Page 1 - 1958-01

P R O L E T A R I n i N t o 'A t f . t a r i l e , u n f t i - v ,t /
Anul X Nr. 949
Constituirea Consiliului regional
ai Frontului Democraţiei Populare
In după-amiaza zilei de 3 ia­
nuarie a avut loc in sala fes­
tivă a Sfatului popular regio­
nal, adunarea de constituire a
Consiliului regional al F.D.P.,
pentru alegerile de deputaţi in
sfaturile populare.
La adunare au luat parte un
mare număr de oameni ai mun­
cii reprezentanţi ai organelor
de partid şi ai organizaţiilor de
masă, conducători de întreprin­
i deri şi instituţii din oraşul Deva
şi regiunea Hunedoara.
Adunarea a fost deschisă de
tovarăşul Dejeu Dumitru, pre­
şedintele Comitetului executiv al
Sfatului popular regional.
Luind cuvîntul, tovarăşul Ver­
de! Hie, prim-secretar al Co­
mitetului regional de partid, a
vorbit despre însemnătatea ale­
gerilor de deputaţi pentru sfa­
turile populare regionale, raio­
nale, orăşeneşti şi comunale,
subliniind sarcinile ce revin
organizaţiilor de partid, de ma­
să şi economice, pentru asigu­
rarea bunei desfăşurări a cam­
paniei electorale.
S-a trecut apoi la constituirea-
Consiliului regional F.D.P. com­
pus din următorii tovarăşi:
VERDEŢ IL!E, membru su­
pleant al C.C. al P.M.R., prim-
secretar al Comitetului regional
de partid ;
DUMITRESCU PETRE, se­
cretar al Comitetului regional de
partid ;
LAZĂR DAVID, secretar al
Comitetului regional de partid ;
DEJEU DUMITRU, preşedinţ­
ie a! Comitetului executiv al
Sfatului popular regional;
ADAM IOAN, miner fruntaş;
BALASZ RUDOLF, membru
r] Biroului regioral de partid ;
BĂLAN V1CHENTE, preşe­
dinte ai comiteului sindical
C.S.K.;
ii BLAJAN LEORTIN, preşedin­
tele U.R.C.M.
BODEA ELEONORA, profe­
soară ;
CĂTANĂ NICOLAE, director
general a! C.S.d.; •
CERVENCOMCI ANDREI,
membru ai Bircului regional de
. partid ;
CIUCEANU SANDA, preşe­
dinta Comitetuui organizatoric
regional al feneilor ;
FLOCA OC'AVIAN, directo­
rul Muzeului cgional ;
GOREA 10AV, secretar al Co­
mitetului exec.tiv al Şîatului
popular regioial;
GĂ1NARU CĂSILE, secretar
al filialei S.RS.C.;
A obfinufchifanfa nr. 1
Ţăranul mneitor Nicolae To-
dea din orşul Deva, strada
Spitalului n. 11, în ziua de 2
ianuarie a.c. şi-a achitat pe în­
treg anul 1)58 impozitul agri­
col.
El a ob|imt chitanţa nr. 1.
E al trei:a an de cînd este
primul în cea ce priveşte achi­
tarea obligaiunilor sale faţă de
stat.
P. JURCONI
COAUNICAT
despre iarea sănătăţii
tovarăşului
dr. letru Groza
m — Plic cu fotografii „Din
preşediitele Prezidiului
I Marii Acinări Naţionale
I Iri urma intervenţiei chirur­
gicale făcut în ziua’ de 17 no­
M iembrie 195 s-a produs o a-
meliorare sbiectivă, boala con-
tinuînd să volueze. In ultime­
le zile a aărut o înrăutăţire
a stării gerrale şi locale pen­
tru care se aplică tratamentul
adecvat.
Acad. pro dr. N. G. LUPD
I Prof. dr. 1LIESCU
Prof. dr. I. FAGARAŞANU
Prof. dr. . BURGHELE
Prof. dr. f. SPIRCMEZ
Dr. E. KHANA
Dr. D. DPESCU
Bucureşti I iuiarie 1958.
Telegrame de felicitare
(M UNCITORI cu ocazia celei de-a îO-a aniversări
FRUNTAŞI a proclamării R.P.R.
Cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a proclamării Repu­
blicii Populare Romîne, pe adresa Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a R. P. Romîne, Consiliul de Miniştri al R. P. Ro-
niîne şi C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, au sosit tele­
grame de felicitare.
Au fost primite telegrame din partea tovarăşilor Hadji
Lleshi, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Populare a R.P.
Albania, Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri al
R. P. Albania şi Enver Hodja, prim-secretar al C.C. al Parti­
Sîmbătă 4 ianuarie 1958 4 pagini 20 bani dului Muncii din R. P. Albania; Ţoi Den Ghen, preşedintele
Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene şi Kim Ir Sen,
preşedintele Cabinetului de Miniştri şi preşedintele C.C. al
Dorinţe CAROL PETER, Partidului Muncii din Coreea; Wilhelm Pieck, preşedintele
împlinite miner, şef de brigadă la sec-\ R. D. Germane, dr. Johannes Dieckmann, preşedintele Prezi­
fiorul I B al minei Lupeni. diului Camerei Populare a R. D. Germane, Otto Grotewohl,
De mai mult timp cetăţenii din satul preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane şi Wai-
MORARU IOAN, preşedintele ŞTEFAN IRIMIE, preşedinte­ Cărpiniş, comuna Gîrbova, raionul ter UIbricht, primul secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit
întovărăşirii agricole din Sîntan- le U.R.C.C.; Sebeş, aveau două dorinţe: să-şi in­ din Germania; Iosiî Broz Tito, preşedintele R. P. F. Iugosla­
drei; troducă în case lumina electrică şi via ; Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural popular al
SZABO CAROL, prim-secretar să facă radioficarea satului. Anul 1957 R. P. Mongole, J. Ţedenbal, preşedintele Consiliului de Miniş­
MOZA IOAN, directorul spita­ al comitetului regional U.T.M.; a marcat, în această problemă, o ma­ tri al R. P. Mongole şi D. Damba, prim-secretar al C.C. al
lului unificat; re bucurie pentru locuitorii de aici. Partidului Popular Revoluţionar Mongol; A. Zawadski, preşe­
ZSOK LADISLAU, brigadier Stalul le-a dat posibilitate să-şi rea­ dintele Consiliului de stat al R. P. Polone; Janos Kadar, pre­
NAGY ETELCA, preşedinta fruntaş la G.A.C. >rPe1ofi Sari- lizeze dorinţele. şedintele guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc al R. P.
comitetului regional de Cruce dor“ Deva. Ungare, prim-secretar al Partidului Muncitoresc Socialist din
roşie; In cursul anului 1957, pe uliţele R. P. Ungară şi Istvan Dobi, preşedintele Prezidiului R. P.
* satului au început să se planteze stîl- Ungare, precum şi din partea preşedintelui Republicii Siria —
PETROVICI EDUARD, preşe­ pi, să se întindă sînriă pentru re­ Suhri Kuatly. (Agerpres).
dintele U.C.F.S.; In prima sa şedinţă, Consiliul ţeaua electrică şi de radioficare. Noul
regional F.D.P. şi-a ales biroul, fii interpretarea celor, mici
ROMAN ALEXANDRU, co­ compus din tovarăşii: Verdeţ an a găsit satul Cărpiniş aproape în
mandantul comisariatului mi­ Iiie, preşedinte, Dumitrescu Pe­ BRAD (de la subredacţia cultural, fapt ce dovedea că a-
litar regional; tre, secretar, Lazăr David, Dejeu întregime electrificat, iar peste 110 noastră voluntară). Strada prin­ colo trebuie să se petreacă ceva
Dumitru, Sîrbu Ioan, Szabo Ca- cipală a comunei Crişcior era deosebit.
SÎRBU IOAN, redactor şef al rol, Ştefan Irimie, Bălan Vi- cetăţeni şi-au instalat difuzoare. GHERASIM SIRDU
ziarului „Drumul socialismului". chente şi Gorea Ioan, membri. >maistru la cuptoarele aclinci.,1 animată mai mult ca orieînd. In cămin, sala era arhiplină.
Lucrările de electrificare s-au fă­ )secţia laminoare a Combina­ Oamenii veniseră la spectacol.
SUCIU COMAN, procuror .şef tu lu i siderurgic din Hune- Muncitorii, ţăranii întovărăşiţi şi
al regiunii; \doara. Sub conducerea tovarăşei Vic­
intelectualii din acest centru se toria Baenko, cei mai mici in­
cut în mare parte din fondurile de îndreptau grăbiţi spre căminul terpreţi amatori de teatru, ju­
cau piesa „Cenuşăreasa".
O nouă linie de Înaltă autoimpuneri şî prin contribuţia în
tensiune Deşi mititei, actorii din învă-
muncă a cetăţenilor. .. ţămîntul preşcolar din Crişcior
c a : Viorica Ţinea — Cenuşă­
In cinstea aniversării unui deceniu de la proclamarea Re­ NTR-UN DECENIU reasa, Otilia şi Mariana Mora-
publicii, în seara zilei de 30 decembrie au fost puse în func­ vetz — surorile vitrege, Rodica
ţiune linia de înaltă tensiune de 110 kilovolţi de la Oţelul roşu ...Peste tot locul pitalişti, familiile de mineri e- lea Jiului să parcurgă acest Constantineanu — mama vitre­
numai murdărie. Ba­ gă, Otilia Teoc — zîna, Geor-
la Timişoara şi cele două staţii electrice pentru alimentarea răcile de locuit n-au rau înghesuite ca sardelele.. Ba, drum ! geta David — îngeraş, Mircea
cu energie electrică din sistemul energetic naţional al oraşelor odăi. înăuntru sînt Faur — împăratul, Ioan Fărău
Timişoara şi Arad. doar nişte laţi prinşi mulţi mineri locuiau chiar în După un deceniu de Republi­ — Făt-Frumos, cît şi Alexandru
la capete, în bulumaci. Devianu, Ovidiu Socaci, Mir-
Prin intrarea în funcţiune a acestor instalaţii se rezolvă In fiecare clespării- bordeie — mai rău ca. în .g ra j­ că Populară, numărul medicilor cea Tomodam şi alţii, au reuşit
problema energetică din aceste importante centre industriale, tură stă o familie de să smulgă ' admiraţia, şi aplau­
miner. Ca la grajdu­ duri. Femeile minerilor — tot e d e '8 ori mai mare, iar al per­ zele spectatorilor vîrstnici.
rile vilelor. Femeile
unde necesităţile sînt în continuă creştere. Totodată noile in­ sînt scofîlcite, supte. scofîlcite şi supte. Copiii mine­ sonalului mediu sanitar de 11 Acelaşi succes a fost obţinut
Pe paie, prin copăi, şi în intepretarea piesei „Cor­
stalaţii împreună cu cele construite în anul trecut pentru ali­ scincesc prunci. Sînt rilor — tot slabi şi goi. După oriunai mare.. tul ţiganilor”.
mentarea centrelor metalurgice şi miniere de la Reşiţa, Bocşa slabi rău... zece decenii ! La capătul a zece decenii' de Este demnă de remarcat gri­
ja părinţilor, care au depus mult
şi Anina constituie scheletul pe care se poate dezvolta electri­ Fragmentul de mai sus l-a in Minerii n-au exagerat de loc dominaţie, capitaliştii n-au fost interes în confecţionarea costu­
găsit într-o lucrare despre viaţa melor şi a celorlalte lucruri ne­
ficarea întregului Banat. De la cele trei staţii principale con­ minerilor din Valea Jiului, din cînd au supranumit meleagurile ' în stare ori n-au vrut să înfiin­ cesare bunei reuşite a spectaco­
preajma anului 1840, dată care lului.
struite la Reşiţa, Oţelul roşu şi Timişoara se vor dezvolta linii coincide cu începuturile exploa­ în care-şi duceau amarul sub ţeze nici o unitate sanitară în
tării bogatelor zăcăminte de IONEL' RECEANU
de transport prin intermediul cărora vor fi electrificate noi cărbune din această regiune. capitalişti „Valea plîngerii", iar vreo întreprindere din Valea
Locuinţele — asemeni grajdu­ Film de 16 mm. color
centre industriale şi localităţi bănăţene. rilor de vite... Femeile — sco­ pe domnii care stăpîneau aci, Jiului. In cei zece ani de Repu­
fîlcite, supte. Copiii — pe paie, Un colectiv de tehnicieni de
Execuţia acestor noi şi importante lucrări energetice a fost prin copăi, scincesc... sugători de sînge. blică, la minele Lonea, Pelrila, la laboratorul Mogoşoaia al Di­
recţiei difuzării filmelor condus
realizată de un colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de Au trecut vreo unsprezece de­ R Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Uri- de mg. Ştefan Merteş a pus la
cenii din care zece şi mai punct în cinstea zilei de 30 De­
la întreprinderea „Electromontaj” din Sibiu, sub conducerea in­ bine sub diferite pajure împără­ S-a împlinit un deceniu de cani, există staţionare care dis­ cembrie tehnologia . producerii
teşti şi abia unul sub stema filmului de 16 mm color.
ginerului şef Mihalache Ionescu. Republicii Populare. Cu ce s-a cînd poporul nostru a cîrmit pe pun de 364 paturi de spitalizare.
schimbat viaţa minerilor în ce­ Au şi fost produse primele do­
oooo oo cooo oo-oooo 00.00oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo i o oo oo oo le zece decenii. alt drum. Pe drumul acesta au In ce priveşte numărul tptal al uă titluri de filme.: „Scurtă is­
torie" şi „Insula Negritei”.
8 trusă medicală antică Să vedem. cîrmit şi m inerii: drumul des­ paturilor de spital existente în
O8 prezent in Valea Jiului el este Această inovaţie oferă sate­
Generaţiile de mineri au scor­ chis de Republica Populară spre de 5 ori mai mare decit îrr 1947. lor posibilitatea pentru prima
8 monit an după an într-un ritm socialism, spre o viaţă demnă, oară în ţara noastră să vizio­
monoton măruntaiele pămîntu- în care tot omul care munceşte La capătul a zece decenii de neze filmele în culori care vor
S IMERIA (de la subredacţia noa­ de undeva din vulcanii medifera- lui, au săpat cu tîrnăcopul şi putea fi transpuse pe bandă în­
stră voluntară). In anul 1954 pe nieni, Vezwaiul, Etna sau Stromboli. gustă.
dealul Grădiştei, pe locul unde se Această masă pulverulentă, compu­ cu ghearele, sute de kilometri
întindea acum mai bine de două să din silicaţi, se pretează foarte
milenii capitala regilor daci Bu-re- bine la tratarea rănilor. Praful se de galerii, au scos la lumina
bisia şi Decebal, pe terasa nr. 5 — rădea pe răni, avînd proprietatea, de
cum au numii-o arheologii, într-o lo­ a le usca şi cicatriza. Deci, pe Un­ zilei munţi întregi de cărbune. r r* ' ....... Consfătuirea
cuinţă de formă rotundă, s-au găsit gă instrumente, trusa de Ia Grădiş­ Şi munţii aceştia din cărbune, apicultorilor ¦
urmele unei truse medicale. Din a- tea Muncelului conţinea şi medica­ munţii aceştia care au înghiţit mm m 1H P iP l i
ceasia nu au mai rămas declt ci- mente care se foloseau in chirurgia mii de vieţi de mineri, domnii La Casa Agronomului de la
ieaa obiecte amestecate in cenuşa dacilor. i-au prefăcut în munţi de aur, Aspect din oraşul Vulcan, recon struit în anii puterii populare. Băneasa a avut loc între 28—30
unei locuinţe incendiate in al doilea iar aurul în palate luxoase la decembrie o consfătuire pe iară
război dacic. Cel care a practicai medicina la Budapesta, şi Viena, la Berlin să fie considerat om şi să-şi stăpînire capitalistă, exista în privind dezvoltarea apiculturii,
daci pare a fi fost din ritului preo­ şi Paris, la Londra şi Bucu­ organizată de Ministerul Agri­
Din casela de lemn, care acope­ ţilor, despre care se ştie din izvoa­ reşti. aibă traiul asigurat. Valea Jiului o singură mater­ culturii şi Silviculturii.
rea obiectele cu o întrebuinţare me­ rele aulice că, pe lingă practica
dicală, n-a mai rămas decit o ma­ ieologibă, se mai ocupau şi cu me­ Cu ce s-au ales minerii din Să ne oprim o clipă şi să fa­ nitate cu 20 paturi (şi aceasta Au- participat membri ai aso­
să de cărbune, bucăţi din cercul dicina. Valea Jiului după o muncă de ciaţiilor apicole din diferite re­
de bronz care ornamentau caseia peste zece decenii — din 1840 cem un scurt bilanţ comparativ : bineînţeles destinată uzului ce­ giuni ale ţării, apicultori, frun­
şi minerul de fier frumcis lucrat. Ar fi posibil însă ca vindecătorul pînă în preziua eliberării — mai taşi din G.A.S., gospodării co­
nosiru să fi fost un medic străin, grea decit munca de ocnaş ? între ce am realizat într-un de­ lor avuţi), iar de existenţa vre­ lective, cooperative agricole de
Trusa conţinea o pensetă de bronz, venii Ia curtea regilor daci. Un lu­ ceniu de Republică şi ce s-a unui serviciu de asistenţă medi­ producţie şi ţărani muncitori cu
asemănătoare cu pensetele care se cru este însă sigur, că incă înaintea Tabloul sumbru al ultimilor realizat în cele peste zece de­ cală specializată pentru copii, gospodării individuale.
întrebuinţează astăzi în chirurgia erei noastre, la daci se practica ani dinaintea eliberării, viu în cenii sub diferite monarhii. nici vorbă, nici .măcar pentru
noastră. Nu lipsea nici bisturiul ne­ medicina. Toate acestea nu trebuie amintirea noastră, grăieşte de In cadrul consfătuirii au fost
cesar intervenţiilor chirurgicale. De să ne mire. Era de aşteptat ca la la sine. In căsuţele strimte, Timp de zfece decenii şi mai copiii celor avuţi ! prezentate referate şi s-au pur­
asemenea, sînt prezente borcănaşele un popor cu o civilizaţie şi o cul­ întunecoase, igrasioase, constru­ bine — sub capitalişti — mine­ După zece ani de Republică tat discuţii pe marginea reali­
în care se păstrau diferite substan­ tură dezvoltată, aşa cum o dovedesc ite cu maximă zgîrcenie de ca­ zărilor obţinute în apiculturâ în
ţe cu întrebuinţare medicală. Bor­ săpăturile arheologice, să se practi­ Populară, în Valea Jiului există ultimii zece ani. Numeroşi api­
cănaşele sînt confecţionate din Uit ce şi medicina. cultori fruntaşi participanţi la
şi reprezintă miniaturi ale vaselor rii din Valea Jiului s-au trudit 2 maternităţi — la Petroşani şi consfătuire au împărtăşit celor
Trusa medicală este unică de a- de faţă metodele lor de muncă
mari obişnuite la daci. să pătrundă în adîncurile de Lupeni — cu un total de 120 şi rezultatele obţinute.
cesi fel pînă acum in ţara noastră. piatră înarmaţi doar cu sîrede- paturi, plus case de naşteri la
Cea mai .frumoasă şi mai repre­ lul şi tîrnăcopul, să tîrască du­ Vulcan şi Aninoasa. O puter­ ( Agerpres). 4
Instrumentele medicale sini şi ele pă ei prin galeriile, strimte, în­ nică reţea de specialitate, asi­
zentativă piesă a trusei o constituie tunecoase şi pline de noroi tro­ gură asistenţa medicală gratuită IN EDITURA DE STAT PENTRU
Unice în inlreaga lume pentru epo­ pentru tinerele vlăstare ale oa­
o „tabletă" de dimensiuni mai mari LITERATURĂ POLITICA
ca celei de-a doua vîrsle a fieru­
dacii cete obişnuite astăzi. In urma au apărut:
lui, adică secolul I i.e.n. şi secolul
analizelor chimice şi mineralogice, — V. I. LENIN : Opere
I e.n. voi. 18 şi 19
s-a puiuţ stabili că , tableta'‘ asie al­
cătuită din cenuşă vulcanică, adusă R. MOLDOVAN — SUKARNO : Indonezia a-
profesor cuză
oo oooo oooo-oooo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo o oo oo oo c PAVEL DAN: Despre li­
mitele şi contradicţiile utili­
I MW:. zării tehnicii în capitalism
HM cul şi rîzna de lemn cu cărbu­ menilor muncii din Valea Jiului. — Sfaturile populare comu­
"S IM H R nale — întrebări şi răspun­
ne. Abia în ultimii ani ai do­ Pe lingă spitalul unificat din suri privind rolul şi activita­
In p | i tea lor.
minaţiei capitaliste au început Petroşani există o secţie de co­
să se mecanizeze minele — dar pii cu 50 paturi. Secţii asemă­ realizările Republicii Popu­
nu, nicidecum cu scopul de a nătoare există pe lingă spita­
uşura munca fizică a minerilor lele din Lupeni, din Vulcan, a-
ci pentru a-şi asigura cîştiguri poi dispensarul cu paturi pen­
mai mari. 1 tru copii la Lonea, Aninoasa,
Numai In anii primului cin­ Petrila...
cinal s-a investit pentru meca­ Timp de zece decenii, sub ca­
nizarea muncii, în medie circa pitalişti, minerii din Valea Jiu­
o jumătate miliard de lei. lui erau ţinuţi — pe cit a fost
După un singur deceniu de cu putinţă — departe de lumina
Republică Populară, în aceeaşi culturii.
Vale a Jiului existau 24 unităţi Singurul mijloc de „cultura-
industriale, 4 organizaţii de lizare“ pe care capitaliştii il o-
construcţii civile sau industriale, fereau minerilor era vasta re­
2 întreprinderi forestiere, o în­ ţea de cîrciumi care împînzea
treprindere de industrie locală.., localităţile Văii Jiului.
In deceniul nostru, producţia de
energie electrică a Văii Jiului La capătul primului deceniu
a crescut de 4 ori, iar producţia
de cărbune de două o r i! Cîte de Republică, minerii şi ceilalţi
M. CRISTESCU
COMBINATUL’ SIDERURGIC DIN HUNEDOARA, — In clişeu: ExieriSful secţiei de sulfat de antoniu. zeci de ani ar.fi trebuit să mai lare Romîne 1947-1957”.
treacă sub capitalişti ca Va-
(C o n tin u a r e in p a g . '3-a l