea generală a mai cunoscut căderi dc zăpadă atil de la Bandung", „Delegaţii in nima hotăririle ce vor fi adop
SEBEŞ: Vînătoarea tragică; SIME- m in i; 15,30 Tribuna R adio; 15,45 Mu a cooperativei agricole din Kelonia a de abundente. In regiunile muntoase, DAMASC. — Ministrul Afacerilor dieni cheamă marile puteri să tate de confer+in*ţă?".
R IA : Intr-un oeas bun ; ORAŞTIE : zică uşoară; 18,20 Prin sălile de con hotârît ca cooperativa să poarte nu situate între Marakech şi Quanzazate, Externe, Salah Bittar a primit la 23 înceteze cursa înarmărilor", ştiri
Din nou împreună; PETROŞANI: cert ale Capitalei; 19,55 Noapte bună mele dc „Prietenia albano-romină". grosimea stratului de zăpadă atinge decembrie delegaţia de ziarişti rotnîni în legătur-ă cu deschiderea con BEIRUT 28 (Agerpres). —
cinema : „Alexandru Sahia' : Fiica co p ii; 23,10 Concert de noapte. Pro în anumite puncte pînă la 6 m. A- şi a avut o convorbire cu ei. ferinţei de solidaritate a ţărilor TASS anunţă : Toate ziarele li
mea trăieşte la V ien a; cinema gramul 11: 1'4,03 Muzică populară ; NEW DELHI. — La 25 decembrie provizionarea minelor de cobalt din Asiei şi Africii care are loc la baneze publică ştiri despre 'lu
„7 Noiembrie" : Căile ' dragostei: 15,30 Muzică populară interpretată de s-a încheiat la Calcuta conferinţa regiune se face cu ajutorul echipelor AMSTERDAA1. — In seara ’'ei de Cairo. Ultimul număr al săptă- crările conferinţei de solidaritate
ALBA IULIA : Thil Buhoglindă ; ILIA: solişti şi formaţii de am atori; 16,20 scriitorilor din întreaga Indie care a de schiori. 26 decembrie a avut loc la Amster minalului „New Age" a apărut a ţărilor Asiei şi Africii.
O mică întîmplare; HAŢEG: Drep Sfaturi gospodăreşti; 17,30 Vorbeşte ţinut trei zile. La conferinţă a parti dam cel de al doilea concert dirijai cu un supliment special în legă
tul de a te naşte ; APOLDU DE SUS ; M oscova; 18,05 Concert de estradă ; cipat un mare număr de scriitori re- MOSCOVA. — Ziarul „Krasnaia de maestrul Constantin Silvestri, ar tură cu această conferinţă, care Ziarul „Telegraph" scrie;
Trei starturi; BARU MARE: Un caz 18,55 Sfatul medicului: „Tratamentul prezentind cele 14 limbi principale Zvezda" relatează că comandantul de tist al poporului din R. P. Romînâ, cuprinde hărţi, fotografii şi ar ..Salutăm conferinţa ţărilor din
în taiga ; BRAD : Thil Buhoglindă ; cu unde ultrascurte; 19,00 Teatru la din India. La 24 decembrie în cadrul escadrilă, maiorul Mihailik a atins <n- în cadrul turneului pe care-1 între ticole despre conferinţă. In edi Asia şi Africa. Fără îndoială că
TEIUŞ : Jertfa supremă ; LONEA: Pri microfon: „Arcul de triumf" scenariu conferinţei a luat cuvintu! primul ml- -Ir-un zbor obişnuit înălţimea de 19 prinde în Olanda. In programul con torialul său care salută deschi reprezentanţii a zeci de popoare
radiofonic de Aurel Baranga; 20,41 nistru Nehru care a cerut scriitorilor km. Zborul a fost efectuat cu un avion certului au figurat lucrări de Dvorak, derea conferinţei, săptămînalul asiatice şi -africane vor adopta
mele bucurii i ZLATNA : O carieră ra Cîntece populare romîneşti; 22,20 Mu să menţină unitatea in ţară şi să de vînătoare cu reacţie obişnuit al Corelli şi Silvestri. Dirijorul romîn a îşi exprimă convingerea că se la Cairo rezoluţii care vor con
zică din operete romîneşti; 22,45 Cîn evite ieşirile pătimaşe în problema ling forţelor aeriene militare ale r,r:nnle) obţinut un strălucit succes. Cei circa „vor lua măsuri în vederea rea stitui o nouă armă puternică
tată. tece din folclorul nou al poporului nos visticei. In cadrul dezbaterilor acestei sovietice. 2000 de auditori prezenţi la acest con lizării unei mai strînse unităţi pentru apărarea independenţei
tru. conferinţe a figurat ia ioo de frunte cert au făcut o călduroasă manifes între popoarele Asiei şi Africii, popoarelor Asiei si Africii.
SELECTIUNI LENINGRAD. — Conici mia oftal taţie de simpatie dirijorului romîn, re- precum şi a altor popoare, ast
DIN PROGRAMUL DE RADIO BULETINE DE ŞTIRI: problema introducerii limbii bindu ea mologilor, care s-a ţinut recent la Le fel incit să fie zădărnicite încer Ziarul „An Nahar" relatează
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; chemindu-1 de nenumărate ori la pu cările imperialiştilor de a obţine că un grup de deputaţi din par
Programul 1 : 6,20 Curs agrozooteh 15,00; 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; limbă oficială. ningrad a fosf consacrată profilaxiei şi dominaţia economică şi milita lamentul libanez şi-au exprimat
23,52 (programul I), 14,00; 16,00; pitru prin aplauze puternice. ră asupra ţărilor slab dezvolta regretul in legătură cu faplnl
nic • 6,35 Jocuri populare romîneşti ; 18,00: 21,00; 23,00 (programul II). PARIS. —¦ După eum transmite tratamentului unei maladii grave a te din Asia şi Africa. Acum po că guvernul libanez are o atitu
poarele Ariei si Africii îşi iau dine indiferentă faţă de conie-
6,45 Muzică uşoară; '7,10 Bună dimi rinţa de solidaritate a ţărilor
neaţă co p ii; 8,30 Muzică simfonică ro- Asiei s<*i Africii.
m înească; 9,15 Muzică populară olte-
n eă scă; 9,30 Colegi de şc o a lă ; 9,55
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 183—189. Taxa plăldă in numerar conform aprobării Direcţiunii Genera'; . i l R. nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949 — j'iparul: I- mierea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.