Page 95 - 1957-12

Wr P47 OKUMUL SOCIALISMULUI Pa g. 3

«XJOJ ~ -----

(Urmare din pag. l-a) mijloace de producţie din industrie şi transporturi, a so­ încă rămasă în urmă faţă de dezvoltarea Industriei şl de ralizarea învăţămintului obligatoriu de şapte ani. As­ tivă va însemna un mare pas înainte în conducerea pla­

cil din ţara noastră pe hohenzollernl, care în întu­ cietăţilor bancare şi de asigurări, transformarea lor în cerinţele tot mai mari ale populaţiei, determinate de tăzi în ţara noastră funcţionează peste 16.000 de şcoli nificată a economiei naţionale şi în desăvîrşirea con­
necaţii lor anj de domnie au fost clinii de pază ai in­ proprietate socialistă —• bun al întregului popor. Acea­ sporirea continuă a consumului oamenilor muncii şi de cu aproape 1.900.000 elevi, precum şi şcoli serale pentru strucţiei socialiste, în interesul ridicării nivelului de trai
tereselor burgheziei, moşierimll şi ale marelui capital sta a însemnat sfărîmarea dominaţiei economice a bur­ creşterea considerabilă a populaţiei oraşelor. Rămînerea tineretul muncitoresc şi sătesc şi şcoli fără frecvenţă. al poporului.
străin au pus la mezat şi au vîndut bogăţiile tării gheziei, desfiinţarea exploatării omului de către om în în urmă a producţiei agricole marfă crează greutăţi în
trusturilor occidentale, au tîrguit poporul romîn drept cel mai important domeniu al producţiei sociale, creîiî- dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale, în In continuare vorbitorul a citat un şir de cifre cu Tovarăşi deputaţi,
carne de tun pentru războaiele prădalnice puse la cale du-se un puternic sector economic socialişti asigurarea creşterii continue a nivelului de trai at popu­ privire la dezvoltarea învăţăinîntului de toate gradele
de cercurile monopoliste agresive, şi-au pătat mîinile laţiei muncitoare de la oraşe şi sate. în ţara noastră. Răsturnarea dictaturii fasciste, lichidarea monarhiei şl
cu sîngele muncitorilor şi ţăranilor care se ridicau la Astăzi, sectorul socialist este predominant în econo­ instaurarea republicii, făurirea primului stat cu adevărat
,uptă pentru pîine, pămînt şi libertate. Pe bună drep­ mia ţarii ; industria, sistemul financiar şi de credit şi O sarcină de cea mai mare însemnătate a partidului, Comorile culturii au devenit în ţara noastră un bun democratic din istoria ţării noastre, succesele dobîndite
tate au răsuflat oamenii muncii uşuraţi izgonind acest comerţul exterior sînt in întregime socialiste, aproape ju­ guvernului şi a întregului popor este lupta pentru creş­ al maselor. Zeci de mii de biblioteci pun la dispoziţia în construcţia socialistă ¦— toate aceste mari cuceriri is­
parazit uriaş care a acaparat zeci de fabrici, uzine şi mătate din suprafaţa agricolă a ţării face parte din terea producţiei agricole marfă şi, în primul rînd, a oamenilor muncii cărţi editate în tiraje nemaicunoscute torice sint opera poporului, opera patriotică a milioa­
bănci, moşii de sute de mii de hectare şi s-a îmbuibat sectorul socialist, iar în transporturi şi comerţul inte­ producţiei marfă provenită din sectorul socialist al agri­ vreodată la noi. Numai în cursul anului trecut s-au ti­ nelor de oameni ai muncii romîni şi de alte naţionali­
decenii în şir din truda poporului şi din avuţiile Ro- rior sectorul socialist reprezintă circa 85 la sută. Po­ culturii. Realizarea acestui obiectiv depinde în măsură ho- părit în ţara noastră aproape 3.000 de titluri de cărţi tăţi, îndrumaţi şi conduşi de partid.
porul muncitor înfăptuieşte cu succes vastul program tărfioare ac întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist în în peste 38 milioane de exemplare.
de dezvoltare şi lărgire a bazei economice a socialismu­ agricultură, de aplicarea principiului cointeresării ma­ In aceşti ani de muncă şi luptă pentru construireţa
Extinderea reţelei cinematografice, a radioului, radiofi- socialismului s-a afirmat cu tărie rolul conducător al
cării, introducerea televiziunii contribuie puternic Ia răs-
mîniei. eroicei noastre clase muncitoare — cea mai înaintată şi
In ţara noastră transformările revoluţionare care au lui elaborat de congresul al doilea al P.M.R. teriale a ţăranilor muncitori în creşterea producţiei agri­ pîndirea ştiinţei şi culturii în mase. mai revoluţionară parte a poporului — dirzenia, capa­
Experienţa ţării noastre ca şi a celorlalte ţări socialiste cole şi în sporirea cantităţilor de produse vîndute sta­ Cei zece ani care au trecut de la instaurarea Republi­ citatea ei de a conduce practic treburile statului şi de
dus la cucerirea întregii puteri politice de către clasa tului, de mecanizarea crescîndă şi extinderea folosirii a învinge greutăţile, de a atrage şi mobiliza în jurul
muncitoare s-au deslăşurat în linii generale, în mod confirmă marea superioritate a economiei socialiste pla­ îngrăşămintelor chimice în agricultură. cii Populare Romîne constituie o perioadă de puternică ei, prin foiţa exemplului, masele largi de oameni ai
paşnic. Aceasta, a fost cu putinţă datorită unui şir de nificate. Planurile de stat pe anii 1949—1957 au fost dezvoltare a literaturii, artei, ştiinţei şi culturii puse în muncii. întărirea rolului conducător al clasei muncitoare
factori favorabili interni şi externi. Burghezia şi moşie- îndeplinite şi depăşite an de an, asigurînd dezvoltarea Un rol important au Gospodăriile Agricole de Stat slujba poporului. în toate domeniile construcţiei socialiste, este una din
rimea n-au putut să reprime prin violenţă lupta mase­ într-un ritm rapid a economiei. care, prin mecanizarea complexă a culturii cerealelor şi principalele condiţii ale consolidării continue a forţei şi
lor populare, să dezlănţuie războiul civil, deşi nu au prin aplicarea metodelor agrotehnice cele mai avansate, In concluzie, pe tărîmul îmbunătăţirii condiţiilor de trăinieiei regimului democrat popular.
lipsit încercările de putsch militaro-fascist puse la cale Partidul şi guvernul nostru au urmat şi urmează trebuie să furnizeze o parte din ce în ce mai mare de trai ale celor ce muncesc am făcut progrese însemnate,
de reacţiunea internă şi externă în scopul înăbuşirii în consecvent linia generală de industrializare şi electri­ cereale şi alte produse agricole pentru fondul de stat. cu atit mai evidente dacă ţinem seama de unde am por­ in strînsă alianţă cu clasa muncitoare şi sub condu­
singe a luptei poporului. Dar tocmai faptul că partidul ficare a ţării, ca o premisă obligatorie pentru asigura­ Planul de stat pe anul 1958 a prevăzut alocarea de fon­ nit cu numai 10-12 ani în urmă. Principalul Izvor al cerea ei, harnica noastră ţărănime muncitoare a adus o
a avut în vedere asemenea încercări şi a luat măsurile rea bazei materiale a socialismului. Dezvoltarea indus­ duri însemnate pentru mecanizarea muncilor agricole greutăţilor care au încetinit înaintarea noastră în acest contribuţie din cele mai însemnate la făurirea şi întări­
corespunzătoare, ţinînd treaza vigilenţa revoluţionară a triei grele — şi în primul rînd a industriei construc­ la gospodăriile de stat şi pentru dezvoltarea producţiei domeniu, constă în starea înapoiată a economiei, moş­ rea regimului democrat popular. Faptele au convins ţă-
maselor, a făcut cu putinţă zdrobirea lor din faşă şi cu­ toare de maşini — s-a dovedit principala pîrghie pentru zootehnice, viticole şi pomicole. tenită de Ia burghezie, în necesitatea de a face efor­ rănimea că numai împreună şi cu ajutorul clasei munci­
cerirea puterii de către clasa muncitoare fără război dezvoltarea industriei producătoare de bunuri de con­ turi şi sacrificii pentru a lichida această înapoiere, în toare şi-a putut îndeplini străvechea şi îndreptăţită nă­
sum, pentru trecerea treptată a micilor gospodării ţără­ Dînd o mare atenţie întăririi economico-organizato- rămînerea în urmă a agriculturii faţă de industria so­ zuinţă de a fi stăpînă pe păinîntul pe care-1 munceşte
civil. neşti la agricultura socialistă mecanizată, pentru crearea rice a tuturor gospodăriilor colective, cooperativelor de cialistă. De pe acum se poate spune că s-a făcut mult şi pe roadele muncii ei. Astăzi mase tot mai largi ale
Experienţa ţării noastre a confirmat încă odată jus­ condiţiilor materiale de ridicare continuă a nivelului de producţie şi întovărăşirilor agricole, este necesar să con­ pentru învingerea acestor greutăţi trecătoare. Partidul ţărănimii păşesc pe calea ce le-a deschis-o clasa mun-
viaţă şi de cultură al poporului muncitor. tinuăm munca politico-organizatorică de transformare nostru care, nu se mulţumeşte cu rezultatele obţinute, ciioarc — calea agriculturii socialiste. întărind necon­
teţea absolută a tezei leniniste potrivit căreia o condiţie socialistă a agriculturii convingînd ţăranii muncitori, pe călăuzeşte pe oamenii muncii pe calea făuririi unei eco­ tenit alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare,
indispensabilă a tr.ecerii de la capitalism la socialism in 1957 volumul producţiei industriale a fost de 4,2 bază de fapte grăitoare, să treacă pe calea muncii unite nomii socialiste puternice şi înfloritoare şi a îmbunătă­ atrăgînd masele ţărănimii muncitoare să participe tot
este exercitarea conducerii politice de către clasa inund­ ori mai mare decît în 1948; producţia mijloacelor de şi asigurînd respectarea strictă a liberului consimţămînt. ţirii necontenite a condiţiilor lor de trai. Totodată el arată mai activ Ia construirea socialismului, consolidăm teme­
are . Tocmai hegemonia clasei muncitoare, în frunte producţie s-a mărit în această perioadă de peste 5 ori, oamenilor muncii că ritmul ridicării nivelului lor de trai lia de neclintit a orînduirii democrat populare.
’u partidul său marxist-leninist, a făcut cu putinţă o iar producţia bunurilor de consum de aproape trei ori şi Gospodăriile colective, cooperativele de producţie şi depinde în măsură hotărîtoare de ei înşişi, de rezul­
asemenea dezvoltare a revoluţiei în ţara noastră. Am jumătate. In ramurile construcţiei de maşini, ca şi în întovărăşirile trebuie îndrumate în direcţia dezvoltării tatele pe care ei Ie obţin în sporirea producţiei indus­ Un loc important în lupta pentru construirea socia­
verificat prin propria noastră practică adevărul învă­ industria materialelor de construcţii, producţia a crescut sectoarelor zootehnic, pomicol şi viticol, care vor aduce triale şi agricole, în ridicarea productivităţii muncii şi lismului il ocupă intelectualitatea noastră. Partidul şi
ţăturii lui Marx şi l.cnin după care condiţia esenţială faţă de anul 1948 de aproape 8 ori, în industria chimică unităţilor cooperatist-socialiste din agricultură şi mem­ reducerea preţului de cost, în realizarea de economii şi guvernul ajută pe intelectuali să-şi însuşească învăţă­
şi obligatorie pentru trecerea la construirea societăţii de aproape 7 ori. brilor lor venituri importante. Fondurile necesare acestor asigurarea rentabilităţii întreprinderilor — sarcini de tura marxist-Ieninistă, să-şi orienteze astfel eforturile in­
socialiste este instaurarea dictaturii proletariatului, în- acţiuni vor trebui să fie asigurate în bună parte prin imensă însemnătate economică. cit să aducă cele mai mari foloase operei creatoare a
tr-o formă sau alta, potrivit situaţiei istorice concrete. Dacă facem o comparaţie a producţiei de astăzi a in­ valorificarea pe calea contractărilor cu statul a surplu­ poporului. Drept urmare, intelectualitatea, tot ce e
dustriei noastre socialiste cu producţia industriei de sului de produse agricole ale gospodăriilor agricole co­ Tovarăşi deputaţi, cu adevarat valoros în rîndurile cărturarilor noş-
Republica Populară Romînă este cea mai democratică acum 10 ani, constatăm că întreaga producţie a anului lective, cooperativelor dc producţie şi întovărăşirilor. tri, îşi închină forţele operei de construcţie
formă de guvernare din istoria poporului nostru. Ea se 1948 se realizează acum într-un singur trimestru la Realizările obţinute pînă în prezent în construirea bazei socialistă, dezvoltării economiei şi culturii ţă­
deosebeşte fundamental de vechiul stat burghezo-moşie- energie electrică, în numai patru luni şi jumătate la Planul de stat reflectă preocuparea partidului şi gu­ materiale a socialismului ne permit să dezvoltăm în vii­ rii. O mare contribuţie în obţinerea succeselor din
resc urît de popor şi bazat pe asuprirea celor ce mun­ ţiţei, în mai puţin de cinci luni la cărbune, într-un sin­ vernului pentru sporirea producţiei de tractoare, semănă­ tor într-o măsură mai mare ramurile de producţie pentru aceşti zece ani a dat-o corpul nostru tehnic format din
cesc, care răspundea prin prigoană, temniţă şi gloanţe gur trimestru ta fontă, în mai puţin de cinci luni la tori, combine cerealiere şi de îngrăşăminte chimice, pen­ care avem bogate resurse naturale proprii. E vorba de ingineri şi tehnicieni. Nu încape îndoială că şi pe viitor
oricărei încercări a oamenilor muncii de a-şi spune cu­ oţel, într-un singur trimestru la gaz metan, în o lună tru crearea cadrelor de mecanizatori de înaltă calificare, asemenea ramuri ale industriei c a : producţia de energic intelectualii patriei se vor dovedi la înălţi­
vântul asupra politicii de stat, a conducerii treburilor şi jumătate Ia tractoare. pentru mobilizarea tuturor forţelor din industrie, din electrică, chimie şi celuloză, petrol, gaz metan, căr­ mea nobilei lor misiuni de a contribui la pu­
agricultură şi din celelalte ramuri de activitate care pot buni, metalurgie, lemn şi materiale de construcţii. nerea în valoare a bogăţiilor ţării, la ridicarea nivelu­
statului. Au fost create noi ramuri industriale care nu existau contribui la de’zvoltarea agriculturii şi creşterea produc­ lui de trai şi de cultură al oamenilor muncii la construi­
Izvorul forjei şi superiorităţii orînduirii noastre de în Romînia burghezo-moşierească: producţia de utilaj ţiei agricole marfă, la transformarea socialistă a agri­ Ne vom concentra, în primul rînd, resursele materiale rea vieţii noi, socialiste.
petrolifer şi minier, producţia de tractoare şi camioane, culturii. şi financiare pentru punerea în funcţiune la termenele
stat este acefa că in Republica Populară Romînă pu- industria electrotehnică, industria chimică a îngrăşămin­ prevăzute a uzinelor şi instalaţiilor industriale aflate în Luptător înflăcărat pe frontul construcţiei socia­
"erea politică aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi telor minerale pentru agricultură, a maselor plastice, a Tovarăşi deputaţi, construcţie şi care au un rol de seamă în dezvoltarea liste, tineretul patriei noastre se bucură de
sate care exercită efectiv conducerea ţării, bucurîndu-se fibrelor sintetice, industria extracţiei de uraniu etc. tuturor ramurilor economiei naţionale şi pentru creşterea atenţia şi grija partidului şi guvernului, a
nu pe hîrfie ci în fapt, de cele mai largi drepturi şi li- In centrul preocupărilor partidului şi guvernului stă nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi întregului popor. Niciodată în trecut tineretul n-a avut
însemnate realizări au fost obţinute în aplicarea planu­ ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Reali­ sate. Intre aceste uzine şi instalaţii industriale cităm: posibilităţile largi pe care le asigură azi tinerilor regi­
•rtăţi democratice. Acesta este un democratism real, de- lui de electrificare a ţării. In ciţiva ani de zile au fost zarea acestui ţel este posibilă pe măsura dezvoltării pro­ mul de democraţie populară — de a învăţa, de a-şi
ratismul socialist care are la baza sa faptul că construite 24 termo şi hidrocentrale electrice, iar în pre­ ducţiei industriale şi agricole, a ridicării productivităţii Oţelăria nouă, Blumingul şi marele laminor de la însuşi orice profesie şi orice calificare, de a-şi realiza
cipalele mijloace de producţie au fost smulse exploa- zent se apropie de terminare lucrările marii hidrocen­ muncii şi a creşterii venitului naţional. Combinatul siderurgic Hunedoara, care vor spori pro­
,-iIor şi se află în mîinile celor ce muncesc, trale „V. I. Lenin" de la Bicaz. La sfîrşitul anului 1957, ducţia de oţel cu peste 400.000 tone anual, iar aceea de
ireşte, rînduielile statului nostru socialist nu sînt şi puterea instalată a centralelor electrice este de două ori E destul să amintim măcar în treacăt situaţia oame­ laminate cu peste 500.000 tone.
pot ti pe placul apologeţilor capitalismului. După pă- mai mare decît puterea instalată în vechea Romînie. nilor muncii în regimul burghezo moşieresc — subali-

.rea acestora natura sau providenţa l-au creat pe om Odată cu dezvoltarea industriei grele şi pe baza dez­ mentarea cronică a familiilor muncitoreşti şi ţărăneşti, Uzina de celuloză din stuf care se construieşte în co­ şi dezvolta aptitudinile, de a îndeplini — potrivit meri­

să fie exploatat, iar în ţările socialiste unde exploatarea
capitalistă a fost lichidată, n-ar exista libertate şi ega­ voltării acestei industrii a crescut producţia bunurilor de uriaşa mortalitate infantilă, ziua de muncă de 10-12 ore, laborare cu Republica Democrată Germană, Republica tului şi capacităţilor lor - munci de mare răspundere.
litate. Dar ce fel de „egalitate" poate fi între marii mo- consum. In 1957, producţia în industria textilă a cres­ nesiguranţa zilei de mîine în care trăiau muncitorii, Cehoslovacă şi Republica Populară Polonă, urmînd să Sa facem totul pentru a valorifica în măsură tot mai
nopolişti şi fiecare dintre zecile şi sutele de mii de cut faţă de 1948 de 3,3 ori, iar în industria alimentară ameninţaţi mereu să fie azvîrliţi după bunul plac al pa­ dea materia primă pentru fibre artificiale textile, pentru mare energia creatoare a tinerilor, pentru a-i educa
muncitori pe care ii exploatează, intre patronii marilor de peste trei ori. In acelaşi timp s-a lărgit considerabil tronului în rîndurile şomerilor, mizeria ţăranilor lipsiţi hîrtie şi alte produse de mare însemnătate, pentru pro­ in spiritul devotamentului faţă de cauza socialismului,
consorţii coloniale şi sclavii acestora ? Esenţa de clasă sortimentul mărfurilor de larg consum şi s-a îmbunătă­ de pămînt, povara uriaşă a dijmei, birurilor şi dato­ ducţia de bunuri de larg consum ; faţă de cuceririle revoluţionare ale poporului.

a statului capitalist şi a democraţiei burgheze este do­ ţit calitatea produselor. riilor care striveau milioane de familii ţărăneşti; chiar Două uzine de fibre sintetice cu o capacitate to­ De nepreţuit este contribuţia adusă de masele largi

minaţia cinică a unui mănunchi de exploatatori asupra In anii regimului burghezo-moşieres; regiuni întinse aceste cîteva fapte, la care s-ar mai putea adăuga multe, tală de 7000 tone pe an, care vor mări considerabil baza de femei la opera de construcţie socialistă. Descătu­
unor mase imense de oameni ai muncii şi asupra unor ca Moldova, Dobrogea, Oltenia, Ţara Moţilor, Maramu­ arată cît de mult s-au schimbat în bine condiţiile de de materii prime a industriei textile, lărgind sortimentul şate de umilinţele trecutului, bucurîndu-se de sprijinul
reşul şi ţinutul locuit de populaţia săcuiască, erau mult trai ale muncitorilor şi ţăranilor în anii puterii populare. cu numeroase produse noi ca stofe, tricotaje, ciorapi, blă­ permanent ai statului democrat-popular, milioane de
’ tpoare întregi.
Poporul romîn e fericit că a scăpat pentru totdeauna rămase în urmă din punct de vedere economic şi cul­ Şomajul a dispărut pentru totdeauna. A crescut mult nuri artificiale, ţesături, pături, covoare şi altele; femei desfăşoară o muncă rodnică în toate ramurile de

de „binefacerile" unei asemenea democraţii fafarnice. tural. Partidul şi guvernul nostru au dus şi duc, o poli­ numărul celor ce lucrează în diferite ramuri ale econo­ Uzina de clor, sodă caustică şi produse clorurate din activitate. Măsurile adoptate recent in vederea îmbu­
Eliberat de exploatare el foloseşte statul democrat popu­ tică perseverentă de creştere a forţelor de producţie pe miei naţionale. Moldova, care va produce 12.000 tone de mase plastice nătăţirii formelor de organizare a muncii în rîndurile
lar şi marile resurse pe care i le asigură proprietatea întreg cuprinsul ţării, de dezvoltare social-economică şi pentru obiecte de larg consum, precum şi cantităţi im­ femeilor crează condiţii din cele mai favorabile in ve­
socialistă asupra mijloacelor de producţie pentru dez­ culturală a tuturor regiunilor şi raioanelor. In anii re­ Consumul de alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte al portante de fungicide şi de insecticide necesare agri­ derea lărgirii bazei de masă a mişcării de femei, spo­
voltarea continuă a economiei naţionale, pentru ridicarea gimului democrat popular, în Moldova au fost construite familiilor de muncitori a crescut simţitor. Comparativ culturii t resc posibilităţile femeilor de a-şi valorifica capacită­
continuă a nivelului său de trai. mari întreprinderi industriale ca laminorul de ţevi de cu anul 19’48, în 1T67 consumul familiilor de muncitori ţile şi experienţa în activitatea Oştească, in lupta pen­
la Roman, uzina de rulmenţi de la Bîrlad, fabrica de a crescut de 2,2 ori Ia carne, de trei ori la grăsimi şi Uzina de îngrăşăminte fosfatice şi două mari uzine tru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului şi a-
Stalul nostru democrat popular înfăptuieşte o largă ciment de la Bicaz, fabrica de antibiotice Iaşi, uzinele de 2,6 ori la zahăr, iar consumul de textile şi încălţă­ de îngrăşăminte azotoase cu o capacitate totală de circa părarea păcii.
operă constructivă, desfăşoară o vastă activitate de or­ textile „Moldova” Botoşani; în regiunea Autonomă Ma­ minte s-a mărit de peste două ori. Volumul mărfurilor 500.000 tone anual, care vor contribui în mod sub­
ganizare a eforturilor poporului şi de educare socialistă ghiară s-au pus în funcţiune termocentrala Sîngeorgiul vîndute populaţiei prin comerţul socialist a crescut de stanţial Ia ridicarea producţiei la hectar în agricultură ; Roade deosebit de bogate a dat înfăptuirea consec­
a maselor. Ca stat cu adevărat democratic al oameni­ de pădure, fabrica de lapte praf „Remetea", o uzină de la 3,9 miliarde lei în 1948, la circa 34,5 miliarde în 1957 ventă a politicii marxist-leninisle a partidului în proble­
lor muncii, statul nostru apără cu fermitate cuceririle piese de schimb pentru industria uşoară, o fabrică de (în preţuri comparate). Uzina de cauciuc sintetic, care va asigura în anii ma naţională. In lupta pentru instaurarea şi conso­
socialiste ale celor ce muncesc. Experienţa ţărilor so­ mobilă la Tg. Mureş, iar numeroase alte întreprinderi au viitori materia primă pentru producţia de anvelope ne­ lidarea puterii populare s-au închegat între poporul ro­
cialiste, faptele vieţii dovedesc cită dreptate avea Lenin fost construite sau dezvoltate şi reutilate; în Oltenia a fost Un rol însemnat în ridicarea nivelului de trai al oa­ cesare autocamioanelor, tractoarelor şi maşinilor agri­ mîn şi minorităţile naţionale legături frăţeşti indestruc­
cind arăta că, atîta timp cît există clase exploatatoare şi pusă în funcţiune marea întreprindere „Eledro-putere” menilor muncii îl au măsurile luate pe baza hotărîrilor cole, precum şi pentru producţia unui sortiment variat tibile, bazate pe ţelul comun al construirii unei vieţi
rămăşiţe ale acestora, cît există imperialismul care în­ —Craiova, s-au pus in exploatare zăcăminte de petrol partidului şi guvernului de îmbunătăţire a sistemului de de bunuri de consum j libere de orice exploatare şi asuprire, relaţii de colabo­
cearcă să submineze în fel şi chip puterea muncitorilor care dau circa un sfert din întreaga producţie de ţiţei salarizare, acordarea alocaţiilor de stat pentru copii, mă­ rare şi într-ajutorare, de respect reciproc pentru cultură,
ş.i ţăranilor, lupta de clasă continuă să existe, continuă a ţării, s-a deschis marea carieră de lignit de la Rovi- rirea pensiilor mici şi desfiinţarea cofelor obligatorii la Rafinării de petrol şi instalaţii de cracare catalitică limbă, obiceiurile şi tradiţiile lor progresiste.
să existe posibilitatea ascuţirii acestei lupte. Asigurînd majoritatea produselor agricole, măsuri care au deter­ din Moldova, care vor permite să producem benzine de
minat în 1957 o creştere a veniturilor populaţiei cu apro­ calitate superioară şi gaze necesare industriei petro-chi- înfrăţiţi cu poporul romîn, oamenii muncii aparţinind
inice; naţionalităţilor conlocuitoare participă activ la lupta

oamenilor muncii drepturi şi libertăţi cu neputinţă de nari; s-a pus în funcţiune fabrica de zahăr Livezi; ximativ patru miliarde lei faţă de 1956. Aceste măsuri Marea uzină de produse sodice de la Govora, a cărei pentru construirea socialismului şi pentru înflorirea
conceput în cadrul democraţiei burgheze, sfatul demo­ în Dobrogea s-au construit întreprinderi puternice cum duc ia o mai mare cointeresare a oamenilor muncii din punere în funcţiune va da posibilitatea sporirii produc­ patriei comune, Republica Populară Romînă, ai cărei
crat popular refuză în numele intereselor fundamentale sînt termocentrala „Ovidiu”, uzinele metalurgice şi fa­ oraşe şi sate în sporirea producţiei industriale şi agri­ ţiei rafinăriilor, industriei textile şi industriei sticlei;
ale poporului să acorde libertate de acţiune celor ce brica de ciment de la Medgidia, o fabrică de conserve cole. fii egali în drepturi sînt toţi oamenii muncii fără deose­

Patru fabrici de industrializare superioară a lemnului, bire de naţionalitate. 67 din cei 437 de deputaţi in
cutează să ridice mina împotriva cuceririlor socialiste de peşte, se apropie de sfîrşit lucrările de construire a Din standardul de viaţă al muncitorilor din Republica care vor crea condiţii de sporire a producţiei de mobilă Marea Adunare Naţională şi aproape 18.000 din cei
noastră populară face parte un întreg ansamblu de mă­ şi de mărire a exportului de produse valoroase din lemn ; 137.000 deputaţi in sfaturile populare aparţin minorită­
ale oamenilor muncii. uzinei de superfosfaţi de la Năvodari.

in faptul că este creaţia proprie a poporului şi răs­ In cei zece ani de la proclamarea republicii a crescut suri sociale — de la îngrijirea medicală gratuită sau cu Construcţia conductelor magistrale pentru transportul ţilor naţionale.

punde cerinţelor obiective ale legilor dezvoltării societă­ considerabil capacitatea de transport pe calea ferată, ruti­ plată parţială, la protecţia muncii, asigurările sociale gazului metan spre nord pînă la Satu Mare, spre vest Cu sprijinul statului democrat popular înfloreşte cul­
ţii, în faptul că este condusă de clasa cea mai înaintată eră, navală şi aeriană şi s-au creat condiţii pentru a se de stat, măsurile de protecţie a mamei şi copilului etc. pînă la Timişoara şi Arad, spre Moldova pînă la Iaşi şi tura socialistă în conţinut şi naţională în formă, a tu­
— clasa muncitoare — şi are drept temelie alianţa trece, începînd din anul 1958, la centralizarea automată E destul să arătăm că între 1950-1957 au fost trimişi la Galaji-Brăila şi spre sud pînă la Bucureşti.
turor naţionalităţilor care conveţuiesc pe teritoriul ţă­

muncitorească-ţărănească, in unitatea strînsă a oameni­ a staţiilor de cale ferată, iar în anii viitori la construi­ odihnă circa două milioane oameni ai muncii şi copii. Aceste mari lucrări în curs de realizare, pentru care rii noastre, in ţara noastră funcţionează 2.400 şcoli de
lor muncii fără deosebire de naţionalitate în jurul parti­ rea şi folosirea locomotivelor electrice Diesel de mare In acest răstimp cheltuielile statului pentru acţiuni so- au fost alocate însemnate fonduri materiale şi financiare, cultură generală şi secţii şcolare cu peste 200.000 elevi
cial-culturale au crescut de trei ori. vor permite extinderea treptată pe teritoriul patriei noa­ în cele 15 limbi ale naţionalităţilor conlocuitoare, 11 fa­
dului şi guvernului, — în aceasta stă izvorul forţei şi putere.
Succese deosebite au fost obţinute în acţiunea de ocro­ stre a folosirii gazelor naturale atit ca materie primă, cultăţi şi 5 secţii universitare cu limba de predare ma­
vitalităţii Republicii noastre populare. Niciodată ţara Tovarăşi deputaţi, tire a sănătăţii poporului nostru. S-a lărgit reţeaua de combustibil ieftin pentru industrie, cît şi pentru utili­ ghiară. In Republica Populară Romînă apar 31 de pu­
noastră nu a cunoscut o orînduire atit de trainică prin
Plenara din 3-5 martie 1949 a Comitetului Central al dispensare, case de naşteri, policlinici şi spitale la oraşe zări casnice şi încălzirea locuinţelor;
dragostea şi sprijinul neprecupeţit al poporului I blicaţii în limbile diferitelor naţionalităţi conlocuitoare;

Tovarăşi deputaţi, Partidului a trasat linia politică de transformare so­ şi sate. Drept urmare, mortalitatea generală şi infantilă Extinderea reţelei de conducte de gaz metan ca şi în cursul anului 1956 editurile au tipărit peste 3,5 mi­
cialistă a agriculturii în vederea construirii socialismu­ a scăzut în 1957 la mai mult de jumătate faţă de terminarea în viitorii 2-3 ani a sistemului energetic na­ lioane cărţi şi broşuri în aceste limbi.
Cei zece ani care au trecut de la proclamarea Re­ lui în ţara noastră, a lichidării oricărei forme de ex­ anul 1938.
ţional de înaltă tensiune, constituie factori importanţi Interesele construirii cu succes a socialismu­
publicii Populare Romîne reprezintă o perioadă de mari ploatare a omului de către om. Realizările de mare în­ O dovadă grăitoare a ridicării nivelului de trai al ţă­ pentru industrializarea ţării şl lichidarea rămînerii în urmă lui şi ale consolidării continuie a regimului democrat
succese obţinute de oamenii muncii în dezvoltarea eco­ semnătate obţinute în acest domeniu confirmă pe deplin rănimii este .oarele număr de locuinţe construite la sate a regiunilor înapoiate.
popular cer întărirea colaborării şi frăţiei oamenilor
nomică a ţării, in construirea bazei economice a so-
f” smului. justeţea acestei linii. Pînă în prezent peste 1.300.000 fa­ în ultimii ani. Prin realizarea obiectivelor de mai sus şi îndeosebi muncii de toate naţionalităţile pe baza internaţiona­
milii de ţărani muncitori, convingîndu-se prin propria Intre 1950 1957 în oraşe şi centre muncitoreşti s-au prin punerea in funcţiune a marilor uzine de îng.'ăşă- lismului proletar, combaterea necruţătore a oricăror ma­

' jă ne amintim care era situaţia economică a ţării lor experienţă de rezultatele bune obţinute de marea ma­ construit din fondurile statului pesfe 2.500.000 m.p. de minte, insecto-fungicide, prin dezvoltarea industriei con­ nifestări de naţionalism şi şovinism.
în anul 1947. Principalele poziţii economice se allau în joritate a gospodăriilor colective, a cooperativelor de suprafaţă locativă.
structoare de maşini şi utilaje agricole, a alocării fon­ Partidul şi guvernul văd în iniţiativa şl bogata ex­
mîinile capitaliştilor din ţară şi ale trusturilor de peste producţie şi întovărăşirilor agricole au pornit cu încre­ Cu toate acestea, datorită creşterii populaţiei orăşe­ durilor de investiţii pentru îmbunătăţiri funciare, pentru perienţă de viaţă a maselor populare, în elanul lor re­
hotare care duceau o acţiune sistematică de sabotare şi dere pe drumul arătat de partid, — drumul cooperativi­ neşti, fondul locativ este încă insuficient în marile cen­ producţia de seminţe selecţionate, de animale de rasă, voluţionar o uriaşă forţă care trebuie mereu sporită, dez­
dezorganizare a întreprinderilor industriale încercînd zării agriculturii. Sectorul socialist din agricultură cu­ tre industriale, iar întreţinerea locuinţelor existente este baza materială a agriculturii va fi considerabil sporită, voltată. Cu cît înaintăm pe calea înfăptuirii societăţii
prin inflaţie şi restrîngerea producţiei să zădărnicească prinde circa 48 la sută din suprafaţa agricolă a ţării. în i"uite locuri nesatisfăcătoare.
ceea ce va contribui la consolidarea şi creşterea conti­ socialiste, cu cît sarcinile noastre devin mai vaste şi
eforturile poporului muncitor pentru refacerea economică In anii puterii populare agricultura ţării noastre, care In afară de fondurile importante ce se alocă din bu­ nuă a sectorului socialist la safe şi sporirea însemnată mai complexe, cu atît creşte necesitatea participării în­
a ţării, să împiedice dezvoltarea revoluţiei populare. In în anul 1938 mai număra 25.000 pluguri de lemn, a fă­ getul de stat pentru construcţia de locuin' este necesar a producţiei agricole.
tr-o măsură tot mai mare a maselor populare la gos­

anul 1947 puterea de cumpărare a maselor — după cum cut paşi mari pe calea mecanizării şi dispune de peste ca sfaturile populare şi întreprinderile să facă eforturi Aceste mari lucrări, pe lingă multe altele în curs de podărirea treburilor economice şi obşteşti, la condu­
se ştie — ajunsese la un nivel foarte scăzut.
110.000 maşini şi utilaje agricole principale, din care susţinute pentru sp>rirea resurselor destinate acestui realizare, care vor intra treptat în funcţiune iu perioada cerea statului.
Partidul Comunist Romîn, mobilizind clasa munci­ 28.500 tractoare fizice.
scop şi pentru folosirea lor cu maximum de rezultate. 1958-1962, vor contribui la sporirea însemnată a veni­ Experienţa a dovedit că sindicatele aduc o contribu­
toare, masele muncitoare ale ţărănimii şi celelalte ca­ Datorită creşterii bazei tehnico-materiale a agriculturii Se impune să se facă o cotitură serioasă în ce priveşte tului naţional şi creşterea simţitoare a nivelului de trai ţie deosebit de importantă în stimularea iniţiativei cla­
tegorii de oameni ai muncii a infrînt împotrivirea bur­ şi a sectorului socialist, oamenii muncii au obţinut suc­ îmbunătăţirea activităţii de construcţii.
al poporului. sei muncitoare, în opera de construire a economiei so­

gheziei şi a mfăptuit reforma monetară din august 1947. cese însemnate în lichidarea stării de înapoiere a agri­ In Republica Populară Romînă se înfăptuieşte o pro­ Pe baza experienţei acumulate în realizarea planurilor cialiste, în rezolvarea problemelor activităţii întreprin­
Partidul a lichidat inflaţia, a organizat controlul mun­ culturii, moştenită de la regimul burgîiezo-moşieresc. Re­ fundă revoluţie în domeniul culturalizării maselor. Au economice de stat şi a condiţiilor politico-ecoaoinice cre­ derilor în domeniul producţiei, satisfacerii nevoilor so-
citoresc în fabrici şi uzine, a introdus măsuri economice colta globală de cereale din ultimii ani şi producţia la apus pentru totdeauna vremurile în care cartea şi şcoala ate în anii construcţiei socialiste, precum şi a colabo­ cial-culturale ale oamenilor muncii.
şi financiare care au creat premisele redresării econo­ Tocmai prin aceasta, sindicatele sînt, aşa cum ne învaţă
mice a ţării şi ale ridicării nivelului de viaţă al celor ce hectar la principalele produse agricole au întrecut cu erau inaccesibile celor mulţi. Regimul democrat-popular rării frăţeşti şi cooperării între ţările sistemului mondial I cnin, o şcoală de educaţie, o şcoală de gospodărire o şcoală
muncesc. Cucerirea întregii puteri de către clasa mun­ mult recoltele obţinute în anii de dinainte de război. a pus capăt neşliinjei de carte, a asigurat dreptul la în­ socialist, a devenit posibilă şi necesară elaborarea unui a cofr'.misntiilui. Ele au sarcina de a-şi spori preocuparea
citoare a făcut cu putinţă naţionalizarea principalelor văţătură pentru toţi cetăţenii înfăptuind învăţămînlul ele­ plan de dezvyliare a economiei ţării noastre pe o pe­
Cu toate marile progrese realizate, crestei ea produc­ mentar general, obligatoriu şi gratuit. A început gene rioadă de 15 ani, Elaborarea acestui plan dc pe.spec- (Continuare in pag. 4-a)
ţiei agricole globale şi a producţiei agricole marfă este