Page 91 - 1957-12
P. 91
Pag. 2 DRAMUL SOCIALISMULUI ' Nr. 9 4 6
Raport a s u p r a proiectului bugetulu 1o cLP OQ ta t
\J
al R e p u b l i c i i Populare R o m î n e p e (m u l 1958
prezentat de tov. Aurel Vijoli, ministru! Finanţelor
Tovarăşi deputaţi, In regiunea Constanţa şi în unele zînd şi o rezervă ia dispoziţia comi loace băneşti cerute de dezvoltarea liarde lei pentru finanţarea agriculturii In acest fel, statul va putea pune Cu toate acestea, la Ministerul Con
raioane din alte regiuni, sectorul coo tetelor executive ale sfaturilor popu economiei naţionale şi de creşterea ni şi silviculturii, din care 4,4 miliarde la dispoziţia oamenilor muncii mai strucţiilor şi Materialelor de Cons
velului de trai, se impune conducerii lei de la buget.
Din însărcinarea Consiliului de Mi peratist cuprinde întreaga ţărănime lare. multe bunuri de consum şi va asigura trucţie, la celelalte ministere care au
niştri vă prezentăm spre examinare şi muncitoare; peste 48 la sută din su In anul 1958, veniturile băneşti ale ministerelor, direcţiilor generale şi în După cum s-a mai arătat, gospodă industriei baza de materii prime de ca întreprinderi de construcţii ca şi ia
aprobare proiectul bugetului de stat prafaţa agricolă a ţării aparţine secto populaţiei cresc cu peste 5,1 miliarde treprinderilor examinarea atentă a con riile agricole de stat au pus la dispo re are nevoie. trusturile de construcţii locale, s-au
al Republicii Populare Romîne pe anul rului socialist. lei, prin extinderea îmbunătăţirii sa diţiilor de producţie şi desfacere a ziţia statului, în 1957, o cantitate de Tovarăşi deputaţi, menţinut unele din deficienţele cons
1958. larizării, asigurarea sumelor necesare mărfurilor, precum şi luarea de mă cereale mai mare decît cea planificată tatate în anul trecut.
Desfiinţarea cotelor obligatorii la pentru achiziţionarea unui volum spo suri pentru înlăturarea lipsurilor şi a- şi au contribuit la mai buna aprovi In anul 1958, "olumul mărfurilor a-
Cu atest prilej, potrivit legii bu majoritatea produselor agricole şi rit de cereale etc. sigurarea creşterii rentabilităţii între zionare a oraşelor şi centrelor munci limentare şi industriale ce se vor vin Termenele de punere în funcţiune nu
getare, vă supunem spre aprobare exe îmbunătăţirea preţurilor de contrac toreşti cu legume şi zarzavaturi. de populaţiei prin comerţul socialist au fost respectate în toate cazurile.
cutarea definitivă a bugetului pe anul tare şi achiziţie, precum şi întărirea Pentru a asigura importantele mij- prinderilor. va creşte cu 4,2 miliarde lei, adică cu Cele mai importante rămîneri în ur
1956 şi vă prezentăm darea de seamă bazei materiale a agriculturii au creat Multe din gospodăriile agricole de 12% faţă de anul 1957. mă ale planului de punere în func
asupra executării preliminate a buge condiţiile necesare pentru creşterea Veniturile bugetului de stat stat, care în anii trecuţi îşi soldau ac ţiune au avut: Ministerul Construc
tului pe 1957. producţiei agricole şi a veniturilor tivitatea cu pierderi, în acest an vor Creşterea puterii de cumpărare a ţiilor şi Materialelor de Construcţie,
ţărănimii. Veniturile bugetului de stat pe 1958 scă beneficiile prevăzute, ceea ce le-a avea beneficii. Astfel sînt gospodăriile populaţiei dă naştere unor cerinţe noi Ministerul Industriei Grele, Ministerul
Conform contului de execuţie, bu cresc cu 6,6 la sută faţă de 1957, din asigurat sporirea însemnată a fondu agricole de stat Mînăstirea, Dragalina, şi variate, de care trebuie să se ţină Minelor şi AAinisterul Industriei Bu
getul de stat pe anul 1956 a fost e- Pe baza realizărilor obţinute în dez sectorul socialist al economiei naţio lui întreprinderii şi îndeplinirea la timp Ivăneşti (din regiunea Bucureşti), Să- seama. Ministerele producătoare de bu nurilor de Consum.
xecutat la venituri în sumă de 42,474 voltarea industriei şi agriculturii, des nale obţinîndu-se 90,9 la sută dfn to şi integral a obligaţiilor faţă de bu hăteni şi Valea Călugărească (din re nuri de larg consum şi Ministerul Co
miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă facerea mărfurilor prin comerţul de talul veniturilor. get. giunea Ploeşti), Iţcani şi Albeşti (re merţului au datoria să ia măsuri pen Rămînerea în urmă a planului de
de 41,935 miliarde lei, înclieindu-se cu stat şi cooperatist a crescut ou peste giunea Suceava). tru ca în viitor să înlăture acele lip punere In funcţiune se datoreşte în
un excedent de 539 milioane lei. 4 miliarde lei faţă de M>56, adică cu încasările din impozitut pe circula Sînt însă departamente unde sarcinile suri care mai dăinuie în aproviziona primul rînd neîntocmirii la timp a
13,5 la sută. ţia mărfurilor se ridică la suma de de reducere a preţului de cost n-au Cu toate acestea, ţinînd seama de rea populaţiei cu unele produse. documentaţiei. Lucrări importante se
In anul 1957, ca urmare a măsuri 16,9 miliarde lei, Ia nivelul realizări fost îndeplinite în întregime, fapt ce investiţiile mari care s-au făcut şi se execută pe bază de documentaţie par
lor luate de guvern pentru îndeplini Realizările obţinute pe tărîm eco lor anului 1957. a dus la nerealizarea beneficiului pla fac pentru înzestrarea gospodăriilor a- In anii puterii populare activitatea ţială, ceea ce nu permite o bună or
rea sarcinilor trasate de Congresul al nomic au determinat executarea buge nificat. Printre acestea se numără de gricole de stat cu tehnica modernă, cooperaţiei de consum s-a dezvoltat, a- ganizare a şantierelor, duce la întîr-
11-lea al Partidului Muncitoresc Ro- tului de stat pe 1957 în condiţii mai Cifra încasărilor din impozitul pe partamentul Construcţiilor, care în loc de faptul că însăminfarea porumbului jungînd ca în 1957 desfacerile de măr zierea punerii în funcţiune a capaci
min şi de Plenara C.C. al P.M.R. din bune decît în anul precedent. Bugetul circulaţia mărfurilor, ţinînd seamă de să realizeze beneficiul de 137,3 mili s-a făcut aproape în întregime cu po furi în mediul rural să fie de peste tăţilor planificate şi scumpeşte costul
decembrie 1956, s-au obţinut realizări a asigurat mijloacele financiare nece creşterea producţiei şi a desfacerii oane lei planificat pe 9 luni, a avut rumb hibrid şi că în aceste gospodării trei ori mai mari decît în 1950. construcţiilor. Deficienţele în aprovi
de seamă în toate ramurile economiei sare realizării obiectivelor prevăzute mărfurilor, ar fi trebuit să fie în anul o pierdere de 19,5 milioane lei. sînt concentrate cadre calificate, rezul zionarea cu utilaje şi cu materiale,
naţionale. în programul de dezvoltare a econo 1958 cu circa 2 miliarde lei mai ma tatele activităţii lor nu sînt încă pe Dacă pe linia desfacerilor de măr defectuoasa organizare a unor şantiere
miei şi culturii şi de creştere a nive re decît în anul 1957. Unele ministere, deşi au îndeplinit pe deplin satisfăcătoare. Nu este permis furi activitatea cooperaţiei de consum şi împrăştierea mijloacelor materiale
Un rol deosebit în această privinţă lului de trai al oamenilor muncii pe total planul de beneficii, au nerea- să mai avem în gospodării agricole a înregistrat un progres, pe linia a- şi băneşti pe un număr prea mare de
l-a avut sprijinul multilateral acordat anul 1957. S-au acoperit cheltuielile Datorită faptului că în acest an s-a lizări la anumite direcţii generale şi de stat unele produse cu costuri ri chiziţiilor şi contractărilor de produse obiective au contribuit de asemenea
şi în acest an ţării noastre de către pentru finanţarea economiei naţionale, schimbat modul de acoperire a dife întreprinderi. dicate şi nici ca bugetul să acopere agro-alimentare necesare fondului cen la neterminarea la timp a unor lu
marea noastră prietenă, Uniunea So pentru îmbunătăţirea sistemului de sa renţelor de preţ la unele produse a- pagubele cauzate de lipsa de spirit tralizat, realizările sînt încă nesatis- crări.
vietică, şi colaborarea frăţească cu ţă larizare, pentru lărgirea acţiunilor so gricole, care în trecut se acopereau Ministerele, departamentele şi între gospodăresc a unor conducători din a- făcătoarc.
rile de democraţie populară. cial-culturale şi pentru stimularea pro de la buget, s-au diminuat încasările prinderile trebuie să ducă o luptă şi ceste gospodării. Costul construcţiilor se menţine în
ducţiei agricole. Ia impozitul pe circulaţia mărfurilor mai hotărîtă pentru aplicarea unui re Producţia globală a cooperaţiei că ridicat, atît dptorită lipsurilor în
Prin lupta plină de avînt a clasei şi s-au redus în acelaşi timp, în mod gim strict de ecGiiomii şi pentru rea Cheltuielile pentru finanţarea staţiu meşteşugăreşti a crescut în 1957 de proiectare, cît şi activităţn necorespun
muncitoare, planul anual al produc După datele, preliminate, bugetul corespunzător, dotaţiile de la buget. lizarea sarcinii de reducere a preţului cinci ori faţă de 1950. Printre ramu zătoare a unor organizaţii de con
ţiei globale industriale va fi realizat
Din totalul beneficiului întreprinderi
potrivit preliminărilor, în proporţie de de stat pe 1957 se va realiza la ve rile care s-au dezvoltat mai mult sînt:
105,4 la sută. Creşteri mai importante nituri în sumă de 45 miliarde lei şi lor de stat, de 11,4 miliarde lei, la bu de cost de către toate unităţile. Pen nilor de maşini şi tractoare sînt pla confecţiile, prelucrarea metalelor, pre strucţii. In urma controlului executat
de producţie s-au realizat în indus la cheltuieli în sumă de 43,7 miliarde get vor fi vărsate cote-părţi în sumă tru îndeplinirea întocmai a sarcinilor nificate ia 902,6 milioane lei, cu o creş lucrarea lemnului, piele-incălţăminte şi de Banca de Investiţii, s-au consta
tria energiei electrice (14 la sută faţă lei, rezultînd un excedent de 1,3 mi de 10,5 miliarde lei, din care 1,6 mi bugetului de stat este necesară încasa tere de 67,6 milioane lei faţă de 1957, alimentară. tat în devizele prezentate preţuri exa
de 1956), industria chimică (circa 20 liarde lei faţă de 900 milioane lei cît liarde lei la bugetele locale. rea integrală şi la timp a veniturilor ca urmare a majorării planului de lu gerate şi cheltuieli neeconomicoase în
la sută), a construcţiilor de maşini fusese planificat. bugetare. Trebuie arătat că în 1958, crări al S.M.T. cu 600.000 hectare a- Este necesar ca U.C.E.C.O.M.-ul să sumă de circa 300 milioane lei. Cu
(13,5 la sută) şi altele. In 1957, întreprinderile de stat au reducerea preţului de cost urmează să rătură normală. ia măsuri pentru mărirea numărului toate acestea, Banca de Investiţii n-a
Excedentul bugetar realizat în realizat succese importante în creşterea aducă circa 2,3 miliarde lei, cu un mi de unităţi prestatoare de servicii şi reuşit să urmărească totdeauna în
In ultimul timp, poporul nostru a cursul anului 1957 este folosit, ca şi rentabilităţii lor. Rezultate preţioase au liard de lei mai mult decît în anul In activitatea staţiunilor de maşini pentru mai justa lor amplasare. bune condiţii felul în care sînt exe
primit cu bucurie vestea inaugurării în anii precedenţi, de Banca de Stat fost obţinute pe această linie de clasa 1957. şi tractoare s-a înregistrat in anul a- cutate lucrările, astfel îneît să prein-
marelui laminor de ţevi de Ia Roman, pentru nevoile de creditare a econo muncitoare cu prilejul întrecerii socia ccsta o îmbunătăţire, mai ales în ceea In dezvoltarea economiei noastre na tîmpine pierderile pe care unii con
a fabricii de cărămizi silico-calcare de miei. liste care s-a desfăşurat în cinstea săr Tovarăşi deputaţi, ce priveşte realizarea şi depăşirea pla ţionale, lărgirea continuă a schimbu structori le cauzează economiei.
la Doaga şi a altor obiective indus bătoririi a 40 de ani de la Marea Re nului de lucrări. Numeroase S.M.T.-uri rilor comerciale cu U.R.S.S. şi cu ce
triale importante. Partea principală a veniturilor bu voluţie Socialistă din Octombrie şi în In bugetul de stat pe 1956, veni,mile fruntaşe şi-au îndeplinit şi depăşit pla lelalte ţări socialiste joacă un rol de Tovarăşi deputaţi,
getare şi anume 40,7 miliarde lei pro întîmpinarea celei de-a 10-a aniversări din impozitele de la populaţie sînt pre nul. osebit. In ultimul an am extins re
Rezultate pozitive s-au obţinut în vine din sectorul socialist al econo a proclamării Republicii Populare Ro văzute în sumă de 4.351 milioane lei, laţiile economice cu ţările de curînd Cheltuielile de apărare înscrise în
domeniul productivităţii muncii. Ast- miei naţionale. mîne. reprezentînd 9,1% din totalul venitu Cu toate acestea, şi în anul 1957 eliberate de sub jugul colonial şi cu bugetul de stat al Republicii Populare
fp|, faţă de anul 1956, productivitatea rilor bugetului republican. preţul de cost planificat pe hectar a- alie ţări ale lumii. Romîne pe anul 1958 reprezintă 3,7
muncii a crescut în industrie cu 7,5 Din totalul veniturilor bugetului re Marea majoritate a întreprinderilor rătură normală a fost depăşit, deoarece miliarde lei, guvernul luind măsurile
la sută faţă de 4,4 la sută cît fusese publican, veniturile din impozite de la aparţinînd de Ministerul Industriei In anul 1957, ca urmare a sporirii unele S.M.T.-uri au folosit incomplect Politica de pace şi de colaborare necesare asigurării apărării şi secu
planificat. populaţie reprezintă 9,5 la sută. Grele, Ministerul Industriei Bunurilor veniturilor populaţiei şi a încrederii în parcul de tractoare, au depăşit consu economică cere lărgirea în continuare rităţii statului.
de Consum, Ministerul Transporturilor stabilitatea leului, numărul depunători mul de carburanţi şi lubrefianţi, au în a schimburilor comerciale pe baza a-
Ca urmare a aplicării măsurilor de Pentru economia naţională, inclusiv şi Telecomunicaţiilor, prin realizarea lor Ia C.E.C. s-a ridicat la 2.160.000 treţinut prost utilajul agricol, făcînd vantajelor reciproce. Pentru întreţinerea organelor admi
îmbunătăţire a sistemului de salari investiţiile, s-a alocat de la buget su planului de producţie şi a sarcinii de — cu peste 400.000 mai mult ca în reparaţii scumpe şi de slabă calitate. nistraţiei de stat s-a prevăzut în bu
zare a muncitorilor, nivelul cîştigului ma de 25 miliarde lei. Pe lingă a- reducere a preţului de cost, au reuşit 1956, iar volumul depunerilor a cres Avem relaţii comerciale cu 70 ţări getul pe 1958 suma de 1,4 miliarde
n crescut în trimestrul IV 1957 cu ceastă sumă, întreprinderile au folosit să obţină şi unele chiar să depăşea- cut cu 600.000.000 iei. Sprijinul multilateral acordat de stat şi ne propunem dezvoltarea lor. lei.
16 al sută faţă de trimestrul IV 1956. fonduri proprii de 9,7 miliarde lei. ţărănimii muncitoare şi mai ales con
De asemenea, nivelul cîştigului la Volumul creditelor bancare pe termen Cheltuielile bugetului de stat diţiile create după desfiinţarea cote Balanţa de plăţi externe este şi în Deşi în anul 1957 cheltuielile de în
personalul tehnic ingineresc cuprin- scurt se ridică, la sfîrşitul anului 1957, lor obligatorii, dau posibilitatea rea anul 1958 echilibrată. treţinere a administraţiei de slat au
zînd maiştrii, inginerii şi alte catego Ia 19,5 miliarde lei. In anul 1958, ca şi în anii prece pe care întreprinderile şi organizaţiile lizării unei producţii vegetale şi ani scăzut faţă de cele din 1956, drept
rii de tehnicieni a crescut cu 15 la denţi, cheltuielile pentru finanţarea e- economice de stat Ie vor folosi din re male bogate şi creează condiţii favo întreprinderile noastre care lucrează consecinţă a măsurilor luate pe linia
sută. Pentru acţiunile social-cultnrale, in conomiei naţionale, inclusiv investiţiile, surse proprii, băncile vor acorda cre rabile penlru ca ţărănimea muncitoare pentru export trebuie să-şi îndeplinea reorganizării unor ministere, totuşi se
clusiv cheltuielile Asigurărilor Sociale ocupă locul principal între cheltuielile dite pentru producţie şi circulaţie care, să vîndâ statului, prin contractări şi scă întocmai sarcinile ce le revin, li- mai constată încă cheltuieli neecono
Desfăşurarea in cursul anului 1957 de Stat, s-a alocat suma de 10,6 mi bugetului de stat al R. P. Romîne, în- la 31 decembrie 1958 vor atinge 20,4 achiziţii, din surplusurile pe care le vrînd produsele contractate la timp, în micoase.
a acţiunii de experimentare şi punere liarde lei. In aceste cheltuieli au fost sumînd 20,505 miliarde lei. miliarde lei. are, cantităţi cît mai mari de produse sortimentele şi calitatea prevăzută. Nu
în aplicare a măsurilor de îmbunătă cuprinse drepturile cuvenite salariaţilor agricole. trebuie uitat că de calitatea mărfuri Este necesar ca ministerele şi co
ţire a sistemului de salarizare s-a fă pentru alocaţia de stat pentru copii, In afara acestei sume şi a acelora lor exportate depinde bunul renume al mitetele executive ale sfaturilor popu
cut pe baza consultării maselor largi întreprinderilor noastre socialiste pe lare să înlăture aceste cheltuieli, con
ale oamenilor muncii. Legînd proble creşterea minimului de pensii, acorda piaţa mondială. tribuind la continua ieftinire a admi
ma îmbunătăţirii nivelului de trai, de rea de pensii sociale şi de ajutoare nistraţiei de stat.
creşterea productivităţii muncii şi de soţiilor militarilor în termen, majora Finanţarea industriei Finanfarea aciiuniîor social-culfurale
reducerea preţului de cost, organiza rea alocaţiilor de hrană pentru bol Bugetele
ţiile de partid şi sindicale au mobili navi şi pentru oamenii muncii trimişi Pentru creşterea activităţii producti celor materiale şi băneşti necesare u- Pentru îmbunătăţirea nivelului de mele cheltuite pentru această acţiune sfaturilor
zat muncitorii, inginerii şi tehnicienii la odihnă, sporirea burselor pentru e- ve a industriei, în buget este destinată nei producţii sporite. In buget au fost trai material şi cultural al oamenilor în anul 1957. populare
din întreprinderi în acţiunea de scoa levi şi studenţi ş. a. suma de 12,574 miliarde lei. Această prevăzute pentru creşterea mijloacelor muncii au fost alocate în bugetul de pe anul 1958
tere la iveală a numeroaselor rezerve, sumă care reprezintă 26,7 la sută din circulante 651 milioane lei. De aseme stat pe anul 1958, pentru acţiunile so- Aceste fonduri asigură şi îmbunătă
de îmbunătăţire a activităţii econo Rezultate mai bune decît în anul totalul cheltuielilor bugetului asigură nea, ca urmare a extinderii sistemului cial-cutiurale, fonduri în sumă de ţirea salarizării în unităţile sanitare Pe anul 1958, bugetele sfaturilor
mice. 1956 au fost obţinute şi în execuţia in continuare dezvoltarea cu precădere de finanţare a economiei cu participa 11.291 miliarde lei, care prezintă faţă şi de prevederi sociale, ceea ce va populare prevăd atît la venituri cît şi
bugetelor sfaturilor populare, care la a industriei producătoare de mijloace rea creditului, întreprinderile şi orga de ceea ce s-a cheltuit în anul 1957 aduce o creştere calitativă a îngrijirii
fii conştiinţa oamenilor muncii a pă venituri totalizează 7,802 miliarde Iei, de producţie, baza dezvoltării tuturor nizaţiile de stat vor primi pentru nece în acest scop, o creştere de peste 700 medicale a populaţiei.
truns adine ideea că ridicarea nivelu iar la cheltuieli 7,345 miliarde lei, cu ramurilor economiei naţionale. O aten sarul lor de mijloace circulante impor milioane lei.
lui de trai este posibilă numai atunci un sold excedentar de 457 milioane ţie deosebită va fi acordată lărgirii ca tante fonduri băneşti de la Banca de Dacă ne gîndim la faptul că în a-
lei. Alocaţiile bugetare pentru acţiunile nul 1938 erau 30.800 paturi iar în 1958
social-cullurale au crescut an de an, vor fi 130.000 paturi; că în 1938 re
veneau 1.900 de oameni la un medic
cînd se produce mai mult, mai bine şi îndeplinirea cu succes a planului pacităţii de producţie în industria chi Stat. Aceasta se va realiza mai ales de ia 3,414 miliarde lei în 1950, la iar în 1958 vor reveni ceva mai pu la cheltuieli suma de 8,026 miliarde
cu cheltuieli mai mici. In 1957, sporul de dezvoltare a economiei naţionale, mică şi petroliferă pentru care avem prin readucerea in circuitul economic a 11.291 miliarde lei în anul 1958 (cu ţin decît 800 oameni la un medic, lei.
cerut de îmbunătăţirea salarizării a executarea excedentară a bugetului şi asigurată în ţară baza de materie pri unor mijloace băneşti imobilizate de 330 la sulă).
se poate vedea marele progres reali Sfaturile populare vor dispune şi în
fost acoperit în bună parte din econo sporirea volumului circulaţiei mărfu mă. întreprinderi în stocuri de materiale Pentru învăţămînt se prevede pen zat în anii puterii populare în dome 1958 de soldurile tranzitorii în sumă
miile realizate prin reducerea preţului rilor au asigurat menţinerea unei cir Dezvoltarea industriei grele creează peste nevoile producţiei şi în debitori tru anul 1958 suma de 2,835 miliarde niul sănătăţii publice. de 100 milioane lei, constituite în anul
de cost. In măsura în care prin efor culaţii băneşti sănătoase. condiţiile materiale lărgirii industriei neîncasaţi la termen, precum şi prin Iei, care va crea condiţii mai bune Penlru dezvoltarea culturii, artei şi 1957.
turile clasei muncitoare vor fi obţi Rezultatele executării bugetului ar producătoare de bunuri de larg con accelerarea vitezei de rotaţie a mijloa de funcţionare celor peste 15.000 cercetării ştiinţifice se alocă pentru a- In ultimul an s-au luat măsuri pen
nute noi succese în lupta pentru creş fi fost şi mai bune dacă minislerele, sum, menite să satisfacă în măsură celor circulante. L şcoli de cultură generală cu circa nul 1958 suma de 932,5 milioane lei, tru lărgirea drepturilor stalurilor popu
terea producţiei şi sporirea rentabili comitetele executive ate sfaturilor din ce în ce mai mare nevoile cres- In ultimii ani, folosirea mijloacelor 2.000.000 elevi, reprezenlînd o creş de trei ori mai mult decît în 1951. lare în folosirea mijloacelor băneşti,
tăţii întreprinderilor, statul nostru va populare şi conducerile întreprinderi cînde ale oamenilor muncii. circulante în economie s-a îmbunătăţit. tere de 200.000 elevi faţă de anul Aceaslă sumă va permite funcţiona precum şi pentru creşterea cointeresă
putea merge mai departe pe calea în lor ar fi luat măsuri eficiente pentru Pe baza investiţiilor din anii trecuţi, Trebuie însă arătat că mai sînt dese 1957, a 112 facultăţi de învăţămînt rea în bune condiţiuni a celor 90 in rii lor în mobilizarea cit mai com
făptuirii sarcinilor trasate de cel de-al înlăturarea lipsurilor care dăinuie în producţia globală industrială creşte in cazuri eind întreprinderile folosesc ne superior, cu circa 80.000 studenţi cu stitute de cercetări ştiinţifice, 113 tea plectă a resurselor financiare.
ll-lea Congres al partidului cu pri activitatea lor şi care se reflectă ne 1958, faţă de 1957, cu 7,9%. raţional mijloacele circulante, nu res şi fără frecvenţă şi a unui număr de tre, opere, filarmonici, ansambluri mu
vire la îmbunătăţirea continuă a si gativ asupra bugetului. Astfel, apro pectă disciplina de plăţi, nu fac la 450 şcoli tehnice şi profesionale cu zicale, a celor 1.150 biblioteci, 12.300 Trecerea unui nuinăr imporlant de
tuaţiei materiale a oamenilor muncii. vizionarea tehnico-materială la între In anul 1958 vor intra în funcţiune: limp decontările cu furnizorii şi întîr- 115.000 elevi. cămine culturale, muzee etc. întreprinderi de interes republican
prinderile Ministerului Construcţiilor iabriea de acid sulfuric şi îngrăşă zie restituirea creditelor bancare. In în subordonare locală, piecum şi a
In agricultură s-au obţinut recolte şi Materialelor de Construcţie se face minte Năvodari, o fabrică de fibre afară de aceasta, la multe întreprinderi Pentru sănătate şi prevederi sociale, In bugetul Asigurărilor Sociale de unor întreprinderi locale in subordo
bune la aproape toate culturile: la cu înlîrziere şi în mod necnr"spunză- sintetice relon de la Săvineşti, instala normativele mijloacelor circulante sînt fondurile alocate pe anul 1958 repre Stat sînt prevăzute stimele necesare narea directă a stalurilor populare
grîu — 3.750 mii tone, la porumb tor, costul construcţiilor se menţine ţia de fibre sintelice de tip rolan, larg calculate şi trebuie revizuite, eii- zintă suma de 3,246 miliarde lei, cu pentru plata pensiilor, plata ajutoa raionale şi orăşeneşti a contribuit la
— 6.100 mii tone, la floarea-soarelui ridicat, iar pagubele provenite din sla bliimiiigul şi noua ojelărie Martin de bcrîndu-se astfel mijloacele circulante 387 milioane lei mai mult decît su- relor de boală etc. întărirea bazei proprii de venituri a
— 260 mii tone, la sfecla de zahăr — ba gospodărire continuă să rămînă la Hunedoara, două noi linii de ta necesare altor întreprinderi. sfaturilor populare.
1.986 mii tone, reatlzîndu-se producţii însemnate la multe unităţi subordonate blă subţire la uzina „Nicolae Cristea"- Finanfarea invesfifiifor
medii la hectar mult superioare anu Ministerului Agrieuluirii şi Silvicultu Galaţi, fabrica de biscuiţi Timişoara, o Ministerelor, direcţiilor generale şi Lăsarea la dispoziţia sfaturilor
lui trecu! şi mai mari decît media rii si altor ministere. întreprinderilor li se cere să acorde mai Investiţiile făcule în anii trecuţi au poată fi executat un volum mai mare populare, în 1957, a beneficiilor între
ultimilor ani. secţie de streptomicină şi aureomicină, început să-şi dea roadele. Patria noa de investiţii. prinderilor de gospodărie comunală şi
Deficienţele ce s-au manifestat în multă atenţie problemelor financiare, stră se transformă pe zi ce trece din- a unei părţi din beneficiile întreprin
Succesele dobîndite d-’ sectorul coo executarea bugetului de slat sînt şi con secţii noi de ciorapi şi tricolaje şi al- folosirii raţionale şi păstrării integri (r-o ţară a plugului de lemn, intr-o Cu acest volum de investiţii se a- derilor şi organizaţiilor comerciale lo
peratist din agricultură au făcut ca secinţa lipsurilor existente în activita iele. ţară cu o industrie înaintată, care sigură continuarea şanlicrelor în curs cale a sporit cu circa 180 milioane lei
tot mai mulţi ţărani muncitori să se tea Ministerului Finanţelor şi a Băn tăţii mijloacelor materiale si băneşti ale dă numeroase produse la nivelul teh şi începerea unor lucrări de impor disponibilităţile băneşti destinate dez
convingă de avantajele incontestabile cii de Stat pe linia finanţării şi cre Dezvoltarea capacităţii de producţie nicii mondiale. Sînlein printre primele tanţă primordială, prinire care: com voltării gospodăriei comunale şi reţe
ale producţiei socialiste şi să se u- ditării economiei, precum şi a faptulu statului. ţări ale lumii în care, graţie ajutoru binatul de cauciuc sintetic şi conduc- lei comerciale .faţă de anul 1956.
nească în gospodării agricole colective, că operativitatea şi eficienţa contre mdustrială impune asigurarea mijloa- lui Uniunii Sovietice, instalarea unui ia de gaze spre Moldova, accelera
cooperative agricole de producţie si lului financiar şi bancar nu s-au ri reactor atomic deschide calea folosirii rea mecanizării agriculturii, dezvolta Vărsarea la bugetele locale a unei
întovărăşiri, punînd temelie trainică dicat încă la ni\elu! necesiiiijilor. Finanfarea agriculturii energiei nucleare în scopuri paşnice. rea viticulturii şi pomiculturii. cote de 50 la sută din beneficiile pes
unei vMi îmbelşugate. te plan ale întreprinderilor industriale
Âfiul 1957 a reprezenta! un pas im superioară aceleia din sectorul indivi Pentru anul 1958 se prevede un vo Pentru construcţii de locuinţe s-a republicane a mărit de asemenea po
Bugetul de stat pe anul 1958 portant pe linia trasată de Congresul lum de investiţii finanţate de la buget prevăzut în 1958 suma de 840 milioa sibilităţile financiare ale organelor lo
al Il-Iea al Partidului Muncitoresc Ro- dual. şi din mijloacele proprii aie întreprin ne lei, în care sînt cuprinse şi credite cale ale puterii de stai. Aceasta im
Proiectul bugetului de slat al Re stat pe 1958 însmn: ă 47,967 miliar tiiîri pentru lichidarea rămînerii în urmă Ritmul colectivizării cere sporirea derilor şi organizaţiilor economice, de de 90 milioane lei. pune comitetelor executive întărirea
publicii Populare Romîne pe anul 1958 de lei, iar cheltuielile 47,167 miliarde a' agriculturii. 13,2 miliarde lei. spiritului de răspundere în folosirea
a fost întocmit pe baza planului de lei, excedentul fiind de 800 milioane gradului de mecanizare şi, mai ales, In anul 1957, planul de investiţii şi cu maximum de eficacitate a acestor
stat şi asigură resursele băneşti nece lei. '0 i urmare a lărgirii bazei tehnico- creşterea numărului de (ractoare. In Prin planul de stat pe 1958 s-a îndeosebi planul de consirucjii-monlaj mijloace.
sare îndeplinirii acestuia. inaieriaie a agriculturii, în condiţii cli anul viitor agricultura noastră va pri frasat sarcina reducerii costului de a fost îndeplinit în condiţii mai bune
Rezerva bugetară a fost planificată mi pesle numărul maşinilor pe care le deviz al construcţiilor cu circa 10 la ca în anul precedent, datorită creşterii In 1958, din totalul veniturilor bu
materice bune, ţărănimea muncitoare a are 6.000 tractoare, 3.450 semănători, sută faţă de valoarea devizelor exis mecanizării şi industrializării procesului getelor locale, 4,280 miliarde lei re-
3.500 combine de cereale şi alte ma de execuţie şi ini . .iu: rii unor noi
obţinut o producţie agricolă bogată, şini şi unelte agricole.
Veniturile înscrise in bugetul de la suma de 2,8 miliarde lei, cuprio- recolta uniiăjiior socialiste vfdindu-se In anul 1958 se vor acorda 5,3 mi- tente, astfel îneît cu suma alocată să metode de lucru, r( Contîntiare tr> vag S a )
