Page 92 - 1957-12
P. 92
Nr. 946 d h UMUl s o c ia l is m u l u i P a b 3_
lucrările celei de a i i i sesiani V I A Ţ A D E P A R TJ D
a larii Adunări Naţionale a H I P .
fpre noi sycces© în dezvoltarea industriei
şi agriculturii* în întărirea viefii interne d® partid
Ciwîntul deputatului Gh. Diaconescu Zilele trecute a avut Ioc con cooperativizare a agriculturii, obţine succese şi mail însemna în munca de transformare, so
ferinţa raională de partid Hune cum e cazul la Sîntandrei şi te dacă întregul comitet se ocu cialistă a agriculturii, au exis
ministru! Justiţiei Rapoltu Mare, iar î’n Simeria pa şi mai corespunzător de a- tat şi o serie de neajunsuri în
doara. Veche s-a putut oBţine într-un ceastă problemă. Tovarăşii mem această direcţie.
Ou prilejul aniversării unui dece Hotărîrea Comitetului Central al îngăduinţă. Nu pot beneficia de ier Cu acest prilej, tov. Ion Ar timp relativ scurt colectivizarea bri în comitet ca Ion Lăscău,
niu de la proclamarea Republicii Popu P.M.R. din 28 iunie 1957, analizînd tarea legii nici recidiviştii, ei ne- întregului sat. Eleonora Bîda, Eremuş Kiss, Comitetul raional de partid nu
lare Roinîne, din însărcinarea Consi această problemă a constatat că se prezentind înainte de executarea pe deleana, prim-secretar al Comi Maria Constantinescu şi alţi to în suficientă măsură a reuşit
liului de Miniştri, supun spre adop mai manifestă îngăduinţă faţă de depsei, garanţia întoarcerii la o viaţă tetului raional P.M.R., a prezen Aceasta denotă că organiza varăşi, nu s-au achitat cu cinste să imprime în rîndurile organi
tare proiectul de lege pentru graţierea hoţi, delapidatori, speculanţi, etc. in cinstită de muncă. tat darea de seamă a Comitetu ţiile de partid au desfăşurat o de sarcinile trasate de comitet, zaţiilor de bază săteşti de a fo
unor pîdepse şi încetarea procesului tr-adevăr, nu toţi lucrătorii din orga lui raional de partid din care a activitate mai temeinică în ceea privind cooperativizarea agri losi munca politică de masă
penai pentru unele infracţiuni. nele de justiţie au înţeles importanţa Propunerile de graţiere a unor pe reieşit felul cum comitetul ra ce priveşte transformarea socia culturii. drept o pîrghie principală în a-
luptei contra sustragerilor din avutul depse şi de încetare a unor procese, ional s-a preocupat timp de un listă a agriculturii. tragerea ţărănimii spre diferite
Legile Republicii Populare Roinîne obştesc, contra speculanţilor, contra au devenit posibile numai datorită a- an de conducerea politică a e- Tovarăşul Ion Sălăjan a ară forme socialiste de lucrare a pă-
exprimă voinţa clasei muncitoare în huliganilor şi a altor făcători de rele. cestor succese care oferă totodată con conomiei din raionul Hunedoa Analizînd munca desfăşurată tat delegaţilor la conferinţă ce mîntului. Negativ este şi faptul
alianţă cu ţărănimea muncitoare sub diţia deplină pentru ca cei care au ra, de cooperativizarea agricul de comitetul raional de partid mare însemnătate are faptul că că nu toate gospodăriile colec
conducerea Partidului Muncitoresc Ro- Munca desfăşurată cu abnegaţie pe săvîrşit infracţiuni ce nu pot prezenta turii şi ridicarea buneistări a timp de un an, delegaţii la con membrii comitetului raional de tive şi întovărăşirile agricole
min. cu privire la apărarea, conso tărîmul construcţiei socialiste, strîns un pericol social deosebit să se reîn celor ce muncesc. ferinţă au arătat că în această partid se ocupă de bunul meis sînt exemple în faţa ţărănimii
lidarea şi dezvoltarea tuturor realiză legată, astfel, de lupta hotărîtă îm toarcă, de îndată, la o muncă cins perioadă au luat fiinţă alte 13 al vieţii de partid din organiza muncitoare.
rilor noastre. potriva acelora ce nu înţeleg să se tită, socialmente utilă. Participanţii la conferinţă au întovărăşiri agricole, în care au ţiile de bază.
încadreze în efortul comun, nesocotind ascultat cu mult interes intrat 384 familii de ţărani Iată de ce noul organ ales va
O latură deosebit de importantă a regulile de convieţuire socialistă, în Adoptarea de către dvs. a proiectu felul in care organizaţiile muncitori, iar în întovărăşirile Apreciind ajutorul dat de co trebui să sprijine mai mult mun
asigurării legalităţii populare este com câlcind regulile ce reglementează via- lui de lege pentru încetarea unor pro de bază au reuşit să mo agricole vechi au fost atrase al mitetul raional în cooperativiza ca de cooperativizare a agricul
baterea cu cea mai mare fermitate a ,ţa noastră socială şi de stat, ne-a con cese şi graţierea unor pedepse, pe care bilizeze pe muncitori, ingineri şi te 460 familii de ţărani munci rea agricultu.ii din satul Sîntan turii, mai ales în comunele Peş-
tuturor încălcărilor de lege. dus la succesele pe care le putem con din însărcinarea guvernului vi-1 supun, tehnicieni la lupta pentru rea tori, cu o suprafaţă de peste drei, el a arătat cîteva metode tiş, Nandru, Streisîngeorgiu şi
stata acum, după 10 ani, de la pro va constitui pentru cei care vor be lizarea planului de producţie. 1.200 hectare teren. care sînt edificatoare. Hăşdat; unde procentul de coo-*
Trebuie să luptăm cu cea mai mare clamarea Republicii. neficia de această lege o cotitură în perativizare a agriculturii este
fermitate contra tuturor acţiunilor duş viaţa lor; alăturindu-se oamenilor In darea de seamă au fost Succese importante s-au ob „In satul Sîntandrei — a spus mic faţă de posibilităţile exis
mănoase şi antisociale, ale acelor ele Aceste succese au îngăduit guvernu muncii, ei se vor strădui de acum în subliniate realizările obţinute în ţinut şi în întărirea economico- vorbitorul — membrii com.itetu- tente.
mente care se pun în calea progre lui ca şi în acest moment să examine colo să muncească fără preget pen conducerea muncii politice, cit
sului societăţii, a buneistări a tu ze situaţia acelora care au săvîrşit şi lipsurile ce s-au manifestat Conferinţa raională de partid ta s d o -ira Viaţa internă de partid—
turor acelora care trudesc laolaltă infracţiuni mai puţin grave şi să pro tru ridicarea nivelului lor de trai, în această perioadă. A reieşit, în centrul atenţiei
pentru a construi socialismul. pună Marii Adunări Naţionale iertarea de pildă, că datorită îndrumării organizatorică a gospodăriilor lui raional şi în special biroul,
lor, în total sau în parte pentru cele pentru pace. permanente a organizaţiilor de colective existente şi al întovă au venit aproape zilnic în mij Mai mulţi delegaţi la conferîrN
Proprietatea socialistă constituie baza săvîrşite, socotind că pe viitor munca partid numeroase colective de răşirilor agricole. A fost scos în locul nostru. Faptul că întregul ţă şi-au axat discuţiile asupra
construcţiei socialiste. Partidul şi gu şi respectarea legii le va fi călăuză Mărturia forţei vitale şi a rolului muncă au reuşit ca în cinstea evidentă faptul că la gospodă sat este cooperativizat se dato- necesităţii întăririi vieţii inter
vernul au trasat sarcini concrete or în viaţă şi că nu vor mai săvîrşi in celei de-a 10-a aniversări a pro ria colectivă din Simeria Veche, reşte în bună măsură îndrumă ne de partid, asupra întăririi ro
ganelor statului şi unităţilor socialiste fracţiuni. educativ al regimului democrat-popu- clamării Republicii Populare Ro- de pildă, fondul de bază a a- rii permanente a organizaţiei de iului organizaţiilor de bază în
să ia măsuri pentru întărirea pazei mîne să-şi realizeze sarcinile de juns la 359.300 lei, că s-a acor bază din partea comitetului ra conducerea economiei şi mai a-
avutului obştesc şi pentru reprimarea Faţă de trădători şi spioni, diver lar, graţierea pe care o veţi acorda plan la producţia globală, îna dat o mai mare atenţie organi ional de partid. In urma unui les în transformarea socialistă a
din timp şi cu toată energia a ho sionisţi şi toţi cei care au săvîrşit in inte de termen. zării muncii pe brigăzi şi echi studiu făcut, s-au format colec agriculturii.
ţilor, delapidatorilor şi a tuturor celor fracţiuni grave, nu poale exista nici o va constitui o nouă afirmare impor pe, ceea ce a făcut să se obţină tive de agitatori care au muncit
care irosesc avutul obştesc. Astfel, uzina „Victoria" Că- recolte sporite la hectar. pe grupuri de casc. La începui Din discuţiile purtate de tova
tanţei legalităţii în construcţia socia lan şi-a îndeplinit planul pro organizaţia de bază analiza ac răşii Petru Crainic, Ioachim Mo
ducţiei globale la data de 4 de Un rezultat pozitiv al muncii tivitatea acestora pe perioade ga, Ion Trifu, Lăscuţ Vlad şi
listă şi a necesităţii apărării şi con cembrie a.c., Atelierele C. F. R. politice a fost şi acela că în mai mari. Cînd rezultatele au alţi delegaţi, a reieşit că în pe
Simeria şi-au realizat planul la toate întovărăşirile agricole din început a fi frumoase, organiza rioada la care se referă darea
solidării ei. data de 10 decembrie, iar de raion, muncile s-au efectuat în ţia de bază a început să anali de seamă, comitetul raional de
poul de locomotive la data de comun şi că fondul de bază din zeze activitatea agitatorilor cu partid a reuşit să aplice in mă
Cuuîntarea deputatului Ion , 16 decembrie. aceste întovărăşiri a crescut mai multă regularitate. S-a a- sură mai mare principiul muncii
simţitor faţă de anul trecut. cordat de asemenea o atenţie colective, lucru ce a dus la dez
regiunea Hunedoara Realizări de seamă au obţi deosebită învăţămîntului dc par voltarea democraţiei interne de
nut şi minele de fier din Teliuc, Toate acestea dovedesc pe de tid, a legării teoriei nînrxist-le partid. S-a dat o mai mare a-
După ce a subliniat că pro culturale in folosul muncitorilor cum răspund minerii la grija care şi-au îndeplinit planul a- plin faptul că comitetul raional niniste de viaţa satului, în ur tenţie muncii de primire în par
iectul de buget pe anul 1958 mineri. Au fost dale in folosin ce le-o poartă partidul şi guver nual la data de 13 decembrie, de partid Hunedoara a acordat ma căreia toţi cursanţii la for tid şi faţă de îmbunătăţirea com
demonstrează grija statului pen ţă minerilor din Valea Jiului nul, vorbitorul a spus : precum şi întreprinderea de co o mai mare atenţie muncii de mele de învăţămînt s-au însciis poziţiei sociale a partidului. Vor
tru ridicarea continuă a nive in ultimii şase ani 3787 aparta lectarea şi industrializarea lap cooperativizare a agriculturi; şi în întovărăşirea agricolă. Aces bitorii au subliniat însă şi unele
lului de trai al celor ce mun mente, cămine pentru muncitorii Pină la 25 decembrie, minerii telui, care, de la data de 28 oc sarcinilor privind îmbunătăţirea te preocupări, cît şi alte metode, lipsuri, ceea ce a făcut ca viaţa
cesc, deputatul I. Barna s-a re nefamilişti, iar minerii şi-au de la cele şase mine din bazinul tombrie lucrează în contul anu muncii politice la sate. ca, de pif3ă, popularizarea ţă internă a unor organizaţii de par
ferit la transformările ce au construit cu ajutorul dat de carbonifer al ^ ăii Jiului au pus lui viitor. ranilor ce şi-au făcut cereri prin tid să nu se desfăşoare la nivelul
avut loc in viaţa şi munca mi la dispoziţie economiei naţio Cu hotărîre şi încredere staţia de radiolicare şi la gaze cerinţelor. In această direcţie au
nerilor din Valea Jiului. stat 830 locuinţe individuale. nale 57.000 tone de cărbune Aceste rezultate dovedesc în munca de viitor I ta de perete, s-a reuşit ca in fost date exemplu şi de felul
Multe alte înfăptuiri importan dragostea şi devotamentul oa defectuos în care s-au ocupat
In cursul experimentării sis te au schimbat mai mult aspec cocsificabil şi energetic peste menilor muncii faţă de partid, Analizînd felul cum a muncit tr-un timp scurt, tot satul să fie unele organizaţii de bază de pri
temului îmbunătăţit de salari tul Văii Jiului. planul anual. Faţă de anul 1947 dorinţa lor sinceră de a contri comitetul raional de partid în mirea în partid, ca de pildă or
zare şi normare a muncii la mi producţia de cărbune a acestui bui la făurirea unei vieţi mai direcţia cooperativizării agricul cooperativizat11. ganizaţiile de bază mecanică şi
nele, preparaţii!e si alte uni Pentru anul viitor se prevăd bazin carbonifer a crescut cu îmbelşugate în scumpa noastră turii, numeroşi delegaţi la con electrică de la uzina „Victoria”
tăţi industriale din Valea Jiului, investiţii social culturale in va aproape 80 la sută. patrie. ferinţă au arătat în cuvîntul lor Atît discuţiile, cît şi darea de Călan, comitetul de nod C.F.R.
loare de peste 76 milioane lei. faptul că în această direcţie co Simeria şi alte organizaţii de
salariul mediu al muncitorilor Se vor construi şi da în folo Cifrele proiectului de buget Atît darea de seamă, cît şi mitetul raional de partid putea seamă, au scos la iveală că cu partid.
mineri a crescut. Astăzi el esie sinţă minerilor din Valea Jiu atrag atenţia asupra necesităţii discuţiile purtate au scos la ---------------------------- *
de peste trei ori mai mare de- lui circa 550 apartamente, că de a se cheltui intr-un mod cit iveală faptul că comitetul raio toate rezultatele bune obţinute De asemenea a fost scos în
cit salariul mediu la începutul mine pentru tineret cu o capa mai economicos fondurile aloca nal de partid a condus mai bine evidenţă şi felul cum s-au ocu
primului cincinal. citate de peste 1000 locuri, două te şi de a asigura un regim se organizaţiile de partid, acordînd ? ---------------------------- pat organizaţiile de bază de e-
cresc cu c ite 88 locuri, o şcoală ver de economii. cea mai mare atenţia bunei or ducarea candidaţilor de partid,
In anii puterii populare s-a medie la Lupeni şi altele. ganizări a procesului tehnologic mai ales in perioada stagiului
înfăptuit un vast program de In sectorul miner există posi- în întreprinderi, creşterii pro de candidatură. In această di
construcţii de aşezăminte social- Referindu-se apoi la felul ductivităţii muncii şi reducerii recţie unii delegaţi la conferin
(Conlinticire in pag. 4-a) preţului de cost. Ca urmare a ţă, printre care tov. Gheorghe
acestor preocupări, la uzinele Petricăloiu, Eremuş Kiss şi alţi
Report asupra proiectului bugetului da stat „Victoria" Călan, productivita Nemurii Comifctolal raioaa vorbitori au arătat că o vină
tea muncii a crescut cu 8 la ic partid mare a organizaţiilor de partid
ai Republicii Papilare Romîne ie asii 1958 sută, la depoul C.F.R. Simeria este aceea că ele se ocupă de
cu 8,45 la sută, la minele de 1. Ardelean loan, cazangiu 28. Lăscău Mihai, strungar educarea candidaţilor de partid
pre z e n ta t de tov . Aurel Vijoii, mini iîul Finaoţelor fier Teliuc şi Ghelar cu 8,70 la 2. Andreev Florica, lăcătuş 29. Lucaci Maria, mecanic in mod sporadic, prin încadrarea
sută. 3. Bîda Eleonora, colectivistă 30. Moga Ioachim, zidar lor doar la formele de învăţă
(Urmare din pag. 2-a) Trebuie arătat că în unele regiuni, Se impune conducătorilor de minis 4. Bogdan Nicolae, inginer 31. Modîlcă loan, miner mînt. De asemenea s-a arătat
cheltuirea mijloacelor prevăzute în bu tere, departamente şi direcţii generale Această creştere a productivi 5. Bocan Avisalon, frezor 32. Mihuţ Avram, muncitor şi faptul că unele organizaţii-de
prezintă venituri proprii, iar din veni getele sfaturilor populare pe 1957 s-a să se deplaseze la întreprinderi pen tăţii muncii a făcut posibilă şi o 6. Bera Anton, turnător 33. Munteanu Gheorghe, strungar bază nu urmăresc îndeplinirea
turile bugetului republican au fost a- făcut fără o temeinică analiză. tru a analiza direct şi nemijlocit cu realizare însemnată de economii 7. Bozero Sofia, colectivistă 34. Maizel Rozalia, muncitoare stagiului de candidatură, ceea
locate sfaturilor populare 3,745 mili colectivele din unităţile subordonate care se cifrează la suma de 8. Crainic Petru, mecanic auto 35. Moţoc Lăscuf, lăcăluş ce a făcut ca in prezent să mai
arde lei, sub forma coteior defalcate. înlăturarea acestor lipsuri şi folo cauzele reale ale deficienţelor. peste 7.000.000 lei. 9. Costea Nicolae, sudor existe un număr de 42 de can
sirea chibzuită a importantelor mijloa 36. Mozeş Geza, tehnician dentar didaţi cu stagiul expirat.
¦Măsurile luate in anul 1957 pentru ce băneşti şi materiale care stau Ia Ministerul f inanţelor şi băncile tre Unii vorbitori, printre care 10. Ciobolaru Constantin, mecanic 37. Micleanu Aurel, învăţător
lărgirea atribuţiilor economice ale or dispoziţia stalurilor populare vor con buie să acorde, în continuare, atenţia ing. Varachim Voina de la Ghe 11. Costea Rozalia, funcţionară 38. Nemeş Manase, colectivist Conferinţa raională de partid
ganelor locale ale puterii de stat au tribui la continua consolidare a rolu cuvenită îmbunătăţirii şi simplificării lar, Ion Onac de la Simeria şi 12. Druker Adolf, turnător 39. Ocoiişan loan, montator Hunedoara a dezbătut şi alte
dat bune rezultate, comiteiele executive lui lor în dezvoltarea economică şi alţii au subliniat faptul că pen 13. Durnitriu Constantin, maistru lăcătuş 40. Oprean Vasile, medic probleme ale vieţii interne de
procupîndu-se mai îndeaproape de ac culturală a oraşelor şi şalelor. metodelor de finanţare şi creditare a tru a ajunge la aceste rezulta 14. Danciu Petru, turnător 41. Oncoş Gheorghe, miner partid, probleme privind ridica
tivitatea unităţilor economice şi so- economiei, perfecţionării formelor de de te, organizaţiile de partid au a- 15. Dragota Anton, zidar 42. Preda Dumitru, miner rea nivelului de trai al oameni
cial-culturale. Astfel, unităţile indus Tovarăşi deputaţi, contare fără numerar, iar controlul fi- cordat o mai mare atenţie con 16. Dudaş loan, turnător 43. Peter loan, ţăran întovărăşit lor muncii, ale producţiei etc.
triei locale din regiunile: Autonomă nanciar-bancar trebuie să devină mai ducerii politice a întrecerii so 17. Demeier Rusmilna, ţărancă întovă 44. Popescu Rozalia, casnică
Maghiară, Suceava, Bacău, Ploeşti, îndeplinirea sarcinilor prevăzute in operativ şi mai eficient. cialiste în întreprinderi, bunei 45. Rîngheţean Maria, ţărancă in Trăgînd concluziile asupra
au dat bugetului local mai multe a- planul de stat pe 1958 cu privire la organizări a consfătuirilor de răşită desfăşurării lucrărilor conferin
cumulări băneşti decît cele planificate, construcţia socialistă a economiei şi Tovarăşi deputaţi, producţie, o atenţie mai mare 18. Erdei Pavel, mecanic de locomotivă răşită ţei, tovarăşul Andrei Cervenco-
permiţînd astfel comitetelor executive creşterea nivelului material şi cultural inovatorilor şi raţionalizatorilor, 19. I'reund Martin, tipograf 46. Szakacs loan, judecător vici, membru în Biroul regio
să lărgească sfera acţiunilor iniţial al oamenilor muncii cer din partea Bugetul de stai pe anul 1958 este un a consultării maselor privind 20. Fodoreanu Vasile, tehnician 47. Schrame! Carol, miner nal de partid, a apreciat faptul
prevăzute. statului un efort financiar susţinut. buget al construcţiei paşnice, el asi îmbunătăţirea procesului de pro 21. Ferencz Sigismund, lucrător C.F.R. 48. Stîncoane Aron, miner că conferinţa a constituit un
gură mijloacele financiare necesare con ducţie. 22. Galfi Elelka, ţărancă întovărăşit: bun prilej de analiză asupra ac
A crescut preocuparea organelor lo In vederea realizării integrale şi la tinuei dezvoltări a industriei noastre 23. Irimie loan, montator 49. Szabo Gheorghe, lăcăluş tivităţii comitetului raional de
cale pentru asigurarea unei producţii timp a veniturilor bugetului de stat, socialiste, întăririi bazei materiale a A fost sublimat şi faptul că 24. Iacob Ladislau, lăcătuş partid Hunedoara pe timp de un
rentabile. Cu toate acestea, în unele re se impune ca planurile de producţie comitetul raional de partid a în 25. Jinga Visarion, inginer 50 Stoica Viorel, electrician an.
giuni c a : Hunedoara, Piteşti, Crniova, şi financiare ate întreprinderilor şi or agriculturii şi consolidării sectorului drumat organizaţiile de bază să 26. Lungu Petru, electrician
Galaţi, se mai produc cărămizi, var, ganizaţiilor economice să fie întocmite socialist al acesteia, ridicării nivelu aibă o preocupare şi în ceea ce 27. L-ăscuţoi Victor, lăcătuş, 51. Tătarii Iordan, frezor Discuţiile purtate au constitu
ţigle şi alte produse cu costuri ridi la timp, pentru ca fiecare unitate să-şi lui de trai al oamenilor muncii, în priveşte aplicarea noului sistem it o adevărată şcoală pentru
cate. cunoască bine sarcinile şi să elaboreze floririi scumpei noastre patrii — Re îmbunătăţit de salarizare. 52. Toma losif, miner participanţii la conferinţă, de
neîntîrziat planul măsurilor tehnico-or- publica Populară Romîiiă. oarece ele s-au desfăşurat la un
Rămîneri în urmă în realizarea be ganizatorice. Succese importante au fost 53. Voina Varachim, Kginer nivel corespunzător, scoţîndu-se
neficiilor planificat.' se constată .şi în Penlru finanţarea importantelor ac scoase în evidenţă şi în ceea ce în relief atît realizările cît şi
sectorul comercial, unde există unele Ministerele şi direcţiile generale tre ţiuni prevăzute în bugetul de stat, o priveşte transformarea socialis M e m b r is supleanţi lipsurile ce-au existat în mun
depăşiri ale cheltuielilor de circulaţie. buie să acorde toată atenţia reparii- sarcină principală o constituie creş tă a agriculturii. Darea de sea ca vechiului comitet.
zării sarcinilor de producţie şi bene terea activităţii economice şi gospo mă a arătat că în urma muncii 1. Comşa Alircea, inginer agronom 7. Munteanu Carolina, funcţionară
Comitetele executive ale sfaturilor ficii pe întreprinderi, ţinînd seama de dăreşti în fiecare unitate productivă, politice desfăşurate de către or 2. Fiilop Ştefan, montator 8. Popa loan, mecanic auto Vorbitorul a subliniat în cu-
nopulare trebuie să acorde mai multă înzestrarea tehnică a acestora, de cali realizarea în întregime şi la timp a ganizaţiile 'de partid, cooperati 3. Ilka Gaşpar, zidar 9. Rădoane Anton, miner
atenţie creşterii continue a producţiei ficarea muncitorilor şi de nivelul chel tuturor veniturilor planificate. vizarea agriculturii din raionul 4. Jinaru Dumitru, furnalist 10. Sălăjan loan, lăcătuş vînlul său unele sarcini reieşite
mărfurilor de larg consum, folosind Ia tuielilor de producţie pe unitatea de Hunedoara reprezintă astăzi 5. Măgurean Gheorghe, turnător 11. Soit Ana, mineră
maximum baza locală de materii pri produs. Sporirea acumulării socialiste, ca 26,12 ia sută, faţă de 13 la sută 6. Moldovan Remus, profesor 12. Vlad Lăscuf, turnător clin dezbaterile conferinţei, de
me, să ducă o luptă sistematică pen urmare a eforturilor depuse pentru creş cît era în 1956. In această di
tru reducerea preţului de cost şi îm De asemenea este necesar să existe terea productivităţii muncii şi reduce recţie au fost folosite metode nemurii biroului Comifdusaf care noul comitet raional de par
bunătăţirea calităţii produselor. mai multă pi oupare decît în anii rea preţului de cost, constituie singura bune de către comitetul raional raional
trecuţi pentru stabilirea profilului în temelie trainică pentru creşterea în con de partid, prin organizarea de tid va trebui să ţină neapărat
Cheltuielile prevăzute în bugetele lo treprinderilor, pentru îmbunătăţirea con tinuare a salariului real. schimburi de experienţă între 1. Ardelean loan, prim-secretar 6. Lungu Petru
cale pentru finanţarea industriei şi gos diţiilor de aprovizionare tehnico-mate- secretarii organizaţiilor de par 2. Moga Ioachim, secretar 7. Irimia loan seama.
podăriei comunale, pentru finanţarea rială şi pentru chibzuita gospodărire a Succesele obţinute în construcţia so tid săteşti, vizite ale ţăranilor 3. Crainic Petru, secretar 8. Stoica Viorel
acţiunilor agricole şi zootehnice, a dru mijloacelor materiale şi băneşti. cialistă, iniţiativa creatoare a maselor muncitori în unităţile socialiste 4. Munfeanu Gheorghe, secretar 9. Druker Adolf El şi-a exprimat încrederea
murilor, cum şi a altor acţiuni eco largi constituie chezăşia îndeplinirii cu din agricultură şi alte metode 5. Mihuţ Avram
nomice locale, se ridică la 2,687 mi Pentru satisfacerea mai deplină a succes a planului şi a bugetului de de acest fel, ceea ce a făcut ca că noul organ ales va fi în stare
liarde lei. cerinţelor consumatorilor, întreprinderi stat pe anul 1958. un mare număr dc ţărani mun Membrii s u p l e a n ţ i
le şi organizaţiile economice trebuie citori să-şi îndrepte paşii pe să ridice munca de partid la ni
Pentru acţiunile agricole şi întreţi să lupte pentru îmbunătăţirea conti Să depunem (oale efort urile pentru calea agriculturii socialiste. 1. Tătar Iordan 3. Bogdan Nicolae
nerea spitalelor şi dispensarelor vete nuă a calităţii produselor şi lărgirea realizarea planului şi a bugetului de 2. Fodoreanu Vasile velul sarcinilor actuale, pentru
rinare, combaterea dăunătorilor şi epi- sortimentelor, să asigure o mai bună stat pe anul 1958, pentru aplicarea in In unele sate, datorită mun
zotiilor, s-a prevăzut la bugetele sfa păstrare şi prezentare a mărfurilor. viaţă a directivelor partidului şi gu cii desfăşurate de organele dc Nemurii Comisiei le rcfizic bunăstarea oamenilor muncii,
turilor populare suma de 701 milioa vernului privind dezvoltarea economică partid, s-a ajuns, la complect a
ne lei. In această sumă sint cuprinse Chelluirea fiecărui leu cu spirit de şi socială a palriei noastre şi creşte 1. Contesi Abelino, sudor 4. Pelraru Vasile, montaior f F P pentru construirea socialismului
şi 421 milioane lei destinate îmbună economie şi maximum de eficacitate rea nivelului de trai material şi cul 2. Kreidt Dumitru, funcţionar 5. Stanca loan, turnător
tăţirii păşunilor şi unor acţiuni zoo- trebuie să constituie o preocupare prin tural al poporului muncilor. 3. /.toga Ioana, funcţionară 'n scumpa noastră patrie.
veterinare. cipală pentru fiecare instituţie, între
prindere şi organizaţie. (lexl prescurtai) C. CHIŢIGOI
