Page 96 - 1957-12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 947

A CH VU STOICA

(Urmare din pag. S-a) duoarea maselor in spiritul grijii pentru apărarea şi noastră şi aceste ţări se dezvoltă reiaţii rodnice de co­ păşesc strins uniţi 950.900.000 de oameni, cînd ţările so­ buri işi găseşte expresia în faptul că R. P. Romînă are

dezvoltarea • avutului obştesc, respectarea şi aplicarea laborare bazate pe principiul egalităţii m drepturi şl cialiste au obţinut marile şi cunoscutele realizări in încheiate acorduri comerciale cu 32 de ţări, iar in Z

pentru problemele producţiei, ale îndeplinirii planului, fo­ legilor ţării trebuie să fie o preocupare permanentă a avantajului reciproc. domeniul economiei, tehnicii şi ştiinţei, cind mişcarea de ţări are agenţii comerciale; valorile culturale,

losind mai bine consfătuirile de producţie şi alte forme organelor de stat şi a tuturor cetăţenilor. Republica Populară Romînă, alături de celelalte ţări mondială de luptă pentru pace şi independenţă naţio­ tistice, sportive aic poporului romîn se afirmă peste h

similare de activitate, desfăşurind in acelaşi timp o Oamenii muncii înconjoară cu dragoste şi grijă armata socialiste şi împreună cu ţoale statele iubitoare de pace, nală a crescut imens, cind raportul de forţe pe arena tare. după cum in ţara noastră solii artei şi culturii a"

muncă sistematică de educare comunistă a oamenilor ¦noastră populară, apărătoarea muncii paşnice şi a cu­ promovează politica apărării păcii. Pornind de la rea- internaţională este categoric' defavorabil cercurilor agre­ tor popoare se bucură de o caldă primire şi preţuire.

muncii. ceririlor revoluţionare ale poporului. Partidul şi statul tăţile epocii noastre, cind pe globul păniintesc s-au sive ! împărtăşind concluziile recentelor consfătuiri de li

Dezvoltarea întrecerii socialiste, în focul căreia se ivesc democrat popular vor veghea şi în viitor la întărirea constituit istoriceşte două sisteme social-politice, guver­ Militlnd pentru dezvoltarea procesului de destindere in Moscova ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, însu-
mii de organizatori talentaţi ai producţiei, fruntaşi iri pro­ capacităţii de apărare a patriei.
ducţie, inovatori, raţionalizatori, are o însemnătate deo­ nul nostru îşi bazează politica externă pe principiul relaţiile, internaţionale Republica Populară Romînă s-a şindu-şi declaraţia şi Manifestul Păcii adoptate de ele,
sebită în opera de construcţie socialistă. îmbunătăţirea leninist al coexistenţei paşnice între ţările cu orînduiri
organizării întrecerii socialiste constituie una din cele Tovarăşi deputaţi, pronunţat şi se pronunţă împotriva împărţirii Europei şi poporul romîn consideră că in prezent există posibilita­
mai importante îndatoriri ale sindicatelor, în lupta sociale diferite. a lumii în blocuri militare, pentru crearea unui sistem tea reală de a se preîntimpina un nou război. Lujfs
pentru dezvoltarea economiei şi ridicarea nivelului de Profundelor transformări politice, economice .şi socia­ In actualele condiţii de dezvoltare a ştiinţei şi teh­ general european de securitate colectivă. Atila timp insă unită a popoarelor poate şi trebuie să frlnze forţele răz­
. trai. le petrecute în ţara noastră le corespund schimbări cît acest deziderat al popoarelor nu este înfăptuit, iar boiului, să asigure triumful cauzei păcii şi colaborării in­
radicale in poziţia internaţională a Romîniei. nicii, inclusiv a tehnicii militare, iu faţa întregii ome­ ternaţionale — atît de scumpe tuturor popoarelor.
Principalul instrument de organizare a eforturilor niri- se pune o singură alternativă: ori distrugerile şi blocul agresiv al Atlanticului îşi continuă activitatea
celor oe-muncesc în construirea socialismului este sta- Republica Populară Romină, ţară socialistă, are astăzi suferinţele imense ale unui război atomic, ori înfăptuirea
¦ tul democrat popular. Pentru a pune în valoare din
<plin imensa energie creatoare, experienţa, cunoştinţele prieteni buni şi încercaţi pe toate meridianele — chiar principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile dintre cele potrivnică intereselor păcii, guvernul roinin consideră Tovarăşi deputaţi,
capacităţile maselor se ceri să folosim mai bine marile
: posibilităţi pe care le oferă în această privinţă însăşi şi acolo unde altă dată aproape că nu se ştia de două sisteme. necesară întărirea organizaţiei pactului de la Varşo­
structura profund democratică a statului nostru, să asi- existenţa e i; ea joacă un rol tot mai activ în viaţa In întreaga Iunie forjele păcii cresc viguros, ideea via, instrument puternic al securităţii şi al păcii iu Chezăşia succeselor noastre constă in aceea că poporul
i gurătn aplicarea consecventă a măsurilor adoptate ele internaţională, iar prestigiul ei a crescut considerabil. are în fruntea sa un conducător călit şi experimentat —
partid şl guvern. Numărul statelor cu care întreţinem relaţii diplomatice coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale di­ Europa şi in lume.
a crescut de la 33 in 1947, la 40 în 1957. ferite cucereşte de partea sa masele largi ale popoarelor Partidul Muncitoresc Romîn. In tot cursul existenţei sale
Sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat, Guvernul romin consideră ca o problemă centrală pen­ de peste 35 de ani, în nenumărate prilejuri cruciale pen­
întruchipează în ţara noastră forma politică a condu­ Republica Populară Romină duce ou fermitate şi con­ Nesocotind voinţa de pace a popoarelor lumii, cercu­ tru micşorarea încordării internaţionale realizarea unui tru soarta ţării, partidul comuniştilor şi-a dovedit de­
cerii treburilor obşteşti de către masele de oameni, ai secvenţă o politică de apărare a păcii, de dezvoltare rile agresive din Occident se opun cu indirjire dezar­ acord în privinţa dezarmării. Trebuie să se pună capăt votamentul său profund faţă de interesele poporului mun­
muncii. Cuprinzînd peste 137.000 deputaţi şi avînd in a colaborării internaţionale şi de întărire a prieteniei mării, reînviază militarismul vestgerman revanşard, or­ acestei curse în care se irosesc imense resurse materiale citor. Călăuzindu-se cu fidelitate după învăţătura mar-
jurul lor un .larg activ de cetăţeni, sfaturile popu’are intre popoare. Această politică decurge în mod necesar ganizează noi şi noi provocări şi comploturi internaţio­ şi energii umane, să sc ajungă la un acord in problema xist-leninistă, partidul aplică în mod creator la condiţiile
desfăşoară o largă muncă organizatorică de masă. Fap­ din insăşi esenţa statului nostru in care puterea aparţine nale. Este elocventă ir; această privinţă recenta sesiune încetării experi'iUţelor cu arma nucleară ca un prim specifice în ţara noastră, legile generale, universal vala­
tele dovedesc capacitatea lor de a conduce şi rezolva oamcniTbr' muncii şi corespunde voinţei şi intereselor a consiliului N.A.T.O., la care cercurile conducătoare ale pas pe calea interzicerii armelor de exterminare in bile ale revoluţiei şi construcţiei socialiste. Partidul nos­
cu succes treburile regiunilor, oraşelor, raioanelor şi alianţei Nord-Atianticc au găsit cu cale să răspundă masă. Tocmai dc aceea salutăm cu satisfacţie adoptarea tru a ştiut să dea răspuns tuturor problemelor complexe
i comunelor.
fundamentale ale poporului romin, năzuinţelor sale de cererilor insistente ale popoarelor de a se pune capăt de către Marea Adunare Naţională a declaraţiei in care ce s-au ivit în cursul anilor de luptă pentru sociafism.
Traducerea în viaţă a hotăririi plenarei Comitetului a făuri în pace şi securitate o viaţă nouă, socialistă. „războiului rece” prin hotărirea de a da pinteni cursei se exprimă sprijinul deplin faţă de programul de mă­ Invăţînd din experienţa mişcării muncitoreşti internaţio­
Central al partidului nostru din decembrie 1056 a dus Ea se bizuie pe realităţile epocii noastre de mari schim­ înarmărilor atomice.' Politica „războiului rece”, atît de suri propus dc Uniunea Sovietică în vederea slăbirii în­ nale, şi îndeosebi din bogata experienţă a Uniunii So­
la o lărgire considerabilă a atribuţiilor şi competenţei bări istorice în viaţa întregii lumi şi corespunde nece­ iirită de popoare, a fost împinsă piuă intr-acolo incit cordării internaţionale şi întăririi păcii. Salutăm de ase­ vietice, trăgînd învăţăminte din propriile noastre tsbînzi
sfaturilor populare. E necesar ca sfaturile populare să sităţilor păcii şi progresului omenirii. Ţara noastră sc avioane militare americane încărcate cu bombe nucleare menea iniţiativele care tind la slăbirea incordării inter­ ca şi din greşeli, partidul organizează şi mobilizează
dea dovadă de mar inultă iniţiativă şi spirit gospodă­ dezvoltă în cadrul sistemului mondial al so­ fac zi şi noapte raiduri deasupra unor ţări occidentale, naţionale in Europa, printre care propunerea guvernului energia poporului în lupta pentru noi victorii.
resc în îndeplinirea atribuţiilor ce l,e revin. Antrenînd cialismului, care cuprinde de pe acum o treime din ceea ce face ca soarta păcii mondiale să fie la dis­ polonez, sprijinită de guvernele R. Cehoslovace şi R. D. Oamenii muncii s-au convins, prin propria lor experi­
pe deputaţi şi masele de oameni ai muncii, sfaturile omenire. Ea se bucură de roadele relaţiilor de depli­ creţia nervilor mai mult sau mai puţin zdruncinaţi ai Germane privind crearea unei zone denuciearizate care enţă, de justeţea drumului pe care-1 conduce partidul, de
populare trebuie să se străduiască să organizeze în mod nă egalitate în drepturi, colaborare tovărăşească şi vreunui pilot american. Şi insipratorii acestei politiei să cuprindă aceste ţări şi R. F. Germană.
cit mat calificat şi mai eficace, valorificarea bogate­ într-ajutorare, bazate pe principiul internaţionalismului mai au cinismul să susţină că alţii încordează viaţa justeţea politicii sale pătrunse de grija pentru intere,-
lor resurse ale regiunilor, dezvoltarea agriculturii şi proletar, dintre ţările socialiste. internaţională.
industriei locale, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei In interesul coexistenţei paşnice şi colaborării inter­ vitale ale poporului. Tocmai de aceea poporul urmează
cu legume, fructe, carne, grăsimi, lapte, zarzavaturi şi
altele. naţionale guvernul romîn caută să-şi aducă contribuţia cu încredere j.artidul, il sprijină in toate acţiunile salt
Oamenii muncii din ţara noastră ştiu bine că marele Este semnificativ că faţă de presiunea crescindă a la dezvoltarea unor relaţii prieteneşti şi de bună veci­ considerînd politica partidului drept propria sa politică.
Partidul Muncitoresc Roinin acordă o grijă perma­ ajutor economic acordat ţării noastre de Uniunea So­ voinţei de pace a popoarelor, chiar şi exponenţii recu­ nătate între ţările balcanice, care au numeroase interese Partidul desfăşoară o muncă neobosită de ridicarea ni­
nentă întăririi statului democrat popular, îmbunătăţirii vietică în cadrul acestor relaţii, sprijinul ei multilateral, noscuţi ai cercurilor agresive se văd astăzi nevoiţi să comune — primul rînd interesele menţinerii păcii in velului conştiinţei revoluţionare a maselor muncitoare, de
şi perfecţionării neîncetate a activităţii organelor de stat, colaborarea cu toate ţările socialiste frăţeşti au înles­ accepte ideea tratativelor între est şi vest. Fireşte că această parte a lumii.
pentru ca fiecare verigă a aparatului de stat să ducă educare a acestora în spiritul patriotismului socialist, de
o munca organizatorică concretă şi operativă călăuzită nit itnens dezvoltarea rapidă â industriei şi ridicarea asemenea tratative, pentru a răspunde cu adevărat ce­
de spirit practic, gospodăresc şi să realizeze cît mai economiei naţionale, a făcut mai spornică munca po­ rinţelor coexistenţei paşnice, trebuie să pornească de la Se ştie că în trecut Balcanii erau numiţi „butoiul cu cultivare în rindurile maselor a nobilelor trăsături mo-
tnari economii în domeniul cheltuielilor administrativ- porului nostru, dîndu-i posibilitatea să obţină mari suc­ realităţile vieţii şi îndeosebi de la principiul neameste­ pulbere”. Azi, cind praful de puşcă este mult depăşii, se ral-politice ale omului nou, constructor al socialismului:
gospodăreştî. cese pe calea dezvoltării economice şi culturale a pa­ cului în treburile interne ale altora. ' pune problema: ce e mai bine ? Să instalăm unii îm­
triei. potriva altora rampe pentru lansarea de proiectile ato­ Chezăşia consolidării orînduirii democrat-populare, a
Este necesară continua dezvoltare a legăturii apara- De aceea apare cel puţin ciudată poziţia acelor poli­ mice, sau să creăm condiţii pentru dezvoltarea colabo­ stalului celor ce muncesc, chezăşia înaintării cu succes
lukiî de’ stat cu masele oamenilor muncii, combate­ pe calea socialismului constă în întărirea rolului condu­
rea oricăror manifestări de birocratism şi tărăgănealâ. Unitatea şi coeziunea ţărilor lagărului socialist în ticieni din Occident care leagă ideea tratativelor cu ţările rării paşnice între ţările din această parte a Europei, cător al partidului, în întărirea continuă a unităţii şi dis-
Aceasta cere din partea lucrătorilor din instituţiile de frunte cu Uniunea Sovietică, reprezintă chezăşia suve­ socialiste de condiţia ca ele să... renunţe la rînduielile
stat' o mai marc atenţie şi perseverenţă pentru tradu­ ranităţii şi independenţei tuturor ţărilor socialiste, răs­ în interesul progresului lor economic, al îmbunătăţirii ciplinii de fier a partidului, în dezvoltarea necontenită
cerea în viaţă a propunerilor şi iniţiativelor venite din punde sarcinilor vitale ale apărării păcii. socialiste. ¦ VP vieţii popoarelor (or? In ceea ce il priveşte, guvernul a legăturii organizaţiilor de partid cu masele.
mase. • pentru satisfacerea cererilor juste ale oamenilor Partidul Muncitoresc Romin şi . guvernul Repu­ romîn va continua şi pe viitor eforturile pentru întări­
muncii. blicii Populare Romine militează consecvent • pentru îşi închipuie însă asemenea politicieni că popoarele rea păcii şi înţelegerii în Balcani şi-şi exprimă convin­ încheind bilanţul rodnic al unui deceniu de muncă şi
întărirea continuă a prieteniei cu Uniunea Sovietică, cu luptă pentru construirea socialismului şi ¦păşind în ‘ al
Avutul obştesc esle baza trainică a dezvoltării întregii China Populară, pentru dezvoltarea relaţiilor de cola­ ţărilor socialiste ar putea accepta vreodată să-şi pună gerea că străduinţele sale se vor bucura de sprijinul doilea deceniu de existenţă a Republicii Populare Ro-
economii; naţionale, a făuririi bunăstării celor ce mun- borare frăţească cu toate ţările socialiste (aplauze). tuturor statelor balcanice, în interesul popoarelor lor şi mîne, privirile noastre se îndreaptă cu încredere sprtţ
.. ,-C|esc; .Statul democrat popular este necruţător faţă de din nou pe umeri jugul imperialismului ? E limpede că al cauzei păcii. viitor. Poporul nostru are toate condiţiile necesare pen­
cei ce lovesc în proprietatea socialistă a poporului. !•- tru a obţine pe viitor succese şi mai mari în dezvoltarea
asemenea pretenţii sînt pe cît de absurde, pe atit de lip­

site de realism.

In ce priveşte poporul roinin, ca şl celelalte popoare

Generaţia noastră este martoră linei dezvoltări furtu­ din ţările socialiste şi-a cucerit prin jertfe grele elibe­ Republica Populară Romină se pronunţă pentru dez­ economiei şi culturii socialiste, în ridicarea continuă
noase a mişcării de eliberare naţională a popoarelor din rarea de sub jugul exploatării capitaliste şi ştie să pre- voltarea relaţiilor pe bază de egalitate în drepturi şi nivelului de trai şi de cultură al celor ce muncesc.
ţările coloniale şi dependente. Poporul romin, care fuiască cuceririle de care se bucură, nimeni nu va pu­ avantaj reciproc cu Franţa, Italia, dorind de asemenea In frunte cu Partidul Muncitoresc Romîn, poporul
şi-a cucerit cu atitea jertfe propria libertate, nutreşte tea să-i impună din nou exploatarea capitalisto-moşie- îmbunătăţirea relaţiilor cu Statele Unite, Anglia şi cu Iru va păşi neabătut înainte pe calea pe care şi-a alt
sentimente de adîncă simpatie şi solidaritate faţă de rească şi robia imperialistă. N-au reuşit acest lucru alte ţări occidentale. Considerăm că există premise fa­ pe calea socialismului, calea înfloririi patriei noa;
popoarele Indiei, Indoneziei, Birmanieî, Egiptului, Siriei, duşmanii socialismului în primii ani de după război; cu vorabile dezvoltării relaţiilor cu ţările Americii Latine. scumpe şi a făuririi unui trai luminos, îmbelşugat pen
Yemenului şi altor ţări ale Orientului care au scuturat atît mai lipsite de temei apar astfel. de încercări de Pentru întărirea păcii şi prieteniei între popoare, au toţi cei ce muncesc!

cătuşele colonialismului şi luptă pentru întărirea inde­ dictai acum, cînd a devenit evident falimentul politicii o mare însemnătate schimburile economice şi culturale. Sa trăiască şi să înflorească scuibpa noastră patrie,
pendenţei lor economice şi apărarea păcii. Intre ţara „de pe poziţii de forţă”, cînd sub steagul socialismului- .Politica guvernului romîn de încurajare a acestor schim- Republica .Populară ,Romlnă.J . . ...
- ----- —

" i '1--- 'i;;

o c x x x M â O O O â c x x x x x x x s o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c x x x x x x x x x x ) J^o o o o o o o o o o c o o o o o c o c o o o o c o o o o o o o o c x >o o oo cx x x x îo o o o o o o o o cîx x x x x x x x îo o o o o cx 5o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o c <x>5ocxîo{X3o o o o o o oo o o oo o o o oc500c

Dezvoltarea comerţului exterior „Fără u d acord cu Uniunea Sovietică A fa rjL J L f W * C I !
este im posibil să se ajungă Ia stabilitate
al R. P. Chineze în lum e44—scrie ziarul englez CU
59.O b s e r v e r 44
MOSCOVA. 30 (Agerpreş). iricii se bucură utilajul chinez. „Schimbările trebuie începute cu dumneavoastră ,
Revista „Vnesniaia Torgovlia" La sfirşitul. anului trecut In­ însuşi, domnule Dulles“ - presa americană continuă

(„comerţul exterior1'), organ al donezia, Birmania, India, Pa­ LONDRA 30 (Agerpres). — speranţei, a simţului orientării să critice vehement politica Sui Dulles
Ministerului Comerţului Exte­ kistanul. Arabia Saudită, Cam- „Trebuie, să fim gata să dăm în politica noastră. Popoarele
rior al U.R.S.S., scrie că rela- bodgia şi ,o serie de alte ţări posibilitate Statelor Unite să au fost cu adevărat uluite cînd NEW YO,Rk". 30 (Agerpres) de revista „Life", şi citind pa­ venit simbolul şi obiectul real
M.iile economice ale Republicii au exprimat dorinţa să cum­ înceapă tratativele cu Rusia la şi-au dat seama că ş-ia renun­ TASS anunţă: Presa america­
.Populare Chineze cu ţările A- pere din China utilaj pentru această concluzie , aj'unge in­ ţat aproape complect la orice nă continuă sa critice vehement sagiu! în care se spune că al nemulţumirii tuturor aliaţi­
politica externă a lui Dulles.
.3iei ţii Africii, care au căpătai peste 40 de Întreprinderi, prin­ fluentul ziar englez duminical încercări de a se rezolva pro­ Ziarul „New YorkWorld Tele- S.U.A. au fost înfiinţate „de a- lor şi duşmanilor noştri. In con­
un deosebit avinl in urma con­ tre care întreprinderi ale in­ „Observer", a-nalizînd eveni­ blemele fundamentale în relaţii­ gram and Sun" a publicat un
articol redacţional intitulat cei care considerau că misiu­ vorbiri particulare multe persoa­
ferinţei de la Baiului ig, au per­ dustriei. textile, a mătasei şi hir- mentele de politică externă din le Occidentului cu Rusia. In An­ „Schimbările trebuie începute
spective favorabile de dezvolta* tiei. In prezent Republica Popu­ anul 1957 şi perspectivele si­ glia şi alte ţări, se aud nume­ c.u dumneavoastră însuşi, dom­ nea lor personală este de a ne oficiale din ţările aliate sti­
lară Chineză satisface aproxi­ tuaţiei internaţionale în noul roase voci care cer să se facă nule Dulles". Menţionind arti­
re in viitor. mativ o treime din necesarul an. Ziarul scrie: „Unul din as­ noi încercări de tratative cu colul lui Dulles, publicat recent contribui Ia. transformarea între­ mulează această campanie (de
fn relaţiile comerciale ale ţărilor Asiei de sud est în ce pectele cele mai neplăcute ale Sovietele".-
priveşte ţesăturile de bumbac. C o n g r e s u l P. C. gii lumi" şi că şi astăzi toţi a- condamnare a lui Dulles - -
.R.P. Chineze cu ţările Asiei şi stării de spirit din occident în „Ca aceste noi încercări să din Suedia
Africii un loc important ii o- dea rezultate mai bune decit ce­ mericanii trebuie să considere N.R.), chiar dacă nu sini de
cupă India. In anul 1956 schim­ ultimul an, a fost pierderea le precedente — continuă „Ob­ STOCKHOLM 30 (Âgurprcs). —
bul de mărfuri dintre aceste In şedinţa din. dupii amiaza zilei dd că aceasta este misiunea lor fapt iniţiatorii ei“.
28 decembrie şi .din dimineaţa zilei
de 29 decembrie a celui de-al 18-lea personală, ziarul scrie: Dennis scrie că in prezent
Congres al Partidului Comunist din
Suedia, au avut loc dezbateri pe Acordăm istoricilor ultimul nemulţumirile faţă de politica
marginea raportului Comitetului
două,ţări s-a cifrat la 25.500.000 server" — occidentul trebuie să Central. Vorbitorii s-au referit la di­ cuvînt in legătură cu declara­ lui Dulles au luat „c amploare
de dolari. S-au extins mult re­ ştie mai clar care sînt ţelurile ferite probleme ale muncii de partid.
„A n u l 1957 a trecut sub semnul unui ţia lui Dulles referitoare la mai rnare“ decit in trecut. „In
Delegaţii au salutat cu căldurii
laţiile comerciale ale Chinei cu progres uriaş a i ş tiin ţe i*s- relevă agenţia sale. Noi trebuie să recunoaş­ cuvîntarile reprezentanţilor partide­ imboldurile întemeietorilor ţării Anglia, de pildă, Dulles este
Egiptul, Pakistanul, Birmania, tem in mod realist existenţa a lor comuniste frăţeşti — ai Franţei,
doi factori de cea mai mare im­ Republicii Populare Chineze, Italiei noastre. Ne îndoim că mulţi înfăţişat ca un om care reu­
portanţă in lumea de astăzi:
Indonezia, Nepalul, Malaya, France Presse La 29 decembrie a luat cuvîntul dintre primii colonişti, sau din­ şeşte să zădărnicească realiza­
Tailanda, Sudanul, Marocul. Knut Olson, membru al C.C. al
P.G. din Suedia. El a vorbit despre tre acei care au luptat pentru rea unei păci de compromis...
activitatea partidului în cadrul or­
Siria şi Libanul. PARIS. 30 (Agerpres). Pă- vîeficâ a celor doi sateliţi ar­ împărţirea ei in state comuniste ganelor comunale, aceasta activitate independenţă, sau cei care ul­ ori de cile ori Kremlinul îşi
cînd bilanţul anului 1957. agen­ tificiali ai pămîntului". Agenţia şi necomuniste. şi accesul lumii devenind' deosebit de actuala în le­
Exportul mărfurilor indus­ ţia iranceză de presă France subliniază că lansarea sateli­ la energia nucleară. Noi nu pu­ gătură cu alegerile comunale care terior au valorificat continen­ deschide porţile.
triale din Republica Populară tem modifica aceşti factori fun­ ifnnează să aibă loc in toamna anu­
damentali. Noi putem numai să lui 1958. tul nostru, au năzuit să trans­ Aşa se explică de ce săptă-
hotărîm cum să ne călăuzim
Chineză creşte an de an. De o Presse subliniază că acest an mai bine în lumea de astăzi, în Pe adresa Congresului au fost forme lumea întreagă. inîna trecută toată lumea a fost
mare cerere se bucură in Bir­ a trecut sub semnul unui pro­ care există aceşti factori". primite telegrame de salut din par­
mania, India şi Indonezia, la­ gres uriaş al ştiinţei. ..Cea mai tului face parte din măreţele tea partidelor frăţeşti. In ce priveşte chestiunea da­ atit de bucuroasă cînd -s-a î n ­
minatele de metale feroase din strălucită mărturie a ¦acestui descoperiri în istoria omenirii, Pornind de Ia aceasta, „Ob­
China. De o cerere tot mai ma­ fapt — arată agenţia a fost „este o etapă tot , atit de ini- server" consideră „incontesta­ Congresul îşi continuă lucrările. că americanii trebuie să con­ credinţat că la conferinţa
re pe piaţa ţărilor Asiei şi A- lansarea de către Uniunea So- bile" argumentele lui Ci. Ken-
.portantă ca şi descoperirea fo­ nan, fostul ambasador ameri­ Declaraţia primului sidere că în prezent misiunea lor N.A.T.O. Dulles a fost scărmă­
cului, inventarea tiparului, ma­ can in U.R.S.S. care în confe­ ministru al indoneziei
şinii cu aburi şi descoperirea e- rinţele sale ţinute la posturile este să transforme întreaga lu­ nat...".
de radio şi televiziune din An­ DJAKARTA 30 (Agerpres). -
glia s-a pronunţat pentru neu­ TASS anunţă: Inlr-o declaraţie re­ me. avem o părere foarte ca­ Dennis arată că cei „care sg
tralizarea Germaniei şi retrage­ centă' Djuanda, primul minisiru al
rea trupelor a'mericano-engleze Indoneziei, a subliniat din nou că tegorică ; nu, nu trebuie. pronunţă împotriva lui Duliei’
şi sovietice dintr-o serie de ţări orice tratative cu Olanda se pot duce
S p re noî su ccese în econom ia nergiei atomice11. Iu legătură nurna în problema revenirii pianului Tocmai această aroganţă şi il acuză pe secretarul de stat
cu a,ceasta, se spune în conti­ europene. de vest ;îâ Indonezia. Dacă
Un al doilea factor important olandezii intenţionează însă să impertinenţă — încercările de a că a adus lucrurile la impas şî
menţină îri thîinile tor Iria-
R. P. Albania nuare, încă de pe acum „se poa­ pentru slăbirea incordării in­ nut de vest, a spus Djuanda, a- transforma întreaga lume după afirmă că politica lui împiedi­
te vorbi serios despre cerceta­ ternaţionale este, după. părerea tunci guvernul Indoneziei, va con­
ziarului, „dezarmarea şi con­ tinua aplicarea măsurilor sale, pine chipul şi asemănarea noastră — că tratativele...".
rea spaţiilor. interplanetare, şi trolul asup'ra folosirii energiei ce vor fi lichidate toate întreprin­
TIRANA 30-. (Agerpres) ATA a- iectele a 4 noi hoteluri în cele mai .nici .un om de ştiinţă nu mai nucleare". Arătînd că această derile olandeze din Indonezia. scot atit de des din răbdări pe Eleonore Roosevell scrie in
nunţă: 'In anul 1957 poporul alba­ frumoase staţiuni balnen-dimalerioe are dubii că peste un timp oa­ problemă afectează direct „pro­
nez a repurtat -importante succese din ţară Doua dintre ele vor fi si­ recare omul va ajunge în lu­ blema relaţiilor dintre Ameri­ prietenii noştri. „New York Post" că discursu­
în economie. Hidrocentrala . „Enyer nă". ca şi Rusia", ziarul crede că
•Hodja” ' pe fluviul Maţi este aproa­ tuate pe malul mării, iar construirea puterile occidentale „trebuie să Acum mai mult decit oricine! rile radiodifuzate ale lui Dul-
pe gata', iar fabrica de catifea şi lor va începe în, primăvara viitoare. dea posibilitate Americii să du­
ca tratative cu Uniunea Sovie­ Dulles ar trebui să evite aceas­ les-Eisenhower in legătură cu
tică, după ce se va ajunge la
un punct’ de vedere comun ă- tă greşeală. Acum este momen­ sesiunea consiliului N.A.T.O.
supra liniilor generale ale po­
liticii occidentale". Totodată tul ca poporul american să se „nu i-au făcui o mare plăceri}".
ziarul subliniază că fără un a-
fabrica de plăci de faianţă au în cord cu Uniunea Sovietică, „este ocupe exclusiv de transforma­ „Declaraţiile pe care le-am fă
imposibil să seLăjurigăTla î.staV
•ceput, sa dea producţia. Alte obiec­ L u c ră rile C o n g re s u lu i Partidului C om unist rea multor lucruri din propria cut în ţara noastră nu prea s-ai.
tive industriale vor fi construite în
sa ţară. înainte de a incerca axat pe aspectele paşnice ale

195& Institutul de proiectări din Al- din Tunisia să transformăm întreaga lume, tratativelor de pace -—'scrie
•bania a comunicat, ea iu 1958 este
să facem ordine în propria noa­ Roosevell. Noi am fost acei ca­
prevăzută construirea unui centru in­ PARIS 30 (Agerpres). — Agenţia Referindu-se la problemele de po­
stră casă. re am refuzat să ducem trata­

dustrial dc 3.000 de locuitori pe France Presse transmite :L,a 29 de­ litică externă Ennafa a cerut gu­ „New York Telegram and tive cu Uniunea Sovietică...

lingă mina de fier şi nichel din: cembrie- s-a deschis la Tunis ce! vernului Tunisiei să ducă o „politică Sun" publică de asemenea arti­ cum o putem convinge că do­
colul trimis din Londra de La- rim cu adevărat tratative cind
Pichkach. Va începe de asemenea de-al 6-lea Congres al Partidului de neutralitate bazată pe principiile duel Dennis, redactor la secţia refuzăm să discutăm ultimele
construirea' unui cabinet şi a unei Comunist , din Tunisia. La Congres conferinţei' de la Bandung". externă a concernului de ziare sale propuneri. Cred că în pri­
fabrici' de produse alimentare şi fa­ participă afara ,de delegaţi, repre­ „Scripps-Howard". „Afară cu mul rînd trebuie să ţinem sea­
brici de vinificare, o manufactură zentanţi aipartidelorcomuniste.. din „Acest lucru, a spus el, ne va da Dulles !“ — iată cea mai nouă ma de un fapt esenţial: dacă
pentru fermentarea tutunului ş i . o Franţa, Albania, Italia şi Maroc. posibilitatea să colaborăm cu toate formă, a mişcării antiamericane ne vom înarma la' nesfîrşit pen­
fabrică pentru tratarea cauciucului, popoarele din vest. şi • est, inclusiv în Anglia şi Europa Occiden­ tru război, rezultatul inevitabil
o; fabrică de frigorifere, etc. Se vor Mohainmcd Ennafa, secretar, ge­ cu poporul sovietic”. tală. scrie autorul... In multe va fi războiul. De aceea, indi­
construi- dc asemenea •teatre, cine­ neral al Partidului .Comunist din comentarii ale presei şi radiou­ ferent dacă avem sau nu încre­
matografe, spitale, şcoli şi multe lo­ Tunisia, a rostit o amplă cuvîntarc Lucrările Congresului, vor continua lui în legătură cu politica ex­ dere in celălalt, cred că există
cuinţe. Proiectele mai prevăd de ase­ Salutînd delegaţiile străine, Ennafa pînă la 3! decembrie. ternă americană, Dulles este cri­ o singură cale şi anume — con­
menea construirea de case de odihnă a declarat că „partidul comunist din ticat în mod vehement. El a de­ tinuarea tratativelor".
în . staţiunile climaterice ş i . a 2 sta­ Tunisia este solidar cu poporul al- C.C. ai P.C.U.S. ¦a trimis celui
gerian, care luptă pentru indepen- de-al Vl-lea Congres al partidului
Comunist din Tunisia o •telegramă

dioane. In prezent se lucrează pro­ •den{ă“. . 1 de salut. • , *’ bilil -itc în : lutrie'L

Redacţia şi administraţia ziaruluk.str.v6 -Martie nr, 9, TefeîotU 788-139. Taxa plăliiă in numerar conform apiqhărij Direcţiunii Generale P .lT ft. nr, 2D6.320 din 6 noiembrie 1919. - 1ipârul s întreprinderea Poligrafica „l Mai" *>EVA-