Page 10 - 1958-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 951

C u p rile ju l aniversării a 7 5 de ani de la naşferea Vacanţa placată ConfeU rinţă •mmm
iui ALEKSE1 T O L S T O l
Secţiunea de învăţămînt şi Combinatul carbonifer din Valea 1
cultură a Sfatului popular oră­ Itutui, montlnd la mina ’Aninoasa o
Un clasic al literaturii sovietice şenesc Deva, împreună cu maşină de extracţie livrată de uzinele viteză 15 mjsec, acţionată cu motor ) In Editura Tineretului
U.C.F.S., a organizat pentru cei C.K.D. Stalingrad din Praga, a invi­
mai buni elevi la învăţătură, pe­ tat specialişti cehoslovaci de la uzina asincron de 1.600 Ktv, precum şi a ) FRAŢII JDERI
trecerea unei vacanţe cit mai constructoare, spre a da indicaţii de
In perioada — scurtă din punct plăcute, asamblar.e-montaj şi începerea pro­ celor tipizate cu cabluri multiple. 1
belor de recepţionare.
contradicţii, al aclimatizării la noua Utemiştlî evidenţiaţi la şcoa­ Numeroasele întrebări puse de ca- de M. SADOVEANU
lă, cit şi în activitatea obşteas­ Cu această ocazie, inginerii Vaclav
de vedere istoric — a dezvoltării de prof. NIK0LA1 BELCIKOV, epocă, al asimilării principiilor con­ că, au fost trimişi să-şi petrea­ Vodneansky şi V, Zarybrucky, au con­ dreCleonfdeirdeancţtiiacreu, l inagindeartii dadlien pcroondsulrcuţcie- -j In acest valoros roman istoric, [
că vacanţa de iarnă la cabana ferenţiat la Institutul de mine „Gh. işlivestupdreinvţiinidprgerzuepnuţir,ilaeu eplreicvtirticme etWodoerlde ))
sale, Uteralura sovietică a înscris membru corespondent al Academiei cepţiei materialiste ştiinţifice despre din Munţii Parîngului. Printre Gheorghiu-Dej" din Petroşani, în faţd
aceşti tineri se află şi elevii unui numeros auditoriu format din
multe nurrtp Remarcabile In istoria de Ştiinţe a U.R.S.S. lume, al apropierii de poporul său, Tuţă Crişan şi Iary Eled. Alţi profesori universitari, ingineri şi teh­ dLeeofrrnlnrda,re,prcootnetcrţoialul afunntlc-ţgiorinzăartioia, suăzurîni, )1 Mihail Sadoveanu înfăţişează epoca ţ
elevi au fost trimişi la tabăra nicieni din producţie, studenţi etc.,
culturii mondiale. Intre acestea, nu­ talentul lui A. Tolstoi se manifestă din Homorod a C.C. al U.T.M. despre dezvoltarea fabricaţiei de ma­ dnuisriapt,ă,eleet.c, . siguranţe, utilizarea mase-¦)1 da slavă din trecutul istoric al ţă- i
şini miniere în Cehoslovacia.
mele lui AleltSei Tolstbi ocupă unul scriitor să-şi dea seama că multe lu­ cu o nouă vigoare, paleta lui de-vi- Pentru pionieri lor plastice, a paraşutelor, precum şl } rii noastre a domniei lui ? tefan cel [
In numeroasa asistenţă am remarcat
din primele locuri printre cei mai de cruri din viaţa intelectualităţii prove- ne măi bogată, mai viu colorată. Cei mal buni pionieri din o- prezenţa tov. rector prof. ing. Ştefan stadiul tehnologiei construcţiilor de •, ^ are> dină ° ^ i,e turceşti invada- j-
raş au fost trimişi să-şi petrea­ Kovacs, prorector conf. ing. Ilie Con-
seamă artişti ai cuvlntului din seco- nite din rindurile nobilimii şi bur­ In această perioadă, în afară de că vacanţa de iarnă la Predeal, stanttnescu, decani conf. ing. Emil maşini miniere in Cehoslovacia. ) toare au fost înfrînte şi alungate. (_
la tabăra C.C. al U.T.M. ; prin­ Stoica şl Leţu Nicolae, prof. ing. Paul
kil al XX-lea. gheziei rămîn străine poporului. Dar povestirile .despre emigranţi, el scrie tre ei sînt pionierii Tiberiu Per- Eugen, MUitelu Claudtu, Bumbu Va­ De remarcat, concepţia constructivă ) Cu o puternică forţă realistă, au- L
Complicată a fost calea pe care el nu a înţeles imediat caracterul romanele ştilnţifico-faniastice „Aeli- v/wn, Ionel Străuţ etc. cile, Trufia Emil, dr. Pop Emil, conf.
antipopular al războiului şi în opera ta" şi „Hiperboloidul inginerului Ga-, ing. Brădeana Nicolae, Trăuşanu C. a automatizării maşinilor de extracţie ) torul evocă întreaga atmosferă a Jţ
Aleltsev Tolstoi a parcurs-o 'în viaţă lui din acea perioadă înMnim ac­ rin" (în care el denunţă dedesubtu­ Cei rămaşi îa Deva D., Peirik Arpad, Bogdan Gheorghe,
şi pe tărîmul creaţiei. El s-a năs­ cente de şovinism. In creaţia lui li­ rile democraţiei burgheze, demască Melenciuc Vladimir, ing. şef Bocăn- instalate la puţurile principale, combi ) epocii descrise: viaţa de la curte, L
cut la 10 ianuarie 1883 în oraşul terară rămîne încă neînţeleasă şi con­ cinismul şl josnicia caracteristice S-au luat măsuri pentru ca şi closu de la exploatarea Lupetii, ing.
Nikolaeosk (în prezent Pugaciov) tradictorie atitudinea lui Tolstoi fa­ relaţiilor burgheze), precum şi nuve­ elevii rămaşi acasă să aibă în Blrsart Traian, mecanicul şef al com­ nată cu o mecanizare împinsă la mai. ^ uneltirile boierilor neprieteni dom- [
din gubernia Samara, înlr-o familie ţă de popor, pe care el contimiă să-l lele „Oraşele albastre“ şi „Năpîr- această vacanţă zile cît mai re­ binatului, conf. ing. Onciu T., ener­
de nobili şi şi-a primit educaţia în zugrăvească în afara aspiraţiilor sale ca" (îndreptate împotriva micii bur­ creative. Pentru aceştia s-a or­ geticul şef al combinatului etc. xtmum a transportului în subteran-t, I nuîui, precum şi toate obiceiurile L
mediul de despotism sălbatic al mo­ revoluţionare şi de eliberare. ghezii). Dar cea mai importantă ganizat un club cu sediul la
şierilor- din regiunea de dincolo de dintre lucrările sale din acea perl- Casa regională a pionierilor, un­ Conferinţa a fost însoţită de pro- ventiLaţie şi pompe, deoarece în sub- ^ vremii
Volga. Cu timpul, scriitorul începe să în- oadă este romanul „Anul 1918" — de se vor desfăşura întîlniri cu lecţluni, fiind urmărită ca mult interes,
ţeleagă netemeinicia iluziilor sale elevii şi studenţii fruntaşi, sera­ după expunere urnind discuţii. teran automatizarea integrală a pro- } O VARA LA
Dragostea pentru literatură i s-a te literare, reuniuni tovărăşeşti, ceselor de extracţie este greu de rea- ")
audiţii la radio, vizionări de fil­ Conferenţiarul a arătat stadiul ac­
me şi alte activităţi distractive. iuai şi concepţia constructivă în teh­ Uzat. ' j ŞIPOTUL FÎNTÎNILOR
nologia maşinilor de extracţie clasice
P. JURCONI cu roată Koepe, diametral tamburului La sfîrşitul conferinţei tov. prof. ing. f de SANDA MOVILA
plnă la 7, m cu cabluri piuă la 66 mm, Ştefan Kovacs, rectorul Institutului de I Romanul Sandei Movilă este o L
corespondent mine, a mulţumit dragilor oaspeţi ce- ^

trezit din fragedă tinereţe. In 1907 despre „unitatea" naţiunii în acest a doua parte a trilogiei sale „Cal- hoslovaci pentru documentata şl inie- •j nouă mărturie, un tablou din tre- (

A. Tolstoi publică primul volum de război, caracterul venal şi antipopu- varul". resanta expunere tehnică asupra rea- cutul zbuciumat al poporului n o -' C

versuri, intitulat „Lirica", .iar în 1911 Iar al vlrfurilor guvernante, prove­ La crearea trilogiei, pe care A. Uzărilor construcţiilor de utilaje mi- 1 stru, în preajma anului 1907. L

volumul „Dincolo de fluviile albas­ nite din rindurile burgheziei şi no­ Tolstoi a considerai-o ca lucrarea sa niere din ţara prietenă, reliefînd că 1 In centrul romanului este plasa- ^

tre". Condamnarea, din punct de ve­ bilimii. literară fundamentală, el a lucrat a- thtîlnirile cu specialişti şi schimburile j tă drama a doi ţărani tineri — [_

dere spiritual şi economic, a nobili­ proape 22 de ani. A treia parte a de experienţă constituie un mijloc de -j Clion şi Floarea — a căror dra- L

mii, constituie principala temă abor­ trilogiei, „Dimineaţa mohorîtă", a răspîndire a metodelor înaintate de j goste este întunecată de viaţa mi- L

dată de A. Tolstoi în creaţia sa din fost terminată la 22 iunie 1941, a- mu¦unnccăă,, precum şi întărirea prieteniei 1 zeră şi de uneltirile puse la cale L

tinereţe, dig, perioada prerevolaţiona- dică în ziua cînd hoardele hitleriste jrăiţţeşti între minerii cehi şi romîni, I de boierul pe moşia căruia lucrau [_

ră. Marele ciclu de nuvele, şi poves­ au invadai teritoriul Uniunii Sovie­ pemntru u aaudaiaţrăariimmaiaimmimul,t ucuărrvbiumnee ee-- ^j Şi care voia să profite de tinereţea L
tiri, grupate ulterior în volumul tice. Paralel cu munca de creare d
La eaLe-adaet nergetic şi cocsiţicabil. •j fetei. Cei doi tineri nu-şi pot înde- L

„Dincolo de Volga", ca şi romanele acestei opere remarcabile s-a format MARIA CONSTANTIN ) plini dragostea decît fugind de la r

„Ciudaţii" şi „Boierul şchiop”, i-au In 1916 apare piesa lui A. Tolstoi şi noua concepţie despre lume a corespondent I curtea boierească, după ce mai în- ^

creat în rindurile cititorilor celebri­ intitulată „Forţa necurată", care este scriitorului, iar creaţia lui s-a dezvol- ^ tîi au ajutat ia punerea la oale şi [

tatea de scriitor realist. Gorki, care îndreptată, potrivit cuvintelor auto- M Pe calea duetnd spre culmile rea- Alegerea delegatelor de p* ~] dezlănţuirea răscoalei satului, în-

urmărea cu atenţie orice nouă apa­ rului însuşi, împotriva „canaliei pa- Hemului socialist, ) glodat în datorii nedrepte către bo-\

riţie în literatură, a văzut în A. Tol­ 1 ier şi rămas pustiit în urma unei j.

stoi „un scriitor incontestabil mare, razilore" burgheze ce şi-a umplut 'Aleksei Tolstoi a fost şi un talen- In baza hotărîrii Biroului Po­ în 33 de circumscripţii, 13 în 118 fentei pentru conferinţa oră- 1 inundaţii . [
viguros, care zugrăveşte cu un ¦rea­ buzunarele cu aurul plătit cu preţul tal dramaturg. El este' autorul a 42 litic al C.C. al P.M.R., privind întreprinderi şi instituţii şi 4 în
lism brutal descompunerea psihică şi sîngelui a milioane de oameni ruşi. de piese de teatru, din care cea mai îmbunătăţirea organizării mun­ G.A.C.-uri, la care au participat şenească Haţeg, printre care j Descrierile bogate şi sugestive,
cii în rîndul femeilor şi în ra­ peste 9.900 femei.
economică a nobiliinii contemporane". 'Aleksei Tolstoi a salutat revolu- populară este drama „Ivan cel ionul Haţeg s-au ţinut adunări Vera Nistor, Maria Rogobete, -] iscusinţa de a pătrunde dramele o- -
pentru alegerea delegatelor de In adunările de circumscripţii
In povestirile, nuvelele şi roma­ ţia din februarie 1917, dar. dai fiind Groaznic". femei în 444 de circumscripţii. femeile şi-au ales ca delegate Malexima Dontiu, Rozica Bîr- I meneşti, subtilitatea sufletului ţâră- j*
pe cele mai bune şi mai active
nele scrise de A. Tolstoi în perioada nivelul lui politic mărginit, el nu a In anii Marelui Război pentru ’A- Numai în cursul ultimelor două lea, Măceanu Sofia, Ril Irina şi ? ne!c> ,acesiea_ ° alităţUe de sea' L
gospodine.
diaainte deRevoluţia dinOctombrie M u tit să depăşească poziţiile şi con- pararea Patriei se manifestă cu o săptămîni, s-au ţinut adunări 1 tnă ale romanului.
De asemenea, au fost alese
altele.

s-aumanifestatdeja, deşi nu în toată MPtiile revoluţiei burghezo-democra- nouă vigoare talentul lui de publi- ROZINA POP 1 HAIDUCII
corespondentă J
plenitudinea, marele talent- al artis- iice' De aceea cu Rrileiul Marii Re‘ cisL R o l e l e şi reportajele sale i-a de PAUL CONSTANT
însufleţit pe oamenii sovietici în 1
iului, dragostea lui de viaţă,' năzu­ voluţii Socialiste din Octombrie, muncă şi în luptă, le-a insuflat o
inţa spre adevăr, perceperea realistă, încredere profundă şi de nezdrunci­ T Romanul înfăţişează, pe fundalul ^
sănătoasă, a societăţii contemporane, A. Tolstoi părăseşte patria în toam­ nat In victorie. In anii aceia el a
vocabularul „lui viu, colorat. Minima­ na anului 1918 şi emigrează în scris frumoasele sale „Povestiri ale 5 social al sfîrşitului epocii fanariote, L
lele peisaje ale naturii ruse consii- străinătate. Mai tîrziu el îşi aminteş­ lui Ivan Sudarev", întruchipînd în
tuie in operele sale fundalul expre­ te ^ i povesteşte nu o dată cu amă­ chipurile eroilor săi cele mai bune lupta dramatică, plină de sacrificii, (,
siv al evenimentelor evocate. Perso­ răciune în cărţile sale despre această trăsături de caracter ale poporului
najele lui A. Tolstoi aoţionează ca perioadă întunecată a vieţii sale. rus, minunatele însuşiri ale acestuia. ¦] a norodului şi a apărătorilor aces- L
urmaşi ai nobilimii ruse, în descom­ tuia — haiducii — împotriva împi- L
punere. Ochiul fin al scriitorului a Pline de nostalgia patriei sînt ce­ Aleksei Tolstoi a fost şi un neo-
sezisat începutul dispariţiei clasei de le mai bune lucrări scrise de A. bosit activist pe tărîm social şi de lării boierimii, a jafului domniei şi f
care el era legat prin legături de Tolstoi în străinătate, printre care stat. El a fost a les. deputat în So­
sînge. Veacul de existenţă parazitară romanul „Surorile" (prima parte a vietul Suprem al U.R.S.S., membru ¦j a asupririi jugului turcesc. L
a ¦¦făcut din reprezentanţii acestei trilogiei „Calvarul"), povestirile activ al Academiei de Ştiinţe a
consacrate emigranţilor, nuvela auto­ Romanul reconstituie în linii mari L
biografică „Copilăria lui Nikita".
epoca, evocă atmosfera vremii face ^

¦j să trăiască chipurile luminoase ale q
¦j haiducilor Sîrbu Marcu, lancu Jia- (.

¦j nu şi alţii, înlesnind cititorului în-

ţelegerea rădăcinilor adinei ale ras-

clase, oameni haini la suflet, desfrî- Cei patru ani petrecuţi de A. Tol­ U.R.S.S. Apreciind marile merite ale ^ coalei populare conduse de Tudor L
naţi, total inTSferenţi faţă de po­ stoi în emigraţie au constituit o pe­ scriitorului, guvernul sovietic l-a de­
porul lor. Ţînărul scriitor vedea cum rioadă de căutare chinuitoare a u- corat cu ordine şi medalii, i-a de­ ¦* \V/tloardliifmniirrieasccr'uii. f
poporul, adus la disperare de foa­ nui sprijin puternic pentru concep­ cernat de trei ori titlul de laureat
mea pe care o îndura, de lipsa de ţiile sale politice, morale şi estetice. al premiului Stalin. CORNUL PĂDURARULUI
drepturi, a răsplătit pe aceşti oa­ Sub influenţa creşterii şi întăririi tî-
meni prinlr-o ură nemărginită, cu nărului stat sovietic, a dragostei ne­ Aleksei Tolsloi a murii la 23 fe­ de VICTOR TULBURE
sînge pentru sînge. secate faţă le patrie, scriitorul a în­ bruarie 1945, în deplină înflorire a
forţelor sale creatoare. I Pline de un autentic lirism, ver-
-j şurile lui Victor Tulbure, înmănun-

In anii primului război mondial ceput să vadă clar, a început să Artist de lalie mare, care a creat ] chiate în volumul de faţă, îmbră-

A. Tolsloi a vizitat diferite sectoare înţeleagă întreaga iicăloşie, putrezi- chipuri strălucite atit în monumentala 1 ţişează cîteva probleme esenţiale ale

ale fronlului în calitatea sa de co­ chme şi degenerare a emigranţilor sa proză epică, cît şi în dramatur­ vieţii noastre: dorinţa de fericire, (

respondent mililar al ziarului „Rus- albi, a început să-şi dea seama că gie şi în nuvelistică, publicist şi ¦j dragostea pentru patrie, pentru om, L
skie Vedonosti“. Paralel cu reporta- situaţia lor este fără ieşire. In 1923 pamfletar înflăcărat, aiitor al unor
jele şi corespondenţele de pe front, A. Tolstoi a rupt firele care îl mai captivante romaneşiiinţifico-fantas- bucuriile ca şi durerile intime ale ^
el continuă să scrie nuvele şi po- legau de aceste cercuri, cu trecutul iice şi aunor povestiri pentru co-
.} fiecăruia. L

vestiri, dintre care cele mai buhe au mori pentru totdeauna, şi s-a întors .Aleksei Tolstoi, care s-a bucu- Intrarea în func Expoziţie de artă î Trecînd de la tonul aspru şi ca- L
jost cuprinse ulterior in volumul fiune a reactorului ^ tegoric („La groapa unui trădă- [
„La război". 'Aceste călătorii i-au în patrie. rat de influenţa hotărîtoare a Mare­ de 200 K W. în
îmbogăţit impresiile, i-au dat posibi- După înapoierea lui Aleksei ToL- lui Octombrie, a intrat pentru tot­ 1 tor“) la tonuldiscret şi duios (cînd L
litatea să cunoască mai îndeaproape deauna în pleiada scriitorilor remar­ foto: încărcarea
realitatea. stoi în Uniunea Sovietică începe a- reactorului cu elemente acti­ BRAD (de la subredacţia chiderea unei expoziţii de artă ¦] vorbeşte iubitei în „Cireşul"), Vie- l
devărata înflorire a creaţiei acestui
Tragedia războiului l-a ajutat pe ve de uraniu în timpul porni­ noastră voluntară). populară şi plastică. i tor Tulbure reuşeşte să transmită L
umre artist al cuvîntului. Trecută cabili ai literaturii universale. Zilele trecute a avut loc la
rii Iui.
prin procesul greu, uneori plin de ( Agerpreş). Brad, în sala de lectură a Bi­ Expoziţia cuprinde numeroa- ^ cititorului o întreagă gamă de sen- (_
bliotecii centrale raionale, des-
se sculpturi, picturi, şi ţe s ă -) timente. L

turi CU motive naţionale. Prin bine cunoscuta sa măiestrie ^

Ea ' '

Sparfschiada de iarnă tre
tură
A m enajarea Dunării iaP orţiie de Fiera finerefuîui
literar „George Coşbuc“ Şi se -j torilor un volum pe cît de savuros, jr

Numai Ia cîteva zile de la Intre 6 şi 13 decembrie a a- rrienajarea^ Dună- tru navigaţia De asemenea s-a stabilit pro­ bucură de un frumos succes. ) pe atît de combativ şi actual. [
deschiderea festivă a spartachia- gramul de lucru al comisiei pen­
dei de iarnă a tineretului, co­ vut loc la Bucureşti cea de a •ii a fost rezol­ Isig. D. C. TRĂUŞANU fluvială precum tru perioada următoare, în spi­ L PIRVA 1
lectivul sportiv al Şcolii peda­ 2-a sesiune a Comisiei mixte ro- vată pe cursul conf. univ. la institutul de mine şi inundaţiile re­ ritul înţelegerii reciproce şi co­
gogice din oraşul Deva, a tre­ mîno-iugoslave, pentru condu­ ei superior prin „Gh. Gheorghiu-Dej" Peiroşani giunii inundabi­ laborării prieteneşti.
cut la fapte : 11 echipe formate cerea şi coordonarea lucrărilor construirea de le a Dunării, ca-
din 88 elevi, au raportat că sînt Amenajarea sectorului Porţi­ IN IM A
gata pentru a concura la gim­ de amenajare a Dunării în sec­ hidrocentrale. In re cuprinde sute lor de Fier de către cele două
nastică în cadrul spartachiadei ţări riverane, prietene, pe lîngă
— faza pe colectiv. torul Porţilor de Fier. sectorul Dunării mijlocii, din de mii de hectare, ce vor putea valorificarea unor bogăţii de or­ — MIC STUDIU CARDIOLOGIC —

O comportare bună au avut Amenajarea complexului hi­ Cehoslovacia şi Ungaria', pe fi astfel redate agriculturii. dinul miliardelor de lei, va per­
în cadrul concursului elevii şi droenergetic al Dunării la Por­ porţiunea Bratislava,-Mohaci se Soluţiile tehnice preconizate mite extinderea şi dezvoltarea mărfurilor, la citirea sentinţei
elevele clasei a. Vlî-a, care s-au sistemului nostru energetic din Inima joacă un rol impor­ penale n-a putut să spună de­
prezentat cu două echipe de bă­ ţile de Fier, ar constitui un i- fac actualmente cîteva lucrări sînt numeroase, cu două sau trei sud-vestul ţării, iniţiat de partid tant in viaţa omului. cît : „Rabdă inimă şi taci", iar
ieţi şi una de fete. Buna pregă­ mens izvor de energie, o ¦pute­ hidrotehnice importante. şi guvern, conexîndu-1 cu cel ecoul i-a răspuns: „Tu le faci,
tire şi disciplina manifestată la căderi de apă, fiecare avînd pu­ din estul ţării format din com­ Dacă vrei să intri în inima tu să le tragi"!.
plexul' hidroenergetic al hidro­ şefului, scrie un articol elogios
acest concurs i-a situat în pri­ re de 2,2 milioane de kw, deci Dunărea leagă mai mul­ teri şi nivele diferite. centralei V. I. Lenin de pe rîul despre activitatea lui — să-i Celor „slabi de inimă" li se
mele locuri în clasamentul ge­ te ţări. Astfel, prin canalul Bistriţa, cu o putere de 210.000 meargă la inimă. La citirea ar­ recomandă în mod deosebit să
neral cca. 3,5 milioane C.P. putînd Rin-Main-Dunăre, comunică cu Specialiştii ambelor state ri­ kw. ticolului, şeful, măgulit, va a- evite citirea scrisorilor cu con­
produce anual 12,5 miliarde Rinul, iar prin Polonia şi Ceho­ verane au căzut de acord ca proba gestul tău din toată ini­ ţinutul în genul acesta: „Dra­
O bună pregătire au dovedi­ slovacia cu Oderul şi Vistula, pentru soluţia tehnică să accep­ Prin lucrările ulterioare pri­ ma, şoptind : „Bun băiat Popes- gă unchiule, tu care ai o inimă
t-o şi echipele anilor IV li. şi kwh energie electrică, adică fiind un fluviu interior de o te proiectul cu o cădere unică, vind construirea altor centrale cu ă sta ! Are el unele defecte, iargă şi ai căpătuit-o pe cum­
III. Slab s-au prezentat elevii mai mult decît produce acum mare importanţă economică pen­ fiecare centrală avînd barajul ei, pe rîul Bistriţa, în aval, pînă da-n general n-are inimă rea“. nată-ta şi pe socru-ţău, mai fă
anului î şi îri special cei din a- R.P.R. şi R.P.F. Iugoslavia, la un cu cale ferată dublă şi auto­ la Bacău, puterea electrică in­ Dacă însă acelaşi „Popescu" un gest nobil şi găseşte-i şi lui
nul IV A, care pe Ungă slaba preţ de cost de 5 ori mai scă­ tru schimburile comerciale între stradă. stalată se va ridica la aproape îşi ia inima in dinţi şi critică
pregătire au dat dovadă şi de zut decît este astăzi energia state. jumătate milion kw energie e- activitatea superiorului, acesta Goguleţ al meu un post în coo­
indisciplină, fiind eliminaţi din electrică în ambele ţări în cen­ Hotărîrea privind lucrările de lectrică, putîndu-se produce a- nu-l mai vede cu inimă bună, perativa ta. Să nu crezi cumva
concurs. tralele instalate. Actualmente, problema ame­ bază ale începerii construcţiei nual peste un miliard kwh. cum s-ar spune îl scoate de la că vreau să-ţi cad pe cap, dar,
najării navigaţiei pe Dunăre se urmează a fi luate de guvernele inimă şi de la... premiere. te rog să-mi faci şi mie rost de
La sfîrşitul concursului cla­ Estimativ, costul lucrărilor de pune de la izvoare şi pînă la romîn şi iugoslav, după elabo­ Amenajarea hidroenergetică a un post. Personal, mai am timp
samentul general se prezenta construcţie ar fi de cca. 6 mi­ vărsarea ei în mare. rarea memoriului tebnico-eco- sectorului Porţilor de Fier, va Anemia duce la slăbirea ini­
astfel : liarde lei, putîndu-se realiza în nomic privind amenajarea Du­ schimba actuala configuraţie a mii şi cere supraalimentaţie. A- să aştept 2—3 zile".
5-8 ani, urmînd a fi suportate Amenajarea complexă a no­ nării în sectorul Porţilor de Dunării, pentru a corespunde ceasta este explicaţia că se mai
GIMNASTICĂ, FETE: în părţi egale de cele două dului hidroenergetic din secto­ Fier. nevoilor traficului fluvial şi ma­ găseşte pe la cîte-o cooperativă In faţa acestei tragedii fam i­
state riverane. Dar prin amena­ rul Porţilor de Fier, va crea un ritim mereu în creştere. cite un salariat cu cinstea ane­ liare inima unchiului se va
î. Echipa anului IV B; 2. E- jarea complexului hidroenerge­ lac de acumulare lung de 200 Urmare propunerilor specia­ mică care-şi însuşeşte din veni­
chipa clasei a V il-a ; 3. Echipa tic de la Porţile de Fier, urma­ km. liştilor romîni şi iugoslavi în­ întărirea păcii şi consolida­ turile cooperativei. Bineînţeles muia imediat şi astfel se va în­
anului îII. tă în viitor şi de a sectorului sărcinaţi cu conducerea şi coor­ rea colaborării interbalcanice că în asemenea cazuri „anemi­
cursului inferior al Dunării, na­ Lacul de acumulare format, donarea lucrărilor de amenajare multiple, precum şi dezvoltarea tări... familiuţa de la cooperati­
Gî.MNASTIC/V, BĂIEŢI: vigaţia maritimă prin Marea din punct de vedere bidroame- a sectorului Porţilor de Fier, ce relaţiilor economice avantajoase cul" nu se simte cu inima cu­
Neagră, şi gurile Dunării va pu­ liorativ şi piscicol, va permite au avut loc la consfătuirea ţi­ pentru ţările balcanice riverane, va din Vaţa de Jos.
1. Echipa A, a clasei a Vil-a; tea fi extinsă pînă la Belgrad. menţinerea pentru navigaţia flu­ prin construirea celei mai mari rată, fapt care duce la hiperten­
2. Echipa B a clasei a VII-a ; vială şi maritimă a unui pes­ nută în octombrie la Bucureşti, hidrocentrale din sud-estul Eu­ Trecînd la alte maladii ale i-
3. Echipa anului I. Sectorul cel mai important al caj constant pentru vase, pre­ s-au stabilit o serie de măsuri ropei va constitui un factor ac­ siune arterială — adică suferin­
Dunării este cel al cataractelor cum şi efectuarea de irigaţii |î in legătură cu elaborarea pro­ tiv pentru ridicarea progresului nimii trebuie arătat că sînt unii
între Baziaş şi T. Severin, de­ dezvoltarea unei pisciculturi mo­ iectului tehnico-economic. şi bunăstării ambelor popoare. ţa inimii pentru delictul comis.
derne. „bolnavi" care se plîng că au
numit Porţile de Fier. Un caz elocvent în această pri­
Rolul barajului este complex. întocmirea proiectului tehnico- ameţeli, dureri de cap şi oîfli­
vinţă este acel al gestionarului
De altfel, problema amenajă­ Lacul de acumulare va echili­ economic urmează a se face de turi in urechi. Acestora li se re­
Gh. Nicoară de la Cooperativa
rii cursului Dunării se pune de bra debilele fluviului în anotim- Institutul de studii şi proiectări comandă să lase chefurile de
din comuna Pui, raionul Haţeg,
la izvoare (Pădurea Neagră) purile secetoase şi ploioase, evi- energetice din Bucureşti şi în ­ „inimă albastră", ştiut -fiind că J
care, după ce şi-a acumulat pro­
pînă la vărsarea în Marea Nea- tînd în cursul aceluiaşi an inun- treprinderea „Energoproiect11 din alcoolul atacă inima şi... codul
fituri necinstite din vînzarea
gră. Parţial şi în bună parte a- daţiile şi lipsa de pescaj pen­ Belgrad,- penal.

F. V.