Page 90 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA l
Anul IX Nr. 946
H^m;r?r.resg^
Pe întinsul regiunii noastre
tooooo<.o <x >o <x >o o <x ><x ><x >o <x >o o o o o <x >o c k x ><x ><>o <><>o o 'C><><>o <><x >o <><x >c 1 5 0 0 < W > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X X X > 0 0 < X X X > 0 < a succeselor obţinute în cei zece practicii in producţie a studen­
Se dezvolta proprietatea obşteasca
din întovărăşiri
De surind în Orăştie a avut loc o
şedinţă la care au participat toţi pre­
şedinţii întovărăşirilor din raion. In
această şedinţă s-a analizat felul în
care au fost realizate planurile de pro­
ducţie pe anul 1957 şi s-au discutat
măsurile ce trebuie luate pentru îr«i
tocmirea planurilor de producţie pe
anul 1958.
Cu acest prilej au fost scoase în
evidenţă realizările obţinute de înto­
vărăşirile din raion. Întovărăşirea zoo­
tehnică „23 August" din comuna Bal-
şa, şi-a format de exemplu un fond
de bază care constă din 212 oi. In
afară de aceasta a construit un sai­
van şl a cumpărat maşini şi diferite
unelte agricole, care de asemenea con­
stituie proprietatea obştească a înto­
vărăşirii, Pe lîngă acestea întovărăşi­
ifiViKil?^ 6 0 SP0 î?KB!tt0 t l î 0 tlCTIVţ
Bilanţul unei munci
rodnice
La gospodăria agricolă colectivă din
Sintandrei, raionul Hunedoara, s-au
obţinut în acest an rezultate din cele
mai bune. Producţiile realizate la toa­
te culturile au depăşit cu mult preve­
derile planului de producţie. Aceasta
ca urmare a executării lucrărilor agri­
cole Ia timp şi în bune condiţiuni, cu
ajutorul maşinilor şi tractoarelor de
la- S.M.T.
Graiul cifrelor
Colectiviştii au recoltat cîte 2.224 kg
griu la hectar, 2.376 kg orz, 5.524 kg
V km s tiH ic ţil
Wm 1950num m 1957,
în valoare de 325.0Z6.CIOO lei.
DUPĂ UN CU G IRU L
D ECENIU
Aşezat sub poalele munţilor Sebe­
şului, înlr-o pitorească regiune, Cu-
girul capătă o strălucire deosebită.
Ani de-a rindul această comună, îm­
preună cu uzina, au fost mijlocul de
îmbogăţire al capilalişiilor. Comuna
rămînea insă aceeaşi, sărăcăcioasă,
cu străzi înguste, pline de bălţi şi
noroi, cu case mici şi înghesuite. In
jurul uzinei un cîmp libert plin de
bălării, complecta acest „decor" al
oremilor irecule.
Dar ioate acestea sini acum de do­
meniul trecutului. Cugirul — ca
multe alle centre industriale ale pa­
triei noastre — a fost in anii regi­
mului de democraţie populară marto­
rul unor mari transformări.
Comuna de ieri —
orăşelul de mîine
Pină acum şapte ani în Cugir nu
se.formaseră prea multe ¦lucruri ¦noi.
Se amenajaseră străzile, s-a reparat
cltibtii-cinema, uzina s-a -modernizai
şi dotat cu maşini de înaltă produc­
tivitate.
Incepînd cu anii 1949—1950, Cti-
girul a devenii insă un vast şantier
de construcţii. Constructorii au înce­
put ridicarea unui adevărat oraş
muncitoresc. S-ă început "construcţia
•¦w-.
Luni 30 decembrie 1957
rea din Balşa a reuşit să ramburseze
împrumuturile contractate la bancă,
împărţind în acelaşi timp şi întovără-
şiţilor importante cantităţi de lînă şi
brînză.
A4ai sînt şi alte întovărăşiri care au
reuşit să dezvolte fondul de bază. în­
tovărăşirea agricolă „Drumul belşugu­
lui" din Rîpaş are un fond de bază
în valoare de 9.000 lei, iar întovără­
şirea „Progresul” din Sărăcsău are un
fond de bază în valoare de 6.000 lei.
Este demn de urmat şi exemplul în­
tovărăşirii „1 Mai” din Sibişel, care
în momentul de faţă are o turmă de
150 oi proprietate obştească şi care
construieşte un saivan şi o magazie cu
forţe proprii.
VICTOR TOBESCU
corespondent
porumb 16.194 kg cartofi, 48.000 kg
sfeclă furajeră şi 28.000 kg sfeclă de
zahăr Ia ha.
De remarcat că depăşirile de plan
la toate culturile sînt cuprinse între
500-20.000 kg.”
In urma acestor venituri s-au re­
partizat colectiviştilor pentru fiecare zi trucţia clădirii creşei s-a cheltuit
muncă 5,500 kg gnu, 10 kg porumb,
2,300 kg orz, 0,400 kg. floarea-soarelui,
10 kg sfeclă furajeră, 5,500 kg car­
tofi, 8 lei şi alte produse care eva­
luate în bani se ridică la suma de 59
lei Ia zi-muncă,
de blocuri pentru muncitori, magazi­
ne, cantină, şcoală ele.
Şi iată că după niunat şapte ani
bilanţul realizărilor din Cugir este
foarte bogat. Aici s-a construit un
cartier de blocuri cu peste 250 apar­
tamente, 5 blocuri pentru necăsăto­
riţi cu peste 800 de locuri, un bloc
cil 36 garsonierei cil şi un mare nu­
măr de locuinţe individuale.
Pentru o cit mai bună deservire ă
muncitorilor a fost construit un ma­
gazin modern alimentar. Muncitori­
lor de aici, le-a fost pusă ta dis­
poziţie o cantină modernă, dotată
cil cel mai modern aparataj. Zilnic
aici iau masa circa 700 muncitori.
Copiii muncitorilor învaţă azi in
tr-o frumoasă şi spaţioasă şcoală de
10 ani, dală de curind in funcţiune
Străzile noului cartier, pavate, cil
spaţii verzi, sînt astăzi asemănătoa­
re unor frumoase bulevarde din oră­
şele patriei noastre.
Cil fiecare an însă bilanţul de rea­
lizări se îmbogăţeşte.
Pentru sănătatea
oamenilor
In anii regimului de tristă aminti­
re, la Cugir asistenţa medicală mi a
constituit htcicînd 6 problemă. Un
singur medic şi acesla lucrînâ în
¦I' -•'•.vr---- y^NZ-V
Lucrările celei de a dusa se in i
Q9B3IS2SBE9355 I
Şi-au îndeplinit de patru ori
angajamentul
In cinstea celei de-a 10-a aniversări bune. Raportînd această cantitate la
a proclamării Republicii Populare Ro-
inîne, brigăzile de mineri din abatajul
complex nr. 13 al sectorului IV de
la exploatarea Aninoasa, conduse de
Gheorghe Barzu, Petru Borodi şi Gri-
gore Hodoş, au extras pînă la 28 de­
cembrie peste plan 1.617 tone de căr­
Realizări însemnate
din fondul întreprinderii
Fabrica de hîriie „1 Mai" Pelreşti,
îndeplinind şi depăşind indicii de
plan pe anul 1957, a avut posi­
bilitatea de a avea un plan de ve­
nituri şi cheltuieli la fondul între­
prinderii de 412.000 lei, din care sold
din anii precedenţi 251.000 lei şi
161.000 lei din beneficii planificate
pe anul 1957.
Repartizarea suinei de 412.000 lei
s-a făcut în conformitate cu hotărî-
rile care privesc folosirea acestui
fond, în felul următor: 25 la sută
premii şi ajutoare salariaţilor.şi 75
la sută pentru construcţii de locuin­
ţe şi acţiuni social-culiurale. Astfel,
pentru stimularea salariaţilor cu re­
zultate bune în muncă, .s-a cheltuit
suma de 102.000 lei. Pentru cons­
suma de 70.000 lei, pentru amena­
jări şi reparaţii la locuinţe, canti­ in muncă întreprinderea şi-a asi­
nă şi altele, 59.000 lei, pentru cons­
trucţii de locuinţe s-a alocat suma
de 80.000 leit coslume pentru e-
chipa artistică 32.000 lei, acţiuni
1 »« #-« «-•-» H I-I I M I « l'l ** «*•' beneficiul secţiei de bunuri de larg
culMam I k t i m
UN VIITOR ORĂŞEL
p e h a rta T ă r ii
condiţii rudimentare, fără spaţiu şi
apara1ura strict necesară.
Cu toiul deosebite sînt azi condi­
ţiile în care se desfăşoară asistenţa
medicală. Astăzi, peste 20 medici ve­
ghează la sănătatea oamenilor. In
domeniul saniiar s-au construit în
Cugir o policlinică modernă, cu 9
secţii, ca radiologie ,O.R.L., chirur­
gie, stomatologie, cit şi 4 cabinete
de interne. Fiecare secţie esie con­
dusă de medici specialişti. De ase­
menea, în acest an s-a dai în folo­
sinţă un spital-slaţionar cu 150 pa­
turi.
Penlru muncitorii care lucrează
la locuri cu muncă grea, a fost ame­
najat un sanatoriu de noapte cu 22
pături. Condiţiile deosebite, îngrijirea matograf. Sala a fost amenajată. Aici
acordată aici muncitorilor, face că
aceştia să-şi reconforteze forţele.
In fiecare an zeci de muncitori, in­
gineri, tehnicieni şi funcţionări îşi
petrec concediut de odihnă în sta­
ţiuni ' balneo-ciiihciterice. Numai ia
Casa de Odihnă a întreprinderii din
staţiunea Geoagiu-Băi, în' fiecare cui
circa 80 de muncilori îşi petrec iii
mod plăcut' concediu!.' Penirii bol­
năvii de r'euinatisnii conducerea între­
prinderii s-a îngrijit de tratamentul
lor id 'staţiunea Miercurea-Băi.
Şi copiilor Ii se asigură în vacanţă
¦IZK 'STA. V-V V-l.-xr'Vv— -.j v s /.V 'V V --I-Xr-' —xAx, ¦-vA'v -'n
a Marii Minări liaţionaie a R. p. R.
Sîmbătă au continuat lucră- public» Populare Romîne. supra proiectului bufetului d*
iile celei de-a doua sesiuni a In şedinţa de dimineaţă a stat al R. P. Romîne pe anul
Marii Adunări Naţionale a Re- continuat discuţia generală a- 1958.
Cuvîntul deputatului A ta n a s e Joja,
4 pagini 20 bani re g iu n e a B u cureşti, m in is tru l In v ă jă m în fu lu i şi C u ltu rii
Făcind o amplă prezentare mare grijă pentru organizarea In decurs de zece ani activi­
tatea pe plan editorial a luat
ani care au iredut de la procla­ ţilor. un puternic avînt. A apărut o
marea R. P. Romîne în dome­ bogată literatură beletristică o-
niul dezvoltării invăţămîntului Statul nostru a aplicat cu riginală.
şi culturii, vorbitorul a arătat consecvenţă şi în învăţămînt ca
şi în alte domenii, politica le­ Ministerul Invăţămîntului şi
între altele:
ninistă în problema naţională.
Folosindu-se experienţa pro­ Arfa şi cultura au suferit o Culturii are datoria să traducă
priei noastre pedagogii progre­ schimbare fundamentală căpă- în viaţă directivele partidului
siste şi a pedagogiei sovietice, tînd o orientare şi un conţinut şi guvernului, folosind într-o
conţinutul invăţămîntului şi nou. Devenită un bun al ma­ măsură mai mare şi cu mai
angajamentul pe care şi l-au luat, se procesul instructiv-educativ a selor arta cunoaşte o largă răs- multă pricepere decît pînă a-
constată că harnicii mineri din bri­ căpătat o fundamentare ştiinţi­ pîndire şi -popularitate. cum, marile posibilităţi pe care
găzile mai sus amintite şi-au înde­ fică. i le pune la dispoziţie statul de­
plinit de patru ori angajamentul. Rezultatele pozitive ale miş­ mocrat popular. Pină astăzi Mi­
Incepînd cu anul 1955— 1956, cării teatrale, şi muzicale din nisterul Invăţămîntului şi Cul­
întregul colectiv al sectorului IV, este învăţămîntul elementar de 7 ţara noastră s-au oglindit în turii nu a reuşit să despovăreze
în prezent fruntaş pe exploatarea mi­ ani a devenit general şi obli­ succesele strălucite pe care le-au programele de învăţămînt şi ca­
nieră Aninoasa. gatoriu în oraşe, centre munci­ repurtat colectivele noastre de drele didactice, n-a reuşit să
toreşti şi centre raionale. artă în turneele tăcute în Eu­ organizeze un control mai te­
ropa şi în alte continente, în meinic al unităţilor de învă­
Repartizarea teritorială a re­ premiile şi medaliile obţinute ţămînt, n-a reuşit să stabilească
ţelei şcolare nu este încă în de­ de artiştii romîni la diferite con­ o legătură mai bine organiza­
sportive 14.000 lei, pom de iarnă V plină concordanţă cu necesită­ cursuri internaţionale. tă cu staturile populare.
15.000 lei, îmbunătăţirea mesei ia ţile de şcolarizare a elevilor.
cantină şi cheltuielile de regie, su­ Creşterea numărului de elevi so­ Centrul de producţie cinema­ Considerăm că proiectul de
ma de 40.000 lei. licită o creştere corespunză­ tografică de la Buftea, creat'in buget corespui. nevoilor reale
toare a volumului de localuri anii de democraţie populară, ale construirii socialismului în
pentru şcoli. Staturile populare dotat cu utilaj şi aparatură mo­ general şi în particular ale de-
şi Ministerul Invăţămîntului şi dernă stîrnesc astăzi admiraţia săvîrşirii revoluţiei culturale în
Culturii trebuie să rezolve a- specialiştilor străini care ne vi­
Fondul întreprinderii a avut un ceastă problemă. zitează ţara. Totuşi, în raport ţara noastră şi de aceea îl votez
rol mobilizator pentru întreg colec­ Se impune ca Ministerul In- cu mijloacele puse la dispoziţia cu încredere, luîndu-mi angaja­
tivul de salariaţi în ce priveşte rea­ cinematografiei, trebuie să măr­ mentul ca Ministerul Invăţă-
lizarea şi depăşirea tuturor indicilor văţămîntului şi Culturii să do­ turisiri că Ministerul Invăţă- mîntului şi Culturii să lichideze
de plan. Planul de producţie a fost vedească o mai mare grijă pen­ mîntului şi Culturii şi cineaştii în timp util lipsurile sale şi să
îndeplinit valoric în ziua de 13 de­ tru dotarea laboratoarelor cu
cembrie, a.c., iar cantitativ în ziua aparatura şi substanţe care să noştri n-au reuşit încă să dea realizeze sarcinile pe care i le
de 18 decembrie 1957. Acum se satisfacă toate cerinţele ştiin­ trasează partidul, guvernul şi
munceşie cu avîrd pentru a se da ţei şi tehnicii moderne, o mai o producţie totdeauna corespun­ Marea Adunare Naţională.
cit mai multe produse in contul a- zătoare.
nului viilor.
Cuvîntul deputatului Mihail Cruceanu
Preţul de cost a fost realizai, iar
din beneficiile peste plan va reveni la d e c la ra ţia M a rii A dunări N a ţio n a le a R e p u b lic ii P o p u lare R o m în e
fondului întreprinderii, Ia 31 decem­ cu privire la chem area penfru pace a S ovietului Suprem al U .R .S .S .
brie 1957, suma de 300.000 lei.
Printr-o bună gospodărire a acestui
fond şi prin rezultate bune obţinuie
Tovarăşi deputaţi, prilejul consfătuirii acestora în­ boiul rece, punînd astfel în pri­
tovarăşe deputate, tre 9-11 mai 1957, la Berlin. mejdie pacea şi securitatea po­
gurat şi fondul necesar pentru anul poarelor, menţinînd şi agravînd
1958. In conformitate cu ordinea de Luînd în studiu chemarea So­ pericolul unui război nuclear,
zi adoptată vă prezint raportul vietului Suprem al U.RiS.S. şi care ar provoca întregii omeniri
In afară de Jondiţl întreprinderii, comisiei de politică externă a totodată declaraţia comună a re­ nenorociri şi distrugeri ce de­
fabrica de hîrtie „1 Mat“ Pelreşti a Marii Adunări Naţionale cu pri­ prezentanţilor parlamentelor R. păşesc orice previziuni.
mai avui în anul 1957 fonduri din vire la chemarea Sovietului Su­
prem ăl Uniunii Sovietice din P. Polone, R. D. Germane şi Re­ Ţinînd seama de faptul că in
publicii Cehoslovace, Comisia de
J consum din deşeuri. Din acest fond
politică externă constată că a-
* s-a realizat: o maşină pentru con­
fecţionat spirale din sîrmă penlru
caiete, o maşină pentru perforat ca- 6 noiembrie 1957 cu privire la ceste documente corespund pe actuala situaţie internaţională e-
ietei o bandă de- transport mecanic declaraţia comună a prezidiilor deplin intereselor fundamentale xistă premise favorabile pentru
pentru descărcat caolina din vagoa­ reprezentanţelor populare supre­ ale poporului nostru şi politi­ consolidarea păcii şi dezvoltarea
ne. Penlru îmbunătăţirea calilăţii me ale R. P. Polone, R. D. Ger­ cii externe a statului romîn de­ colaborării între popoare, che­
s-au fabricat coperte mai bune pen- j mane şi Republicii Cehoslovace mocrat popular. marea Sovietului Suprem ai
Iru bunuri de larg consum şi sini
în curs de lansare noi produse care din 11 mai 1957, Socotind că Marea Adunare U.R.S.S. constituie un puternic
se vor prezenta sub o formă fru­ In sesiunea jubiliară, consa­ Naţională a R.P.R. trebuie să-şi apel către forţele iubitoare de
moasă şi la un preţ redus. facă auzit cuvîntul său în ches­ pace din întreaga lume, de a
crată aniversării a 40 de ani tiunea păcii şi a războiului, ca nu-şi cruţa eforturile în vederea
Penlru premii date muncitorilor de la Marea Revoluţie Socia­
şi tehnicienilor s-a cheltuit o sumă
de 70.000 lei, iar pentru acţiuni listă din Octombrie, Sovietul fiind cea mai arzătoare proble­ apărării păcii, întăririi încrede­
sociale, o sumă de 42.000 lei, din Suprem al U.R.S.S. a adoptat o mă la ordinea zilei, Comisia de rii şi colaborării între state.
caic scaune pentru cinematograf iii chemare către oamenii muncii, politică externă a întocmit şi
valoare de 25.000 Lei şi penlru ame­ oamenii politici şi activişti pe adoptat cu unanimitate de vo­ Principiile şi propunerile din
najări la dispensar şi cabinetul deii- tărîm obştesc, oamenii de ştiin­ turi, un proiect de declaraţie cu chemarea Sovietului Suprem al
iar, suma de 17.000 lei. Im direcţia ţă şi cultură parlamentele şi privire la documentele arătate U.R.S.S. exprimă întocmai prin­
guvernele din toate ţările lumii. mai sus, proiect pe care-1 supu­ cipiile după care se conduce şi
gejnehrală,i sh-a văirlsa.i suma de 210.000 ne aprobării Marii Adunări Na­ pe care le aplică cu consecven­
Prin această chemare, se a- ţionale. ţă Republica Populară Romînă
lei penlru înfiinţarea de noi secţii dresează, în mod solemn, tutu­ încă de la proclamarea ei. A-
in sectorul hîrtiei. ror popoarelor, un apel de a Ingăduiţi-mi să dau citire a- ceasta orientare corespunde in­
GHEORGHE CIUCH1
contab'l şef
întreprinderea „1 Mai" Petreşti
1 ! t t H I H - ® - e f ! U / o-*-» trece la noi acţiuni în apărarea cestei declaraţii. tereselor fundamentale ale po­
' L- ‘ păcii, de a dezvolta şi întări DECLARAŢIA MARII ADU­ porului romîn.
-AvV <f\s—NA'
prin toate mijloacele, prietenia NĂRI NAŢIONALE A REPU­ De aceea, Marea Adunare Na­
şi colaborarea între popoare. BLICII POPULARE ROMÎNE ţională a R.P.R., luînd cunoş­
CU PRIVIRE LA CHEMAREA tinţă şi de declaraţia comună a
Chemarea Sovietului Suprem, PENTRU PACE A SOVIETU­ prezidiilor reprezentanţelor popu­
alături de apelul penlru pace a-
doptat recent la Moscova de re­ LUI SUPREM AL U.R.S.S. lare supreme a R. P. Polone,
de vară, zile plăcute în tabăra uzinei prezentanţii a 64 de partide co­ Marea Adunare Naţională a R. D. Germane, Republicii Ce­
din comuna Săsciori, raionul Sebeş
muniste şi muncitoreşti- din toa­ Republicii Populare Romîne, în­ hoslovace, îşi exprimă deplina
Cazinoul patronilor —
cinematograful te ţările lumii, constituie un în­ trunită în sesiunea din 28 de­ sa adeziune la acest important
muncitorilor
demn ia luptă perseverentă pen­ cembrie 1957 a luat cunoştinţă document. *1
Viaţă culturală nu a existai aici.
in trecut muncitorii nu aveau posi­ tru coexistenţa paşnică, pentru şi a dezbătut chemarea Sovietu­ Republica Populară Romînă a
bilitatea să citească o carie sau să
vizioneze lin spectacol. In cazinou! reducerea generală a armamen­ lui Suprem al U.R.S.S., adresa­ depus şi depune toate eforturile
patronilor nu era permis accesul
nici unui muncilor. Filmele şi spec­ telor şi forţelor armate, penlru tă popoarelor parlamentelor şi pentru a contribui Ia dezvolta­
tacolele artistice erau prezentate doar
pentru patroni şi „antenele“ lor. interzicerea armei atomice şi cu guvernelor din toate ţările lu­ rea procesului de destindere în
Astăzi însă, sala vechiului cazinou hidrogen, pentru ajungerea la mii, pentru întărirea neîncetată relaţiile internaţionale. Ea a ini­
s-ă transformat inlr-un frumos cine­
un acord în vederea încetării a cauzei păcii, pentru dezvolta­ ţiat acţiuni diplomatice şi a dez­
muncitorii vizionează filme sau spec­
tacolele prezentate de formaţiile, lor imediate a experienţelor cu ar­ rea prin toate mijloacele a prie­ voltat relaţii multilaterale cu
culturale. •
ma atomică şi cu hidrogen, pen­ teniei şi colaborării între popoa­ toate ţările, indiferent de orîn-
In cadrul clubului funcţionează. o
bibliotecă cu peste 27.000 volume, tru crearea unui sistem de secu­ re. . duirea lor politică şi socială,
cărţi diferite. Tot pe Ungă club, ac­
tivează o echipă de cor, una de tea­ ritate colectivă în Europa şi Republica Populară Pomină care au dorit acest lucru.
tru, 'de dansuri ¦şi o fanfară, care
desfăşoară o bogată activitate. Asia şi pentru dezvoltarea legă­ duce o politică de pace şi co­ Exprimînd năzuinţa de pace a
"k turilor economice şi culturale laborare cu toate ţările, se pro­ poporului romîn, Marea Adunare
Pe zi ce trece iot thaî, mult vedieă
comună Cugir capătă aspectul unul între state, în vederea întăririi nunţă hotărît pe calea tratative­ Naţională a R.P.R. sprijină che­
orăşel modern, unde oamenilor le
sînt create condiţii din ce in ce mai încrederii între popoare. lor pentru încetarea cursei înar­ marea pentru pace a Sovietului
bune,
In cursul lunii iunie a aces­ mărilor şi interzicerea armelor Suprem al U.R.S.S., îşi expri­
tui an mareşalul Seimului R.P. atomice. mă speranţa că ideile şi propu­
Polone a trimis preşedintelui Această politică corespunde nerile cuprinse în acest docu­
Marii Adunări Naţionale , rB aspiraţiilor şi intereselor tuturor ment, vor găsi un răsunet larg
R.P.R. o scrisoare prin care face popoarelor lumii. In calea Înfăp­ in parlamentele tuturor ţărilor.
cunoscut în mod ofici a>l5 textul, tuirii ei stau însă anumite cer­ Poporul romîn va depune şî
declaraţiei comune a reprezen­ curi conducătoare din ţările oc­ pe viitor eforturi sporite pentru
tanţilor parlamentelor R'. P. Po­ cidentale, care nu vor să renunţe a contribui în mod activ la tra­
lone, R. D, Germane şi Repu-, la politica de pe poziţii de for­ ducerea în viaţă a măreţei cauze
Bjitii Colioslova.ee, Adoptată cu ţă, la cursa înarmărilor, Ia răz a popoarelor — pacea în lume.