Page 93 - 1957-12

PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ ! A

Tuturor oamenilor muncii din regiunea
Hunedoara noi succese în muncă, entuziasm
în bătălia pentru învingerea greutăţilor, mult
belşug, voie bună şi* un;călduros

LA MULT! ANE

Anul IX Nr. 947 Marţi 31 decembrie 1957 4 pagini 20 bani A D U N AM l,/F E S tT v E ,/¦i

M area Adunare Naţională • #... •

Sala cinematografului „Filimon Sîrbti” din blica Populară IRomînă, pentru pace,/bunăstare
*
oraşul Deva a îmbrăcat în ziua de^29 decern- şi un progres/continuu.

brie haină de sărbătoare. Peste 80/6 de oameni .} ^
ai muncii, conducători ai organelor d e, partid,
f^

s-a întreit duminicăin şedinţa festivă consacrată ceiei ai organizaţiilor de masă, ai instituţiilor, şi în- Asemenea adunări festive ai^/avut Ioc în

ie a 10-a aniversări a proclamării treprinderilor din oraşul Deva,-au participat îa ,toate centrele; de raioane alp Regiunii noastre.
Republicii Populare Rnmîne La adunarea de la Petroşaţiîjfdespre măreţele
adunarea festivă consacrată aniversării a 10 realizări ale ponorului, nostru în anii regimului
de democraţie populară, a vorbit tov. Samoilă
ani de Ia proclamarea Republicii Populare ţtfur Momeu, secre/ar al Comitetului regional de
partid, iar la ' Brad, îr, cadt/ul adunării festive,
Romîne. Cu acest prilej, tov. Dumitru Dejeu, a vorbit tov./lon Sîrbu, redactor şef al ziarului
preşedintele comitetului exejeutiv al sfatului ff

popular regional, a făcut o ampla expunere V t i

asupra drumului victorios'' parcurs de oamenii

muncii din ţara noastră în aceşti/ani. Vorbi- ‘"'v „Drumul socialismului”, la Ilia tov. Aurel

torul a subliniat în mod deosebit 'făptui că re­ P Bulgărea, la Aiba-hţlia to;v. Ştefan Miloş, la

giunea noastră a devenit în. cei 10 ani de Re­ f ' Sebeş Iov. Aron Co/ceru, Ia Orăştie tov. Ale­

De o parte şi de alia a stemei R.P. In loja prezidiului au luat loc to­ Tovarăşul Constantin Pirvutescu, . încheiem un deceniu de la crearea publică, o puternică bază /industrială a ţării. xandru Şultiţju, la. Haţeg, tov. Octavian Ienă-
Române, care de un deceniu străjuieş­ varăşii dr.- Letţiţ Groza, Anton Moi- preşedintele Marii Adunări Naţionale a R. P. Roinîne cu un bogat şi rodnic
te sala parlamentului, pe un fundal *sescu, GheofjţfiS Stoica şi ceilalţi De asemenea au fost scoabe în evidenţă suc­ şescu, pnmt i'secţetari ai comitetelor raionale de
de drapele tricolore şi steaguri roşii membri ai prezidiului Marii Adunări deschis şedinţa festivă. bilanţ în dezvoltarea continuă a eco­ cesele obţinute de oamenii, muncii din regiunea partid, care au scos în evidenţă succesele pe
cu stema partidului erau înscrise da­ Naţionale.
tele aniversării: 1947—1957. In in­ noastră, în dezvoltarea /agriculturii, învăţă- care le-a dobîndit poporul nostru, sub condu­
cintă au luat loc deputaţii. In tribune In tribuna rezervată, corpului diplo­ cerea Partidului Muncitoresc Romîn, în cei zece
se aflau numeroşi invitaţi, activişti matic slut prezenţi şefi ai misiunilor Tovarăşul Chivu Sloica, preşedin­ nomiei noastre, a culturii noastre, în mîntului, culturii etc. j /
de} partid şi de stat conducători ai or­ diplomatice acreditaţi la Bucureşti: tele Consiliului de Miniştri, membru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
ganizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă ambasadorii. R.P.F. Iugoslavia — Ni- al Biroului Politic¦al C.C. al P.M.R., oamenilor muncii. Asistenţa a ovaţionat' îndelamg pentru suc­ ani d e /a proclamarea Republicii Populare Ro­
şi cultură, fruntaşi în muncă din în­ cola Vujanovici, R. P. Albania — a prezentat raportul cu prilejul celei cesele repurtate de întpegul popor/din Repu-
treprinderile şi instituţiile Capitalei, Mihk Lako, R. P. Chineze — Ke Bo de a 10-a aniversări a proclamării Vă felicit şi vă urez noi succese în mîne./ /'
ziarişti romîni şi corespondenţi ai pre­ Nian, Uniunii Sovietice — .4, A. Republicii Populare Roinîne. , ' munca dvs de mare răspundere, cu
sei străine. Epişev, R. Cehoslovace — Ivan Ro- prilejul noului an şi al noului deceniu Plina Vulcan, pcnim a Soua oarâ în fa ş ă pe Ssaiia
Itall lllkiv, R. P. Ungare — Ferenc Deputaţii şi invitaţii au subliniat în care începe.
La ora 11, primiţi cu puternice a- Keleti, Turciei. — C. T. Karasapan, repetate rânduri, cu aplaiize prelungi­ La 28 decembrie a avut. Ioc ' iţerinen planul anual la cărbu- .cost. Pentru aceste rezultate co­
clamaţii ale deputaţilor şi invitaţilor Egiptului — Ilussein Chawky, R. P. te, acele părţi ale raportului care în­ Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej,
sosesc conducătorii partidului şi sta­ Polone — lanusz Zambrowicz miniş­ făţişează marile realizări ale harnicu­ prim secretar al C. C. al Partidului la Petroşani o consfătuire pe ;ne. ; Paralel cu creşterea pro- [ miletul sindical pe combinat a
trii Italiei — Francesco Lo Faro, Isra­ lui nostru popor In primii zece ani de Muncitoresc Romin, Chivu Sloica, pre­
tului. elului — A. Ilarell, .Elveţiei — P. F. şedintele Consiliului de Miniştri şi cei­ combinat, în care s-au analizat \duciiei, a creşcut cu aproape 3 holărlt să acorde pentru a doua
In loja guvernamentală au luat loc Brugger; Albert Filz însărcinatul cu existenţă a Republicii Populare, per­ lalţi ¦conducători ai partidului şi gu­ rezultatele obţinute în trimes- <’la stila productivitatea muncii
afaceri al Austriei, însărcinaţii cu afa­ spectivele luminoase care i se deschid vernului au felicitat călduros pe tova­ trai IV de minerii Văii Jiului ţ pe bazin, s-a îmbunătăţit sim- ora consecutiv minei Vulcan,
tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, ceri ad-interim ai Finlandei, — Maţii pe calea construcţiei socialiste, poli­ răşul dr. Petru Groza, preşedintele pre­ în întrecerea socialistă pentru | iiior calitatea. producţiei, drapelul de exploatare fruntaşă
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Pyykko, Franţei — . Jean Decirij, tica de pace şi colaborare internaţio­ zidiului Marii Adunări Naţionale, a- întâmpinarea aniversării Repu- f 'ini trimestrul IV, cele inuL pe bazin.
Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- R.P.D. Coreene — Ban Sin Zik, R.P. blicii. Cu acest prilej, s-a scos ' frumoase rezultate le-a obţinui,
şescii, Alexandru Moghioroş, Dumitru Bulgaria — Angliei Hubenov, Greciei nală dusă cu . consecvenţă de Repu­ drcsîndu-i urări de sănătate şi rodni­ în evidenţă faptul că muncitorii «mina Vulcan care şi-a îndepli- Cu acest prilej, tovarăşul lo-
Coliu, general colonel Leontin Sălă- — N. Diamanţopoulos, şi alţi mem­ blica Populară Romînă — membră a că activitate. mineri, în frunte cu comuniştii, f nit încă defia 17 decembrie piu­ sif Coloţ, şeful exploatării, şi
jan, Ştefan Voilec, lanoş Fazekaş, brii ai corpului diplomatic. inginerul Ioan Sabău, şeful
Vladimir Ghcorghiu, Alexandru Bîrlă- marii familii frăţeşti a ţărilor socia­ Depuiaţii şi invitaţii au manifestat au obţinut succese de seamă / mii anuai . la cărbune. Organi- sectorului III, şi-au luat,' in
deanu, Gherasim -Papa. liste. îndelung pentru Partidul Muncitoresc numele colectivului minei, an­
Romin şi guvernul R. P. Romlne, pen­ în creşterea producţiei şi pro-I z} nc^ nuu fritonal munca, co-
Cuvuilul de închidere a sesiunii a tru întărirea şi înflorirea statului nos­ gajamentul să sporească şi pe
fost rostii de tovarăşul Constantin Pîr- tru democrat popular, pentru fericirea
vulescu, preşedintele Marii Adunări muncii. Exploatările ’ - * * * ^ u c , i a * căr-
Naţionale, care a. spus printre altele: poporului romîn.
miniere Lonea, Petrila şi \u l- ficată şi a; realizat o reducerje bune pentru ci-şi menţine til-

can, au îndeplinit înainte de dei 7,2 la /su tă a preţului "de Iulde onoare celi s-a acorclut.

Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica Mina Aninoaşa şi-a/ îndeplinit planul anual

Tovarăşi deputaţi, odinioară în înapoiere economică. Dobrogea, ţara Iui Horea şi pandurii lui Tudor, pînă la dorobanţii In ziua de 29 decembrie la brie, la mina Aninoaşa pro'duc- Dintre brigăzi, cele mai fru­
Poporul romin sărbătoreşte astăzi, cu inima plină de lut şi scaieţi, păşeşte în fnmtc pe calea agri­ ora 13,00 colectivul minei Ani- iivitatea muncii a fost de 1,300 moase rezultate le-au obţinut
de bucurie o aniversare scumpă: 10 ani de la pro* culturii îmbelşugate, socialiste. Privim in jurul din 1877 şi eroîi războiului eliberator antihitlerist. noasa a sărbătorit îndeplinirea' tone pe post. cele conduse de Mihai Tudaciue,
clamarea Republicii Populare Roinîne. nostru şi vedem centrale electrice transformând Valeriu Liciu, Petru Borodi,
Se împlineşte un secol de cînd poporul romîn ce­ iureşul apelor şi cărbunele din întunericul pămîn- Această luptă patriotică s-a ridicat pe o treap­ planului pe anul 1957. Un rol In frunţea întrecerii sînt sec- Petru Săcăluş, Remus Cozma,
rea prin glasul marelui luptător revoluţionar demo- tului în lumină, căldură şi putere pentru cei ce tă nouă, mai înaltă, prin conducerea ei de că­ deosebit îrt obţinerea acestui toarele Lî .şi III, care au dat Aurel Cristea şi Gherasim Pra-
cra'f "NiCdiae Tfăicesci „,.,să întocmeas­ tre clasa muncitoare. Păşind în fruntea luptei re­ succes ba avut iniţiativa „omul peste p/anul anual împreună ţa.
că o republică denucratică..., să în­ muncesc. Miile 'de tractoare şi maşini agricole rb- • voluţionare a maselor împotriva exploatării capi- şi tona“. In ziua de .27 decern- 21.198/tone de cărbune
tocmească un stat le cetăţeni liberi . ... prezintă o puternică bază materială pentru dezvol­
şi egali sau deopotivă unii cu alţii, tarea agriculturii; s-au ridicat nenumărate şcoli de talisto-inoşiereşti, clasa muncitoare -v-----:— _______________ _
fără domnie şi boieie". loate gradele, aşezăminte culturale şl sanitare din
Această idee înaiifată a fost în­ cele mai înaintate, satele au devenit de necon­ condusă de partidul său comunist — m
deplinită şi depăşită cu mult de po­ ceput fără cămin cultural, bibliotecă, casă de naş­
porul romin, care dpă eliberarea ţă­ teri. De la vechea Romînie a plugului de lemn călit şi încercat în lupte — a dat DE ANUL
rii de sub jugiil facist şi cucerirea la Republica Populară Romînă de azi, în plin a- jertfe grele pentru eliberarea ţării din N O U ,...
unui regim nou, dmocratic, a răs­ vînl al economiei şi culturii, una din primele ţări robia exploatatorilor şi de sub jugul
turnat monarhia şi . făurit Republica din lume care dispune de un reactor atomic şi a- fascismului, pentru cauza libertăţii pa-
Populară Romînă —stat socialist al plică în scopuri paşnice geniala descoperire a min­
oamenilor muncii de la oraşe şi sate. ţii omeneşti, este un salt care reflectă profundele .4; triei şi a poporului romîn.
IVe amintim cum a vestea procla­ schimbări înnoitoare ce au avut loc în ţara noas­ §|:/;' începutul revoluţiei populare care a
mării republicii o mre bucurie a cu­ tră in acest deceniu. v
prins întregul popor ;pe străzile şi pie­ fi'-'-' • ' dus la instaurarea regimului democrat- — Mămico, Moş Geniu e frate ' cu
ţele oraşelor, la sah oamenii muncii Tovarăşi deputaţi, popular l-a constituit insurecţia arma­ bunicul ?...
s-au prins în hore i ţara a răsunat Nu a fost lesne să se ajungă aici, n-a fost neted |§ f.;/ tă de la 23 August 1914 organizată
de clntecc şi jocuri. drumul spre cuceririle socialiste de care se bucură , /ţ. şi condusă de Partidul Comunist Ro- — Nu,, dar de ce întrebi?'
azi oamenii muncii. Multe lupte a trebuit sa dea inîn, în condiţiile create prin victo-
Satisfacţia şi nijejdile oamenilor poporul nostru, aservit timp de veacuri de tot felul riile glorioasei armate sovietice asupra
muncii au fosl pe cplin îndreptăţite. de exploatatori şi cotropitori, pentru a se vedea
Astăzi putem apreciacu mîndrie rezul­ iii sfîrşit liber şi stăpîn pe soarta sa. ;;V• • armatelor fasciste.
tatele rodnice ale carturilor depuse pe Republica Populară Romînă reprezintă . încuiui- '
drumul construirii tini noi orînduiri şi al narea luptelor pentru' libertate şi independenţă na­ Aplicînd creator, potrivit condiţiilor — Pentru că aseară c'md a venit
dezvoltării materiale şcuituraie a patriei. ţională, duse cu vitejie de poporul romîn de-a fun-' cu darurile, am văzut că pc sub co­
gul secolelor, — de Ia luptele pe care le-au purtat istorice concrete ale ţării noastre şi joc, era îinbrăcat cu paltonul tui
Cit de mult se desebeşte Republica însufleţiţi de o fierbinte dragoste de ţară, oştenii lui ; noilor condiţii internaţionale, adevăru­ bunicii...
Populară Romînă de vechea Romînie Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare, răsculaţii
de sub jugul capitalilor şi moşieri­ rile' fundamentale ale învăţăturii tnar- In acest fel îşi iscădea mai acum
lor. Ne-ain născut itr-o ţară bogată xist-leniniste cu privire la necesitatea vreo două seri, un băieţaş mătruca.
in care domnea sălcia. Imensa ma­ Şi, mămica se străduia în fel şl chip
joritate a poporuhiitrăia o viaţă de cuceririi puterii de către clasa mun­
mizerie şi privaţiui din cele mai
lirele. In adîncul mnfilor şi şesurilor citoare, partidul a organizai cu suc­ să-l lămurească nedumerirea.
dormitau mari avui naturale, care, ces forţele sociale în stare să răs­
valorificate, ar fi ptut situa ţara toarne dominaţia claselor exploata­ Dar, oare cîtor părinţi nu li s-d
noastră printre ţării industriale îna­
intate. Dar stăjnii imperialişti toare. intimplai, în preajma sărbătorilor de
hărăziseră Rominit de ieri să
lîncezească în înaoiere, să nu-şi El a asigurai unitatea de acţiune a iarnă, iu preajma Anului Nou, să fie
dezvolte industria— temelia in­ clasei muncitoare, pe baza frontului
dependenţei economi; şi a progresu­ unic muncitoresc încheiat între comu­ puşi în încurcătură de cine ştie ce
lui. Pămîntul ţării ei mănos, dar ce­ nişti şi socialişti — unitate care a-
lor care-I munceau ii-1 stropiseră de vea să fie apoi întregită prin crearea întrebări ciudate, scornite de curiozi­
veacuri cu sudoareaşi sîngelc lor nu
îe era îngăduit să f bucure de roadele lui. Po­ tatea celor mici. ' ' ".
porul nostru harnic,plin de energie şi iubitor de
viaţă, era secerat demolime şi boli, copiii mureau partidului unic, marxist leninist, al cla­ In fiecare. an, în jurul Irădiţiona-
cu zile.
sei muncitoare. In focul luptei pentru lltlui pom de iarna, copii îl primesc
Aceste timpuri înlnecate au apus pentru vecii
vecilor. Patria noasă s-a eliberat din lanţurile expropierea moşierilor şi înfăptuirea pe Moş Gerilă cil emoţii, şi bucurii.
-•'¦«rvirii şi a exploăril capitaliste. Singurul şi a- revoluţionară a reformei agrare s-a
Ilar, nu numai acasă, in căldura
,'tul ei stăpîn iste astăzi poporul romîn. De închegat şi întărit alianţa clasei mun­
.m e greu peiru copii noştri —şi va fi şi mai citoare cu masele largi ale ţărănimii sub focului de cămin, cel mici se bucură
greu pentru nepoţii >.ştri — să-şi închipuie timpurile
cind rodul muncii pporului nostru se scurgea in conducerea clasei muncitoare. Partidul a de inii!virile cil „Moşul" aşteptai timp
miinile unui mănurhi de exploatatori din ţară făurit un front democratic larg, care
şi din afara ei. în prima etapă a revoluţiei cuprindea de un an întreg. Copiii- zilelor noas­

La 10 ani de la |oc!amarea Republicii Populare ţărănimea — principalul aliat al pro­ tre au acum astfel de bucurii şi în /
Romîne ţara noastraeste un vast şantier al mun­
cii neobosite pentrufăurirea unei vieţi de bunăs­ letariatului — pături ale micii jurul pomului de iarnă făcut .de şcoa- ¦
tare In folosul tutujr celor ce muncesc. Ca din
pămînt a crescut oiădure de sonde şi coşuri de burghezii şi o parte a burgheziei libe­ tă, sau în funii celui făcut de între­
fabrici, pretutindeni |e înalţă uzine noi, echipate
cu tehnica modernă - imagine a forţei industriale rale. A fost instaurat regimul democrat prinderea ori instituţia la care lucrea­
crescînde a ţării. Igiunl ţinute ca împietrite în
înapoiere de regim burghezo-moşieresc au fost popular. în care clasa muncitoare avea ză tăticul, sau niăMcd. Şi,.e de-a 'drep­
trezite la viaţă. Oltiia marilor moşieri, de unde rolul ător. In această perioadă de inten­
oamenii fugeau de ărăcie şi pribegeau la oraşe să luptă politică şi de ridicare a maselor ia crea­ tul emoţionant să vezi pe cile un di­
cu cobilija în spina, devine o nouă bază indus- ţie istorică conştientă, în urma alegerilor din 1946,
trial-petroliferă a ţii. Unităţi industriale mo­ rector de întreprindere ori instituţie^
derne insuflă o noi viaţă Moldovei, menţinută
ce mai toi anul g stat încruntat, cum

parlamentul a fosl transformat îhţr-un instrument ¦'in preajma pomului de iarnă, împarte ¦
al voinţei populare şi al înfăptuirii unor profunde
cii ochi sclipitori şi cu glas tremu­

reforme democratice. Partidele burgheze reacţionare, rător de năvala sentimentelor, dqru-j
compromise în ochii maselor prin rolul lor de unel­
rile aduse de „Moşul". >"' V
te ale claselor exploatatoare şi prin politica de în­
curajare şi sprijinire, a dictaturii milifcaro-fascisfe Iar atunci, cind cei care du âpu-

s-au demascat pînă la capăt în ochii poporului, . cai şi alte vremuri, văd rizînd pe
¦transforinindu-se în agenturi ale organelor de spio­
faţa copiilor.sărbătoarea bucuriilor de

naj şi diversiune ale duşmanilor ţării. iarnă, nu pot să nu-şi amintească

Poporul a măturat aceste partide din viaţa politi­ şi de ani in urmă, cind trişti ei,

că a ţării şi s-a strîns în jurul partidului comu­ erau siliţi să privească doar prin
nist, văzînd în el adevăratul purtător al intere­

selor sale vitale, căruia merită să-i încredinţeze geamurile luminate ale cine ştie cărei
destinele şi pe care l-a ales drept conducător al
luptei pentru eliberarea naţională şi' socială. Sub case bogate, cum 'darurile erau tiu- .
conducerea Partidului Comunist, oamenii muncii au
¦îndepărtat din guvern pe ultimii reprezentanţi ai părţile odinioară numai odraslelor ce­
burgheziei; au răsturnat monarhia şi au proclamat
lor ce nu mai puteau de bine.

Copiii de azi, îsi iralese feiriititi

Republica ' Populară Romînă. Puterea politică a . ...A V .V #

trecgt îft întregime in miinile clasei muncitoare a» în fiecare an, cânticul bradufuiL-şşLi Vrl-
liată cîî ţărănimea muncitoare. mină pe 'Moş Gerilă acejceaşti veş­
nic riouh ufarel „La m ii şi la
mînie şi dezgust au alungat oamenii lip i-
am.!'
(Continuare in pag. 3-a)